Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 31 din 30 ianuarie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 66 pct. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 31 din 30 ianuarie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 66 pct. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 577 din 20 iunie 2024

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Bianca Drăghici    │-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 66 pct. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, excepţie ridicată de Consiliul Local al Oraşului Corabia în Dosarul nr. 1.508/104/2019 al Tribunalului Olt - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 434D/2020.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 118 din 16 martie 2023.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    4. Prin Încheierea din 23 decembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.508/104/2019, Tribunalul Olt - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 66 pct. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene. Excepţia a fost ridicată de Consiliul Local al Oraşului Corabia într-o cauză având ca obiect anularea unui act emis de autorităţile publice locale, respectiv anularea Hotărârii Consiliului Local nr. 23/2019 prin care se menţine în anul 2019 acelaşi nivel al impozitelor şi taxelor locale din anul 2018.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că instituirea prin art. 66 pct. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 a obligaţiei organelor fiscale locale de a aplica direct nivelul maxim al impozitelor şi taxelor locale stabilit prin codul fiscal nesocoteşte prevederile art. 9 alin. (3) din Carta europeană a autonomiei locale, care consacră, pe de o parte, competenţa autorităţilor deliberative locale de a stabili nivelul impozitelor şi taxelor locale, iar, pe de altă parte, permite legiuitorului numai stabilirea limitelor minime şi maxime ale acestor impozite şi taxe locale.
    6. Se apreciază că dispoziţiile legale criticate nesocotesc competenţa exclusivă a consiliilor locale de a stabili nivelul impozitelor şi taxelor locale, competenţă instituită prin art. 139 alin. (2) din Constituţie şi, respectiv, art. 9 alin. (3) din Carta europeană a autonomiei locale, ratificată prin Legea nr. 199/1997.
    7. Se menţionează că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018, însă se aplică retroactiv, în sensul că obligă consiliile locale să adopte hotărâri pentru impozitele şi taxele locale pe anul 2019 până cel mai târziu la data de 20 decembrie 2018, în caz contrar organul fiscal local urmând să aplice nivelul maxim indexat al impozitelor şi taxelor locale din Codul fiscal.
    8. Se afirmă că exerciţiul bugetar pe anul 2018 a reprezentat o perioadă egală cu anul bugetar, începând la 1 ianuarie şi încheindu-se la 31 decembrie, conform art. 2 pct. 1 şi art. 31 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, şi, potrivit art. 15 alin. (2) din Constituţie, legea dispune numai pentru viitor, iar în conformitate cu art. 115 alin. (5) din Constituţie, ordonanţa de urgenţă intră în vigoare după publicarea ei în Monitorul Oficial al României.
    9. Or, prin actul normativ adoptat de către Executiv, respectiv Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, se instituie obligaţia consiliului local de a adopta hotărârea cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de expirarea exerciţiului bugetar, întrucât zilele de 22, 23, 24, 25, 26, 28, 29, 30 şi 31 decembrie 2018 au fost zile nelucrătoare, zilele de 24 şi 31 decembrie 2018 fiind declarate zile libere conform Hotărârii Guvernului nr. 983/2018. Se observă că între 29 decembrie 2018, data publicării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, şi termenul-limită stabilit prin art. 66 pct. 28 din acest act normativ nu sunt nici măcar 3 zile calendaristice, astfel încât în ipoteza în care acest text de lege vizează şi hotărârile consiliilor locale adoptate în anul 2018 şi nivelul impozitelor şi taxelor locale pentru anul 2019, acest text este vădit neconstituţional, încălcând prevederile art. 15 alin. (2) şi ale art. 115 alin. (5) din Constituţie.
    10. Mai mult adoptarea textului acestei ordonanţe de urgenţă în materia impozitelor şi taxelor locale încalcă şi dispoziţiile art. 115 alin. (6) raportat la art. 56 din Constituţie, întrucât prin textul art. 66 pct. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 este afectată una dintre îndatoririle fundamentale ale cetăţenilor, respectiv aceea de a contribui prin impozite şi taxe la cheltuielile publice, cuantumul acestor impozite şi taxe fiind stabilit la nivel maxim prin dispoziţiile legale criticate.
    11. Se consideră că dispoziţiile legale criticate încalcă principiul încrederii legitime, consacrat de legislaţia Uniunii Europene, potrivit căreia legislaţia trebuie să fie clară şi predictibilă, unitară şi coerentă, iar posibilitatea modificării normei juridice trebuie să fie limitată, astfel cum se desprinde din jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, de exemplu, Hotărârea din 14 iulie 1994, pronunţată în Cauza C-91/92 - Paola Faccini Dori împotriva Recreb SRL, sau Hotărârea din 22 octombrie 1987, pronunţată în Cauza C-314/85 - Foto-Frost împotriva Hauptzollamt Lübeck-Ost.
