Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌─────────────────┬──────────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Cristian Deliorga│- judecător │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Daniel Marius │- judecător │
│Morar │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Claudia-Margareta│- │
│Krupenschi │magistrat-asistent-şef│
├─────────────────┴──────────────────────┤
│ │
└────────────────────────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, excepţie ridicată de Remus Radu Mihăşan în Dosarul nr. 1.394/117/2019 al Curţii de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.416D/2019. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Acesta arată că activitatea normei juridice este guvernată de principiul tempus regit actum, regulă de drept ce nu poate avea semnificaţia încălcării art. 16 din Constituţie referitor la egalitatea cetăţenilor în faţa legii. Totodată, pensiile de serviciu au natura unui beneficiu legal, iar cuantumul acestora depinde de posibilităţile financiare ale statului de la un anumit moment, astfel că nu se poate susţine nici nesocotirea prevederilor art. 44 şi ale art. 47 alin. (2) din Constituţie referitoare la dreptul de proprietate şi, respectiv, la dreptul la pensie. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 20 noiembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.394/117/2019, Curtea de Apel Cluj - Secţia a IVa pentru litigii de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Remus Radu Mihăşan într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii formulate împotriva unei decizii de pensionare. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine că, fără a exista o justificare obiectivă şi rezonabilă, dispoziţiile legale criticate instituie un tratament discriminatoriu între pensiile militare acordate anterior şi, respectiv, ulterior intrării în vigoare a art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, deoarece prin acest text se introduce un plafon în sensul că pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei. Ca urmare, se creează o situaţie discriminatorie între beneficiarii pensiilor militare de stat care se află în aceeaşi situaţie juridică şi îndeplinesc aceleaşi condiţii obiective de pensionare deoarece, în raport cu elementele de calcul al drepturilor de pensie, se obţine un cuantum diferit al pensiei, ceea ce aduce atingere chiar substanţei dreptului la pensie reglementat de art. 47 din Constituţie. Efectul discriminatoriu al textului criticat contravine chiar justificării sub care a fost adoptată ordonanţa de urgenţă, şi anume pretinsa necesitate de evitare a unei grave atingeri aduse principiilor echităţii şi egalităţii între asiguraţii sistemului de pensii militare. Reglementarea criticată ignoră şi lipseşte de orice efectivitate normele legale cuprinse în Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, care stabilesc principiul contributivităţii şi al egalităţii sistemului pensiilor militare de stat, elementele de calcul pentru determinarea cuantumului pensiei, cum ar fi vârsta de pensionare, perioada de contribuţie sau sporurile, dar şi alte drepturi sau beneficii anterior recunoscute în temeiul Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cum ar fi, de pildă, sporul cuvenit în considerarea acordării semnului onorific În Serviciul Patriei. Aşa fiind, toate aceste elemente nu mai pot avea efect plenar şi se transformă în drepturi golite de conţinut, iluzorii, din moment ce cuantumul rezultat al pensiei va fi plafonat pe criteriul stabilit de textul legal criticat. Practic, acest text legal are efectul unei reale exproprieri a dreptului de proprietate, drept protejat de art. 44 din Legea fundamentală şi de art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, fiind astfel contrar şi art. 53 din Legea fundamentală. 6. În sprijinul susţinerilor sale, autorul excepţiei invocă jurisprudenţa relevantă în materia proprietăţii şi dreptului la pensie, respectiv Decizia Curţii Constituţionale nr. 874 din 25 iunie 2010 şi hotărârile pronunţate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauzele Buchen împotriva Cehiei (2006), Gaygusuz împotriva Austriei (1996), Stubbings împotriva Marii Britanii şi Muller împotriva Austriei (1972). 7. Curtea de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Dispoziţiile art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 prevăd acelaşi tratament juridic pentru persoanele care se pensionează sub imperiul acestei reglementări, astfel că nu se poate pretinde încălcarea principiului egalităţii pentru persoane aflate în situaţii similare. Nu se poate susţine nici nerespectarea dreptului de proprietate din moment ce, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului, partea necontributivă a pensiei de serviciu poate fi încadrată în noţiunea de „bun“ numai în măsura în care acesta a devenit „exigibil“ (deciziile Curţii Constituţionale nr. 871 din 25 iunie 2010 şi nr. 1.284 din 29 septembrie 2011). Pe de altă parte, stabilirea condiţiilor de exercitare a dreptului fundamental la pensie, inclusiv a algoritmului de calcul, precum şi a cuantumului acesteia intră în marja de apreciere a legiuitorului, care le poate determina prin considerarea mai multor factori, printre care şi resursele financiare existente la un anumit moment. În lipsa constatării restrângerii exerciţiului vreunui drept fundamental, nici încălcarea art. 53 din Constituţie nu se poate reţine. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului şi dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017, dispoziţii care, conform art. X din acelaşi act normativ, au intrat în vigoare la data de 15 septembrie 2017 şi prin care s-a modificat art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015. 12. Curtea reţine, pe de o parte, că, potrivit art. 62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, dispoziţiile de modificare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta. Pe de altă parte, însă, se observă că textul criticat de autorul excepţiei nu mai este în vigoare, deoarece art. 60 din Legea nr. 223/2015 are în prezent o structură şi un conţinut normativ diferite, configurate prin art. 84 pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.116 din 29 decembrie 2018. Prin urmare, în aplicarea Deciziei Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, în baza căreia Curtea examinează inclusiv dispoziţiile legale criticate abrogate, care continuă să producă efecte juridice în cauza în care s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, obiectul prezentei excepţii de neconstituţionalitate îl reprezintă prevederile art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, în redactarea vizată de autorul excepţiei, care au următorul cuprins: "Articolul 60 se modifică şi va avea următorul cuprins: ART. 60 La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei." 13. Prevederile constituţionale menţionate în motivarea excepţiei sunt cele cuprinse în art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 44 - Dreptul de proprietate privată, art. 47 alin. (2) referitor la dreptul la pensie şi în art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitoare la dreptul de proprietate. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională constată că dispoziţiile art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, fie sub această formă, fie prin raportare la prevederile art. 60 din Legea nr. 223/2015, asupra cărora art. VII pct. 3 a acţionat în sens modificator în perioada 9 august 2017-1 ianuarie 2019 (până la intervenţia art. 84 pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018). 15. Cu referire la reglementarea pensiilor militare, Curtea a observat că, deşi după intrarea în vigoare a Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, pensiile militarilor au devenit pensii în sistemul public şi au constituit ulterior obiectul de reglementare al Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, legiuitorul, adoptând Legea nr. 223/2015, a înţeles să reinstituie un regim juridic diferit pentru militari şi să acorde beneficiul pensiei de serviciu, şi nu dreptul la pensie calculată în raport cu principiul contributivităţii. Cu referire la prevederile art. 60 din Legea nr. 223/2015, astfel cum au fost modificate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, Curtea a reţinut că acestea nu mai prevăd, la fel ca în redactarea anterioară, actualizarea pensiilor de serviciu şi că instituie, în schimb, o nouă regulă - a plafonării - potrivit căreia pensia militară de stat netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei. 16. Curtea a consolidat o jurisprudenţă constantă şi de principiu referitoare la instituirea prin lege a unui plafon al pensiei militare de stat. De exemplu, prin Decizia nr. 450 din 30 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iunie 2006, Curtea a reţinut că plafonarea cuantumului pensiei de serviciu la 100% din baza de calcul se înscrie între prerogativele legiuitorului şi nu are caracter discriminatoriu. Totodată, prin Decizia nr. 1.234 din 6 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 4 decembrie 2009, Curtea a reţinut că prevederile art. 25 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat (s.n. abrogată, în prezent, prin Legea nr. 263/2010) instituie un principiu general valabil în sistemul public de pensii, potrivit căruia cuantumul pensiei nu poate depăşi venitul, reglementare conformă cu art. 47 alin. (2) din Constituţie, precum şi că extinderea incidenţei acestui principiu şi asupra sporului acordat pentru contribuţia la fondul de pensie suplimentară, ca efect al prevederilor art. 48 alin. (1) din Legea nr. 164/2001, nu poate fi privită nici ea ca generând un tratament discriminatoriu, de vreme ce se aplică nediferenţiat tuturor persoanelor care au dreptul să beneficieze de acest spor. Aceste considerente de principiu au fost menţinute şi aplicate mutatis mutandis (de exemplu, Decizia nr. 863 din 17 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 22 iulie 2020, paragraful 105, sau Decizia nr. 810 din 5 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 2 martie 2020, paragrafele 54 şi 55). 