Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Fabian Niculae │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 194 pct. 13 din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, excepţie ridicată de Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale Transgaz din Mediaş în Dosarul nr. 1.547/257/2018 al Judecătoriei Mediaş şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.305D/2018. 2. La apelul nominal se prezintă pentru partea Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale Transgaz din Mediaş doamna consilier juridic Raluca Ioana Purecel, cu delegaţie depusă la dosar, iar pentru partea Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (A.N.R.E.), doamna consilier juridic Alina Zorzoană, cu delegaţie depusă la dosar. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că instanţa de fond a comunicat copia unei sentinţe civile prin care a fost soluţionată cauza, precum şi a faptului că Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale Transgaz din Mediaş a renunţat să se mai prevaleze de această excepţie de neconstituţionalitate. 4. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 3.327D/2019 având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, excepţie ridicată de aceeaşi autoare în Dosarul nr. 1.564/257/2018 al Tribunalului Sibiu - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal. 5. La apelul nominal răspund aceiaşi reprezentanţi ai părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. 6. Având în vedere obiectul excepţiei de neconstituţionalitate în dosarele mai sus menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea Dosarului nr. 3.327D/2019 la Dosarul nr. 1.305D/2018. 7. Atât reprezentanţii părţilor prezente, cât şi reprezentantul Ministerului Public pun concluzii de conexare a dosarelor. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 3.327D/2019 la Dosarul nr. 1.305D/2018, care a fost primul înregistrat. 8. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Societăţii Naţionale de Transport Gaze Naturale Transgaz, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere că prevederile legale criticate nu respectă cerinţele de claritate şi precizie. Astfel, este imposibilă adaptarea comportamentului agentului economic prin raportare la norme de trimitere. Invocă jurisprudenţa considerată relevantă a instanţei de contencios constituţional, respectiv Decizia nr. 152 din 6 mai 2020. Se mai menţionează elemente de fapt din cauza civilă aflată pe rolul instanţei. 9. În continuare, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului A.N.R.E., care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că în dosar s-au reliefat mai degrabă elemente de fapt a căror apreciere revine instanţei de fond. Se arată că prevederile legale criticate sunt clare şi previzibile, profesioniştii având posibilitatea de a se informa cu privire la obligaţiile care le revin. Invocă jurisprudenţa considerată relevantă a instanţei de contencios constituţional, respectiv Decizia nr. 470 din 28 iunie 2016, Decizia nr. 316 din 9 mai 2017, Decizia nr. 382 din 6 iunie 2017 şi Decizia nr. 509 din 4 iulie 2017. Mai menţionează că au fost depuse deja concluzii scrise. 10. Având cuvântul în replică, reprezentantul Societăţii Naţionale de Transport Gaze Naturale Transgaz arată că prevederile legale criticate au suferit modificări, astfel că jurisprudenţa invocată de partea A.N.R.E. nu mai are incidenţă. Se face trimitere la jurisprudenţa mai recentă a instanţei de contencios constituţional, menţionându-se şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. 11. Preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, în principal, ca inadmisibilă şi, în subsidiar, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Astfel, se apreciază că nu sunt formulate veritabile critici de neconstituţionalitate, ele vizând fondul cauzei. Acesta mai arată că prevederile legale criticate nu sunt discreţionare, textul fiind clar şi precis. Se mai menţionează că există jurisprudenţă a Curţii Constituţionale care s-a pronunţat pe aspecte similare. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 12. Prin Încheierea din 27 august 2018, pronunţată în Dosarul nr. 1.547/257/2018, Judecătoria Mediaş a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 194 pct. 13 din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, excepţie invocată de Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale Transgaz din Mediaş, judeţul Sibiu, într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei plângeri formulate împotriva unui proces-verbal de constatare şi sancţionare a unei contravenţii prevăzute de art. 194 pct. 13 din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012. 