    12. Se mai susţine că art. 66 pct. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 nu are un caracter predictibil, impunând la data de 29 decembrie 2018 îndeplinirea unei obligaţii până cel mai târziu la data de 20 decembrie 2018.
    13. În final se menţionează că prin deciziile nr. 1 din 11 ianuarie 2012 şi nr. 494 din 10 mai 2012, Curtea Constituţională a reţinut că orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite cerinţe calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, şi a constatat că o lege lipsită de previzibilitate încalcă dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie.
    14. Tribunalul Olt - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că dispoziţiile legale criticate sancţionează inacţiunea consiliului local, constând în neadoptarea hotărârilor de indexare a taxelor şi impozitelor locale, prin stabilirea nivelurilor maxime prevăzute de Codul fiscal, indexate cu rata inflaţiei, aplicate de drept de către compartimentul de resort din aparatul de specialitate al primarului. Dispoziţiile a căror neconstituţionalitate se invocă au fost adoptate din necesitatea creării unei politici fiscale predictibile, în vederea creşterii încrederii cetăţenilor şi mediului de afaceri, aspect ce impune autorităţilor deliberative locale adoptarea în cursul anului curent, cu aplicabilitate în anul fiscal următor, a impozitelor şi taxelor locale.
    15. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    16. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    17. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    18. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 66 pct. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora: „Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: [...] 28. La articolul 491, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins: «(3) Dacă hotărârea consiliului local nu a fost adoptată cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de expirarea exerciţiului bugetar, în anul fiscal următor, în cazul oricărui impozit sau oricărei taxe locale, care constă într-o anumită sumă în lei sau care este stabilită pe baza unei anumite sume în lei ori se determină prin aplicarea unei cote procentuale, se aplică de către compartimentul de resort din aparatul de specialitate al primarului, nivelurile maxime prevăzute de prezentul cod, indexate potrivit prevederilor alin. (1).»“
    19. În opinia autorului excepţiei, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) privind principiile legalităţii şi securităţii juridice, ale art. 11 referitor la dreptul internaţional şi dreptul intern, ale art. 15 alin. (2) care consacră principiul neretroactivităţii legii civile, ale art. 56 privind contribuţiile financiare, ale art. 115 alin. (5) şi (6) referitoare la condiţiile de adoptare a ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului, ale art. 121 alin. (1) şi (2) privind autorităţile comunale şi orăşeneşti şi ale art. 139 alin. (2) referitor la impozite, taxe şi alte contribuţii. De asemenea, se invocă şi art. 9 pct. (3) din Carta europeană a autonomiei locale, potrivit căruia cel puţin o parte dintre resursele financiare ale autorităţilor administraţiei publice locale trebuie să provină din taxele şi impozitele locale, al căror nivel acestea au competenţa să îl stabilească în limitele legale.
    20. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor criticate prin Decizia nr. 118 din 16 martie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 597 din 30 iunie 2023.
    21. Astfel, Curtea a reţinut că dispoziţiile legale criticate, respectiv art. 66 pct. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, completează prevederile art. 491 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal cu un nou alineat, respectiv alin. (3). Astfel, Curtea a observat că, potrivit art. 491 din Codul fiscal, cu denumirea marginală „Indexarea impozitelor şi taxelor locale“,
    "(1) În cazul oricărui impozit sau oricărei taxe locale, care constă într-o anumită sumă în lei sau care este stabilită pe baza unei anumite sume în lei, sumele respective se indexează anual, până la data de 30 aprilie, de către consiliile locale, ţinând cont de rata inflaţiei pentru anul fiscal anterior, comunicată pe site-urile oficiale ale Ministerului Finanţelor Publice şi Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.
(1^1) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), sumele prevăzute în tabelul prevăzut la art. 470 alin. (5) şi (6) se indexează anual în funcţie de rata de schimb a monedei euro în vigoare în prima zi lucrătoare a lunii octombrie a fiecărui an şi publicată în Jurnalul Uniunii Europene şi de nivelurile minime prevăzute în Directiva 1999/62/CE de aplicare la vehiculele grele de marfă pentru utilizarea anumitor infrastructuri. Cursul de schimb a monedei euro şi nivelurile minime, exprimate în euro, prevăzute în Directiva 1999/62/CE de aplicare la vehiculele grele de marfă pentru utilizarea anumitor infrastructuri se comunică pe site-urile oficiale ale Ministerului Finanţelor Publice şi Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei.