17. În ceea ce priveşte pretinsul tratament diferit între beneficiarii pensiilor militare de stat în funcţie de momentul - anterior sau ulterior - stabilirii sau acordării dreptului de pensie, sunt relevante considerentele de principiu ale Curţii prin care aceasta a arătat că deschiderea dreptului la pensie este guvernată de principiul tempus regit actum, iar situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit acestui principiu nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări. Prin urmare, dreptul la pensie trebuie stabilit şi acordat în conformitate cu reglementările în vigoare la acel moment, neputându-se considera că reglementările anterioare acestui moment, referitoare la condiţiile acordării dreptului la pensie, generează o aşteptare legitimă. Astfel, până la momentul pensionării, se pot succeda mai multe reglementări, care stabilesc condiţii de pensionare diferite, relevantă fiind însă doar cea aplicabilă la momentul acordării acestui drept (Decizia nr. 340 din 11 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.214 din 11 decembrie 2020, paragraful 44). Totodată, în jurisprudenţa sa, Curtea a statuat că, întrucât se realizează periodic, indexarea pensiei se supune prevederilor în vigoare la momentul indexării, potrivit aceluiaşi principiu tempus regit actum, astfel că nu se poate vorbi de un drept câştigat în temeiul unor reglementări anterioare, care nu mai sunt în vigoare. Pe de altă parte, Curtea a precizat, prin Decizia nr. 1.140 din 4 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie 2008, că valoarea punctului de pensie, limita maximă a cuantumului pensiei, condiţiile de recalculare şi de recorelare a pensiilor anterior stabilite, ca şi indexarea acestora nu se pot stabili decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile (a se vedea, exemplificativ, şi Decizia nr. 810 din 5 decembrie 2019, precitată, paragraful 50; Decizia nr. 687 din 31 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 26 februarie 2020, paragraful 30; Decizia nr. 543 din 2 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 989 din 27 octombrie 2020, paragraful 28; Decizia nr. 340 din 11 iunie 2020, precitată, paragraful 46, sau Decizia nr. 632 din 22 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.204 din 9 decembrie 2020, paragraful 15). 18. Cu referire la noile reglementări ale art. 60 din Legea nr. 223/2015, astfel cum au fost modificate prin art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 - criticate în prezenta cauză - Curtea a arătat că acestea pot să fie avantajoase sau chiar dezavantajoase beneficiarilor de pensii, după cum permit sau impun, după caz, situaţia economicofinanciară a ţării şi fondurile de asigurări sociale de stat disponibile. În oricare dintre aceste ipoteze, dispoziţiile legale noi se aplică numai pentru viitor, pentru persoane care se vor înscrie la pensie după intrarea acestora în vigoare, neputând atinge drepturile de pensie anterior stabilite. Prin urmare, legiuitorul este liber să modifice condiţiile de stabilire a dreptului la pensie pentru viitor, fără ca aceasta să aibă semnificaţia încălcării dreptului la pensie, iar dacă doreşte ca noile dispoziţii mai favorabile să fie aplicate şi persoanelor pensionate anterior, acest lucru trebuie prevăzut în mod expres de lege. De altfel, Curtea a mai reţinut şi faptul că, după intrarea în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, toţi beneficiarii pensiilor militare de stat, indiferent de data pensionării, au fost supuşi aceloraşi prevederi referitoare la actualizarea pensiei, prevăzute de art. 59 din Legea nr. 223/2015, aşa cum au fost modificate prin art. VII pct. 2 din ordonanţa de urgenţă mai sus menţionată, potrivit căruia „Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflaţiei, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea şi comunicat de Institutul Naţional de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă un cuantum al pensiei mai mic, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată.“ (Decizia nr. 632 din 22 septembrie 2020, paragraful 15, precitată). 19. Având în vedere toate aceste considerente extrase din jurisprudenţa incidentă a Curţii Constituţionale, rezultă că dispoziţiile art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 nu contravin prevederilor art. 16, 44 şi ale art. 47 alin. (2) din Constituţie, deoarece se aplică nediferenţiat tuturor persoanelor cărora le-a fost stabilit/acordat dreptul de pensie în perioada de acţiune a acestei norme juridice, nu contravin dreptului de proprietate, în sensul că pensia viitoare nu poate dobândi caracteristicile unei legitime aşteptări şi, cu atât mai puţin, ale unui bun câştigat, şi nu încalcă nici dreptul fundamental la pensie, al cărei cuantum concret intră în marja de apreciere şi stabilire a legiuitorului. Dat fiind că aceste drepturi fundamentale nu sunt afectate, nu se poate reţine incidenţa art. 53 din Constituţie, de asemenea invocat de autorul excepţiei. 20. Întrucât în prezenta cauză nu au intervenit elemente noi, care să determine modificarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, mai sus indicată, excepţia de neconstituţionalitate urmează să fie respinsă ca neîntemeiată. 21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Remus Radu Mihăşan în Dosarul nr. 1.394/117/2019 al Curţii de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 19 mai 2022. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE Prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent-şef, Claudia-Margareta Krupenschi ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