13. Prin Încheierea din 6 decembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.564/257/2018, Tribunalul Sibiu - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 194 pct. 13 din Legea nr. 123/2012, excepţie invocată de Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale Transgaz din Mediaş, judeţul Sibiu într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei plângeri formulate împotriva unui proces-verbal de constatare şi sancţionare a unei contravenţii prevăzute de art. 194 pct. 13 din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012. 14. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine că dispoziţiile legale criticate nu îndeplinesc condiţiile de claritate şi previzibilitate întrucât niciun operator economic din sectorul gazelor naturale nu poate cunoaşte din textul normei juridice care sunt actele şi omisiunile ce pot angaja răspunderea sa contravenţională şi criteriile de individualizare a sancţiunilor. 15. Se arată că textul pct. 13 al art. 194 din Legea nr. 123/2012 este lipsit de un conţinut explicit, este ambiguu şi derutant pentru parte, dar şi pentru judecătorul care trebuie să analizeze o situaţie de fapt, atât timp cât faptele ce constituie contravenţii privind condiţiile de valabilitate a licenţei sunt prevăzute deja în cuprinsul Condiţiilor de valabilitate a licenţei pentru transportul gazelor naturale prevăzute în anexa la Decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Gazelor Naturale nr. 1.362/2006, precum şi în mod expres în ordinele şi deciziile emise de către A.N.R.E., fapt ce poate conduce la aplicarea a două sancţiuni pentru aceeaşi faptă. 16. De asemenea, nu există criterii de individualizare a sancţiunilor şi nici nu se poate stabili că este într-adevăr proporţională aplicarea acelei sancţiuni cu gradul de pericol social al respectivei contravenţii. Se mai arată că sunt încălcate şi prevederile art. 8 alin. (4) teza întâi, ale art. 36 alin. (1) şi ale art. 78 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. 17. Judecătoria Mediaş apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, prevederile legale criticate contravenind dispoziţiilor art. 11 şi art. 15 din Constituţie, precum şi jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului care a elaborat o serie de criterii pentru asimilarea practicii contravenţionale cu cea penală (cum ar fi elementele constitutive specifice obiectului unei cauze penale care să aibă latura subiectivă, latura obiectivă şi sancţiune), care nu se reflectată, însă, în dispoziţiile legale criticate. 18. Tribunalul Sibiu - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 19. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 20. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse, concluziile părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 21. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 22. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 194 pct. 13 din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 16 iulie 2012, care au următorul cuprins: „Constituie contravenţii la normele privind desfăşurarea activităţilor în sectorul gazelor naturale următoarele fapte: [...] 13. neîndeplinirea şi/sau îndeplinirea necorespunzătoare a condiţiilor de valabilitate ale autorizaţiilor/licenţelor precizate la art. 119 pct. 2 şi 3, altele decât cele menţionate în cuprinsul prezentului articol;“. 23. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate aceste prevederi contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) în componenta sa privind calitatea legii, ale art. 11 privind dreptul internaţional şi dreptul intern, ale art. 15 alin. (1) privind universalitatea legii, ale art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiţie, ale art. 23 alin. (12) privind legalitatea incriminării, ale art. 45 privind libertatea economică şi ale art. 135 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) privind economia şi libertatea comerţului. 24. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că textul legal criticat se referă la neîndeplinirea şi/sau îndeplinirea necorespunzătoare a condiţiilor de valabilitate ale autorizaţiilor/licenţelor precizate la art. 119 pct. 2 şi 3, altele decât cele menţionate în cuprinsul art. 194 pct. 13. Trebuie menţionat faptul că Legea nr. 123/2012 transpune în dreptul intern prevederile Directivei 2009/72/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piaţa internă a energiei electrice şi de abrogare a Directivei 2003/54/CE şi ale Directivei 2009/73/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piaţa internă în sectorul gazelor naturale şi de abrogare a Directivei 2003/55/CE care reglementează la nivel european normele comune pe piaţa internă în sectorul gazelor naturale, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L nr. 211 din 14 august 2009. 25. Astfel, dispoziţiile legale stabilesc cadrul de reglementare pentru desfăşurarea activităţilor privind transportul, producţia, distribuţia, furnizarea şi înmagazinarea gazelor naturale, modalităţile de organizare şi funcţionare a sectorului gazelor naturale, de acces pe piaţă, precum şi criteriile şi procedurile aplicabile pentru acordarea de autorizaţii şi/sau licenţe în sectorul gazelor naturale. Aceste autorizaţii/licenţe sunt acte administrative individuale care sunt emise doar de către A.N.R.E., acordate unei persoane fizice sau juridice, pentru exercitarea unui drept sau a unor obligaţii, potrivit art. 100 pct. 8 din Legea nr. 123/2012. 