(2) Sumele indexate conform alin. (1) şi (1^1) se aprobă prin hotărâre a consiliului local şi se aplică în anul fiscal următor. La nivelul municipiului Bucureşti, această atribuţie revine Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
(3) Dacă hotărârea consiliului local nu a fost adoptată cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de expirarea exerciţiului bugetar, în anul fiscal următor, în cazul oricărui impozit sau oricărei taxe locale, care constă într-o anumită sumă în lei sau care este stabilită pe baza unei anumite sume în lei ori se determină prin aplicarea unei cote procentuale, se aplică de către compartimentul de resort din aparatul de specialitate al primarului, nivelurile maxime prevăzute de prezentul cod, indexate potrivit prevederilor alin. (1).“"

    22. Referitor la critica de neconstituţionalitate extrinsecă, raportată la art. 115 alin. (5) din Constituţie, prin Decizia nr. 118 din 16 martie 2023, paragraful 23, Curtea a reţinut că, potrivit jurisprudenţei sale, aceste norme constituţionale condiţionează intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţă de îndeplinirea cumulativă a două cerinţe: depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgenţă la Camera competentă să fie sesizată şi publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I. Reglementările constituţionale sunt transpuse la nivel legal de art. 12 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, potrivit căruia „Ordonanţele de urgenţă ale Guvernului intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, sub condiţia depunerii lor prealabile la Camera competentă să fie sesizată, dacă în cuprinsul lor nu este prevăzută o dată ulterioară“ (a se vedea, în acest sens Decizia nr. 114 din 9 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 16 mai 2017, paragraful 46). Astfel, potrivit fişei legislative, Curtea a observat că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 a fost adoptată în şedinţa de Guvern din 28 decembrie 2018, iar proiectul de lege privind aprobarea ordonanţei de urgenţă a fost transmis Senatului României, în calitate de primă Cameră sesizată, pentru dezbatere, cu Adresa nr. E222 din 28 decembrie 2018. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018. Prin urmare, au fost întrunite cele două condiţii cumulative necesare intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă, astfel încât critica privind încălcarea art. 115 alin. (5) din Constituţie este neîntemeiată.
    23. Cu privire la critica de neconstituţionalitate intrinsecă raportată la art. 56 alin. (2) din Constituţie, prin Decizia nr. 118 din 16 martie 2023, paragrafele 26, 27 şi 29, aplicând jurisprudenţa sa referitoare la principiul aşezării juste a sarcinilor fiscale, Curtea a constatat că dispoziţiile legale criticate reprezintă o normă care asigură predictibilitatea cadrului legislativ în materie, în cazuri excepţionale, când autoritatea deliberativă - consiliul local - nu adoptă hotărârea cu privire la indexarea impozitelor şi taxelor locale cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de expirarea exerciţiului bugetar şi constituie expresia obligaţiei pozitive a statului de a asigura ritmicitatea şi certitudinea alimentării bugetelor locale cu sumele de bani aferente obligaţiilor fiscale ce revin în sarcina contribuabililor, fiind o măsură de protecţie a bugetului general consolidat, respectiv a bugetelor locale, după caz, măsură ce ţine seama de complexul de circumstanţe care pot exista. Având în vedere acestea, Curtea a constatat că art. 66 pct. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 nu contravine art. 56 alin. (2) din Constituţie şi, în consecinţă, aceste dispoziţii au fost adoptate şi cu respectarea prevederilor constituţionale cuprinse în art. 115 alin. (6), potrivit căruia ordonanţele de urgenţă ale Guvernului nu pot afecta drepturi şi libertăţi fundamentale.
    24. Referitor la critica de neconstituţionalitate raportată la art. 139 alin. (2) din Constituţie şi, respectiv, art. 9 alin. (3) din Carta europeană a autonomiei locale, potrivit căreia dispoziţiile legale criticate nesocotesc competenţa exclusivă a consiliilor locale de a stabili nivelul impozitelor şi taxelor locale, prin Decizia nr. 118 din 16 martie 2023, paragraful 30, respingând ca neîntemeiată această susţinere, Curtea a reţinut că, în conformitate cu norma fundamentală pretins încălcată, impozitele şi taxele locale se stabilesc de consiliile locale sau judeţene, „în limitele şi în condiţiile legii“. Expresie a politicii fiscale şi bugetare, legiuitorul are libertatea de a stabili impozite şi taxe, precum şi limite şi condiţii ale acestora, evident, cu respectarea principiilor şi dispoziţiilor constituţionale. Or, norma legală supusă controlului de constituţionalitate nu vizează stabilirea impozitelor şi taxelor locale, ci indexarea acestora, care este o operaţiune ulterioară stabilirii.
