Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristina Teodora │- │
│Pop │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (2) şi alin. (7) pct. 2 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Ionuţ Ciprian Moraru în Dosarul nr. 316/116/2019 al Tribunalului Călăraşi - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.967D/2019. 2. La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată. Se arată că susţinerile autorului excepţiei sunt infirmate de dispoziţiile legale criticate şi că autorul excepţiei pleacă de la premisa greşită că, în situaţia în care nu a fost pusă în mişcare acţiunea penală, în contextul textului criticat, judecătorul de cameră preliminară nu este obligat să procedeze la verificarea legalităţii administrării probelor. Or, soluţia anterior menţionată nu are niciun fundament legal. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 16 mai 2019, pronunţată în Dosarul nr. 316/116/2019, Tribunalul Călăraşi - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 341 alin. (2) şi alin. (7) pct. 2 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Ionuţ Ciprian Moraru într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei plângeri formulate de autorul excepţiei împotriva unei ordonanţe de clasare. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată, în esenţă, că regimul juridic diferit, reglementat prin textul criticat, în privinţa cauzelor în care a fost pusă în mişcare acţiunea penală şi a celor în cadrul cărora acţiunea penală nu a fost pusă în mişcare, sub aspectul posibilităţii verificării de către judecătorul de cameră preliminară a legalităţii efectuării urmăririi penale sau a administrării probelor, este artificial şi că aceasta contravine dispoziţiilor constituţionale referitoare la egalitatea în drepturi, la accesul liber la justiţie şi la dreptul la un proces echitabil. Se arată că nu există nicio raţiune pentru ca în cea de-a doua categorie de cauze să nu poată fi verificată legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi că, în această situaţie, soluţiile de clasare sunt pronunţate pe baza unor probe şi a unor acte ale organelor de urmărire penală nelegale. Se susţine că, pentru aceste motive, dispoziţiile legale criticate creează discriminare între petenţii şi intimaţii din cauzele în care nu a fost pusă în mişcare acţiunea penală şi cei din cauzele în care acţiunea penală a fost pusă în mişcare, încălcându-li-se, totodată, celor dintâi dreptul de acces liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil. 6. Tribunalul Călăraşi - Secţia penală arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se arată că raţionamentul realizat în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate are la bază două premise greşite: prima dintre ele este aceea că, în ipoteza neînceperii urmăririi penale, nu ar putea fi invocată, pe calea plângerii împotriva soluţiei de clasare, legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, iar cea de-a doua este cea potrivit căreia persoana împotriva căreia nu s-a pus în mişcare acţiunea penală se află într-o situaţie similară cu cea a inculpatului, premisă care ar determina concluzia că diferenţa de tratament juridic reglementată prin textul criticat nu are o justificare obiectivă şi rezonabilă. Se face trimitere la Decizia Curţii Constituţionale nr. 204 din 3 aprilie 2018, paragraful 24. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 341 alin. (2) şi alin. (7) pct. 2 din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: "(2) Judecătorul de cameră preliminară stabileşte termenul de soluţionare şi dispune citarea petentului şi a intimaţilor şi încunoştinţarea procurorului, cu menţiunea că pot depune note scrise cu privire la admisibilitatea ori temeinicia plângerii. Dacă în cauză a fost pusă în mişcare acţiunea penală, petentul şi intimaţii pot formula cereri şi ridica excepţii şi cu privire la legalitatea administrării probelor ori a efectuării urmăririi penale. (...)(7) În cauzele în care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale, judecătorul de cameră preliminară: (...) 2. verifică legalitatea administrării probelor şi a efectuării urmăririi penale, exclude probele nelegal administrate ori, după caz, sancţionează potrivit art. 280-282 actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii şi: a) respinge plângerea ca nefondată; b) admite plângerea, desfiinţează soluţia atacată şi trimite motivat cauza la procuror pentru a completa urmărirea penală; c) admite plângerea, desfiinţează soluţia atacată şi dispune începerea judecăţii cu privire la faptele şi persoanele pentru care, în cursul cercetării penale, a fost pusă în mişcare acţiunea penală, când probele legal administrate sunt suficiente, trimiţând dosarul spre repartizare aleatorie; d) admite plângerea şi schimbă temeiul de drept al soluţiei de clasare atacate, dacă prin aceasta nu se creează o situaţie mai grea pentru persoana care a făcut plângerea." 11. Se susţine că textele criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 - Egalitatea în drepturi şi ale art. 21 alin. (1) şi (3) cu privire la accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, precum şi prevederilor art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitoare la dreptul la un proces echitabil. 12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile legale criticate reglementează soluţionarea plângerii de către judecătorul de cameră preliminară în ipoteza în care în cursul urmăririi penale a fost pusă în mişcare acţiunea penală. 13. Însă, în cauza în care a fost invocată prezenta excepţie de neconstituţionalitate, a fost pronunţată o soluţie de clasare fără ca anterior să fi fost pusă în mişcare acţiunea penală, motiv pentru care dispoziţiile art. 341 alin. (2) şi alin. (7) pct. 2 din Codul de procedură penală nu sunt incidente în procedura de soluţionare a plângerii formulate împotriva ordonanţei de clasare. 14. Aşadar, prevederile legale criticate nu au legătură cu soluţionarea cauzei în care a fost invocată prezenta excepţie de neconstituţionalitate. 15. Or, conform art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia“, motiv pentru care prezenta excepţie de neconstituţionalitate este inadmisibilă. 16. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (2) şi alin. (7) pct. 2 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Ionuţ Ciprian Moraru în Dosarul nr. 316/116/2019 al Tribunalului Călăraşi - Secţia penală. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Călăraşi - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 25 mai 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Cristina Teodora Pop -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