26. Potrivit art. 102^1 alin. (6) din aceeaşi lege, A.N.R.E. aprobă prin ordin al preşedintelui acesteia şi publică norme tehnice care stabilesc criteriile de siguranţă tehnică şi cerinţele tehnice minime de proiectare, execuţie şi exploatare pentru conectarea la sistem a instalaţiilor GNL, a instalaţiilor de înmagazinare, a altor instalaţii de transport sau de distribuţie, precum şi a magistralelor directe. Aceste norme tehnice asigură interoperabilitatea sistemelor şi sunt obiective şi nediscriminatorii şi se notifică Comisiei Europene în conformitate cu legislaţia naţională în vigoare. 27. Aceeaşi autoritate de reglementare controlează, prin persoane împuternicite, respectarea specificaţiilor, caracteristicilor şi criteriilor tehnice de siguranţă ale instalaţiilor şi echipamentelor utilizate în reţelele de transport şi distribuţie a gazelor naturale. Ca atare, înfiinţarea de noi conducte de alimentare din amonte aferente producţiei de gaze naturale, precum şi de noi obiective de producţie de biogaz, biometan, GNL/GNC sau de noi sisteme de transport, înmagazinare şi distribuţie a gazelor naturale se face pe bază de autorizaţii de înfiinţare, în timp ce desfăşurarea activităţilor de furnizare a acestora, precum şi administrarea pieţelor centralizate de gaze naturale se realizează pe bază de licenţă. 28. De asemenea, trebuie menţionat faptul că Societatea Naţională de Transport de Gaze Naturale Transgaz S.A. este singurul operator de transport şi de sistem din România, care are monopol natural în domeniul gazelor naturale, titular al unei licenţe de operare sisteme de transport gaze naturale, acordată prin Decizia A.N.R.E. nr. 3.911 din 20 decembrie 2013, fiind, aşadar, obligată să respecte regulile şi condiţiile impuse sectorului de către autoritatea de reglementare în domeniu prin actele administrative individuale sau cu caracter normativ. 29. De altfel, potrivit art. 122 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 123/2012, titularii de licenţe din sectorul gazelor naturale, indiferent de forma de proprietate sau de regimul juridic al acestora, au obligaţia să respecte condiţiile de valabilitate asociate autorizaţiilor şi licenţelor acordate de A.N.R.E. 30. La art. 194 din lege sunt enumerate o serie de fapte considerate de către legiuitor drept contravenţii, dintre care unele sunt strict definite, iar altele, cum este cea prevăzută la punctul 13, sunt particulare, reprezentând voinţa legiuitorului de a da aceeaşi greutate legislaţiei secundare specifice domeniului gazelor naturale şi de a conferi A.N.R.E. posibilitatea de efectuare a verificărilor în vederea asigurării respectării întregului ansamblu de norme edictate şi în vederea sancţionării contravenţionale a operatorilor economici licenţiaţi care nu se conformează acestora. 31. Ca atare, nu se poate susţine afirmaţia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate potrivit căreia textul de lege criticat este neclar sau lipsit de previzibilitate, întrucât, din lecturarea dispoziţiilor art. 194 pct. 13 din Legea nr. 123/2012 se observă cu uşurinţă faptul că acesta este clar şi precis, sancţionând nerespectarea de către operatorul de transport a tuturor ordinelor şi deciziilor emise de A.N.R.E., altele decât cele prevăzute în respectivul articol. În consecinţă, autoarea excepţiei este obligată să respecte toate condiţiile asociate licenţei pe care o deţine. În aceeaşi calitate de operator al sistemelor de transport de gaze naturale, autoarea trebuie să respecte şi să se conformeze actelor normative primare, pe de o parte, dar şi legislaţiei secundare care reglementează domeniul în care îşi desfăşoară activitatea şi pentru care a fost autorizată de A.N.R.E., pe de altă parte. 32. De altfel, în ceea ce priveşte chestiunea reglementării unor contravenţii prin trimiteri la condiţiile de acordare a unei licenţe de către A.N.R.E., s-a pronunţat de multe ori în jurisprudenţa sa, prin raportare la piaţa energiei electrice. 33. Astfel, prin Decizia nr. 470 din 28 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 34 din 12 ianuarie 2017, Curtea Constituţională a reţinut că piaţa energiei electrice este o piaţă reglementată, autoritatea competentă să verifice respectarea prevederilor legale fiind A.N.R.E.. Accesul pe piaţa energiei electrice în calitate de furnizor şi distribuitor presupune respectarea anumitor condiţii legale, autoritatea competentă având îndrituirea, potrivit art. 9 alin. (4) din Legea nr. 123/2012, de a reglementa în mod detaliat aceste condiţii. Astfel, potrivit acestora, „Procedura de acordare, modificare, suspendare şi retragere a autorizaţiilor şi licenţelor, termenele şi condiţiile de acordare, constând în: criterii, limite de putere, atestări, avize, garanţii şi altele asemenea, diferenţiate pe categorii de capacităţi şi activităţi supuse autorizării, se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al preşedintelui ANRE“. 