    25. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine modificarea jurisprudenţei mai sus invocate, atât soluţia, cât şi considerentele deciziilor mai sus invocate sunt valabile şi în prezenta cauză.
    26. Distinct de cele menţionate, în ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la art. 1 alin. (5) din Constituţie, prin lipsa de claritate şi previzibilitate a dispoziţiilor art. 66 pct. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, Curtea reţine că, în jurisprudenţa sa referitoare la art. 1 alin. (5) din Constituţie, cu privire la principiul calităţii actelor normative, Curtea a stabilit că una dintre cerinţele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative (Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 19 februarie 2014, paragraful 225). În acest sens, Curtea a constatat că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiţii calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar şi precis pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanţele speţei, consecinţele care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală şi o anumită supleţe poate chiar să se dovedească de dorit, supleţe care nu afectează însă previzibilitatea legii (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, Decizia nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012, sau Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 674 din 1 noiembrie 2013). În acelaşi sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că legea trebuie, într-adevăr, să fie accesibilă justiţiabilului şi previzibilă în ceea ce priveşte efectele sale. Pentru ca legea să satisfacă cerinţa de previzibilitate, aceasta trebuie să precizeze cu suficientă claritate întinderea şi modalităţile de exercitare a puterii de apreciere a autorităţilor în domeniul respectiv, ţinând cont de scopul legitim urmărit, pentru a oferi persoanei o protecţie adecvată împotriva arbitrarului (a se vedea Hotărârea din 4 mai 2000, pronunţată în Cauza Rotaru împotriva României, paragraful 52, şi Hotărârea din 25 ianuarie 2007, pronunţată în Cauza Sissanis împotriva României, paragraful 66). De aceea, o lege îndeplineşte condiţiile calitative impuse atât de Constituţie, cât şi de Convenţie, numai dacă norma este enunţată cu suficientă precizie pentru a permite cetăţeanului să îşi adapteze conduita în funcţie de aceasta, astfel încât, apelând la nevoie la consiliere de specialitate în materie, el să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, faţă de circumstanţele speţei, consecinţele care ar putea rezulta dintr-o anumită faptă şi să îşi corecteze conduita (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 72 din 29 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 332 din 2 mai 2019, paragraful 52).
    27. Totodată, prin Decizia nr. 772 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 3 mai 2017, paragrafele 22 şi 23, Curtea Constituţională s-a referit la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care a constatat că semnificaţia noţiunii de previzibilitate depinde într-o mare măsură de conţinutul textului despre care este vorba şi de domeniul pe care îl acoperă, precum şi de numărul şi de calitatea destinatarilor săi. Principiul previzibilităţii legii nu se opune ideii ca persoana în cauză să fie determinată să recurgă la îndrumări clarificatoare pentru a putea evalua, într-o măsură rezonabilă în circumstanţele cauzei, consecinţele ce ar putea rezulta dintr-o anumită faptă (Hotărârea din 24 mai 2007, pronunţată în Cauza Dragotoniu şi Militaru Pidhorni împotriva României, paragraful 35, şi Hotărârea din 20 ianuarie 2009, pronunţată în Cauza Sud Fondi SRL şi alţii împotriva Italiei, paragraful 109). Având în vedere principiul aplicabilităţii generale a legilor, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut că formularea acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile standard de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. Astfel, numeroase legi folosesc, prin forţa lucrurilor, formule mai mult sau mai puţin vagi, a căror interpretare şi aplicare depind de practică. Rolul decizional conferit instanţelor urmăreşte tocmai înlăturarea dubiilor ce persistă cu ocazia interpretării normelor, dezvoltarea progresivă a dreptului penal prin intermediul jurisprudenţei ca izvor de drept fiind o componentă necesară şi bine înrădăcinată în tradiţia legală a statelor membre.
    28. Aplicând aceste considerente de principiu la cauza de faţă, Curtea observă că dispoziţiile criticate stabilesc cu claritate că în situaţia în care hotărârea consiliului local nu a fost adoptată cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de expirarea exerciţiului bugetar, în anul fiscal următor, în cazul oricărui impozit sau al oricărei taxe locale, care constă într-o anumită sumă în lei sau care este stabilită pe baza unei anumite sume în lei ori se determină prin aplicarea unei cote procentuale, se aplică de către compartimentul de resort din aparatul de specialitate al primarului nivelurile maxime prevăzute de Codul fiscal, indexate potrivit prevederilor alin. (1) al art. 491 din acelaşi cod. Astfel, dispoziţiile legale criticate sancţionează inacţiunea consiliului local, constând în neadoptarea hotărârilor privind aprobarea sumelor indexate, potrivit alin. (1) al art. 491 din Codul fiscal. Aşadar, Curtea constată că textul este formulat cu o precizie suficientă ce permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanţele speţei, consecinţele care pot rezulta dintr-un act determinat. Având în vedere cele menţionate, dispoziţiile legale criticate întrunesc condiţiile de claritate, previzibilitate şi accesibilitate circumscrise principiului legalităţii. Prin urmare, aceste norme nu contravin prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, care consacră securitatea juridică a persoanei, concept care se defineşte ca un complex de garanţii de natură sau cu valenţe constituţionale inerente statului de drept, în considerarea cărora legiuitorul are obligaţia constituţională de a asigura atât o stabilitate firească dreptului, cât şi valorificarea în condiţii optime a drepturilor şi libertăţilor fundamentale (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 454 din 4 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 1 octombrie 2018, paragraful 68).
    29. Referitor la critica de neconstituţionalitate raportată la art. 15 alin. (2) din Constituţie, potrivit căreia dispoziţiile supuse controlului de constituţionalitate se aplică retroactiv, Curtea constată netemeinicia acestei susţineri. Astfel, prin Decizia nr. 362 din 27 iunie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 769 din 24 august 2023, paragrafele 16 şi 17, Curtea a reţinut că aplicabilitatea legii în timp este marcată, ca regulă, de momentul intrării ei în vigoare (stabilit în conformitate cu art. 78 din Constituţie) şi, respectiv, de cel al ieşirii din vigoare (prin abrogare expresă sau implicită), acesta fiind timpul său propriu de acţiune, retroactivitatea şi ultraactivitatea legii civile fiind interzise prin chiar norma constituţională cuprinsă la art. 15 alin. (2), potrivit căreia „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile“. Cu privire la principiul neretroactivităţii legii, Curtea Constituţională a statuat în mod constant în jurisprudenţa sa că o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior şi nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situaţii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să refuze supravieţuirea legii vechi şi să reglementeze modul de acţiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare (Decizia nr. 291 din 1 iulie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 753 din 18 august 2004).
    30. Faţă de aceste considerente de principiu, Curtea reţine că, în prezenta cauză, autorul excepţiei este nemulţumit de faptul că dispoziţiile legale criticate sancţionează inacţiunea consiliului local, constând în neadoptarea hotărârilor de indexare a taxelor şi impozitelor locale. În acest sens, Curtea reţine că, potrivit art. 491 alin. (1) şi (2) din Codul fiscal, indexarea impozitelor şi taxelor locale se face anual, până la data de 30 aprilie, de către consiliile locale, se aprobă prin hotărâre a consiliului local şi se aplică în anul fiscal următor, iar, potrivit dispoziţiilor legale criticate, dacă hotărârea consiliului local nu a fost adoptată cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de expirarea exerciţiului bugetar, în anul fiscal următor, în cazul oricărui impozit sau oricărei taxe locale, care constă într-o anumită sumă în lei sau care este stabilită pe baza unei anumite sume în lei ori se determină prin aplicarea unei cote procentuale, se aplică de către compartimentul de resort din aparatul de specialitate al primarului nivelurile maxime prevăzute de Codul fiscal, indexate potrivit prevederilor alin. (1). Completarea cadrului normativ în materie, prin sancţionarea inacţiunii consiliului local, respectă principiul constituţional al neretroactivităţii legii, norma criticată aplicându-se situaţiilor viitoare care se vor naşte după intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţă. Prin urmare, dispoziţiile criticate nu contravin prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituţie.
    31. În final nu poate fi reţinută nici critica raportată la art. 121 alin. (1) şi (2) din Constituţie, potrivit căruia autorităţile administraţiei publice, prin care se realizează autonomia locală în comune şi în oraşe, sunt consiliile locale alese şi primarii aleşi, în condiţiile legii, iar consiliile locale şi primarii funcţionează, în condiţiile legii, ca autorităţi administrative autonome şi rezolvă treburile publice din comune şi din oraşe. Or, textul de lege criticat se încadrează în sintagma „în condiţiile legii“.
    32. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Consiliul Local al Oraşului Corabia în Dosarul nr. 1.508/104/2019 al Tribunalului Olt - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 66 pct. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Olt - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 30 ianuarie 2024.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Bianca Drăghici

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 31 din 30 ianuarie 2024

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"