34. Aşadar, odată cu acordarea licenţei, sunt prevăzute expres drepturile şi obligaţiile titularului de licenţă. Textul legal criticat permite, prin intermediul modului în care sunt redactate condiţiile asociate unei licenţe, raportarea şi la textele legale care nu sunt expres individualizate, dar individualizabile de către un profesionist care activează în domeniul energiei electrice. Condiţiile menţionate precizează că, pe toată durata de valabilitate a licenţei, titularul licenţei va respecta prevederile legii, ale condiţiilor asociate licenţei, precum şi modificările aduse ulterior acesteia de autoritatea competentă. 35. Ca atare, Curtea a apreciat că art. 93 alin. (1) pct. 4 din Legea nr. 123/2012 nu prezintă niciun viciu de neconstituţionalitate, el nu se referă la condiţiile generale de acordare a licenţei, ci la condiţii concrete aplicabile titularului licenţei, textul legal nefolosind expresia „condiţii generale“. Faptul că în cadrul condiţiilor concrete (care însoţesc licenţa) sunt incluse, în fapt, atât prevederi cu caracter general, cât şi cu caracter specific, precum şi modul de raportare la acestea a organelor constatatoare este mai degrabă o problemă de legalitate decât de constituţionalitate. 36. De altfel, art. 93 din Legea nr. 123/2012 conţine şi alte dispoziţii care fac trimitere la necesitatea reglementărilor tehnice şi/sau comerciale emise de A.N.R.E. (punctele 5, 22, 25, 26, 37 şi 44), având în vedere domeniul tehnic specific al energiei electrice. 37. Curtea a mai reţinut şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care, în Hotărârea din 24 mai 2007, pronunţată în Cauza Dragotoniu şi Militaru-Pidhorni împotriva României, paragraful 35, a statuat că semnificaţia noţiunii de previzibilitate depinde într-o mare măsură de conţinutul textului de care este vorba, de domeniul pe care îl acoperă, precum şi de numărul şi calitatea destinatarilor săi. Previzibilitatea legii nu se opune ideii ca persoana în cauză să fie determinată să recurgă la îndrumări clare pentru a putea evalua, într-o măsură rezonabilă, în circumstanţele cauzei, consecinţele ce ar putea rezulta dintr-o anumită faptă. La fel se întâmplă şi cu profesioniştii, obişnuiţi să dea dovadă de o mare prudenţă în exercitarea activităţii lor. Astfel, se poate aştepta ca aceştia să acorde o atenţie specială evaluării riscurilor pe care aceasta le prezintă. 38. Întrucât, pe lângă aspectele menţionate mai sus, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză, inclusiv în raport cu art. 1 alin. (5), art. 11, art. 15 alin. (1), art. 20, art. 23 alin. (12), art. 45 şi art. 135 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Constituţie, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 39. În ceea ce priveşte criticile raportate la prevederile Legii nr. 24/2000, Curtea apreciază că, în realitate, acestea se circumscriu aceloraşi critici raportate la art. 1 alin. (5) din Constituţie. 40. Având în vedere că prevederile legale criticate nu se referă la căile de atac împotriva deciziilor de sancţionare emise de A.N.R.E., Curtea reţine că dispoziţiile art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiţie nu au incidenţă în cauză. 41. Totodată, Curtea constată că celelalte aspecte menţionate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate sunt chestiuni ce ţin de interpretarea şi aplicarea legii şi sunt de competenţa instanţelor de judecată, care, cu ocazia efectuării controlului de legalitate a actelor sancţionatorii emise în virtutea prevederilor criticate, pot stabili dacă sunt întrunite elementele constitutive ale contravenţiei prevăzute de legislaţia în materia gazelor naturale şi în materie contravenţională, astfel cum este, spre exemplu, Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, şi care la art. 1 statuează că „Legea contravenţională apără valorile sociale, care nu sunt ocrotite prin legea penală. Constituie contravenţie fapta săvârşită cu vinovăţie, stabilită şi sancţionată prin lege, ordonanţă, prin hotărâre a Guvernului (...)“, iar la art. 5 alin. (1) şi alin. (5) prevede că „Sancţiunile contravenţionale sunt principale şi complementare“, iar „Sancţiunea stabilită trebuie să fie proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite“. 42. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale Transgaz din Mediaş în Dosarul nr. 1.547/257/2018 al Judecătoriei Mediaş şi în Dosarul nr. 1.564/257/2018 al Tribunalului Sibiu - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 194 pct. 13 din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Mediaş şi Tribunalului Sibiu - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 11 mai 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Fabian Niculae -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
