Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ionescu │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (8) cu referire la art. 341 alin. (6) lit. a) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Alexandru Luis Ibriş în Dosarul nr. 368/36/2020/a1 al Judecătoriei Constanţa - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 266D/2021. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 1.735D/2021 şi nr. 2.725D/2021, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Fundaţia Maria pentru Copii şi Bătrâni din Bucureşti în Dosarul nr. 10.304/303/2019 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia penală, respectiv de Daniel Sîrbu, Costică Sîrbu şi Mihai Sîrbu în Dosarul nr. 9.875/325/2021 al Judecătoriei Timişoara - Secţia penală. 4. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor, iar reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu aceasta. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.735D/2021 şi nr. 2.725D/2021 la Dosarul nr. 266D/2021, care a fost primul înregistrat. 6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, invocă Deciziile Curţii Constituţionale nr. 516 din 15 iulie 2021, nr. 503 din 2 noiembrie 2022 şi nr. 552 din 17 noiembrie 2022. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 7. Prin Încheierea nr. 74 din 27 ianuarie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 368/36/2020/a1, astfel cum a fost îndreptată prin adresa înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 1.112 din 10 februarie 2021, Judecătoria Constanţa - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (8) cu referire la art. 341 alin. (6) lit. a) din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Alexandru Luis Ibriş într-o cauză având ca obiect soluţionarea plângerii penale formulate de acesta împotriva ordonanţei prin care s-a dispus clasarea cauzei. 8. Prin Încheierea din 22 decembrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 10.304/303/2019, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Fundaţia Maria pentru Copii şi Bătrâni din Bucureşti într-o cauză având ca obiect soluţionarea plângerii formulate de aceasta împotriva ordonanţei prin care s-a dispus clasarea cauzei sub aspectul săvârşirii infracţiunii de înşelăciune. 9. Prin Încheierea nr. 2.005 din 7 iulie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 9.875/325/2021, Judecătoria Timişoara - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Daniel Sîrbu, Costică Sîrbu şi Mihai Sîrbu într-o cauză având ca obiect soluţionarea plângerii formulate de aceştia împotriva ordonanţei prin care s-a dispus clasarea cauzei. 10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin, în esenţă, că textul de lege criticat obstrucţionează accesul la justiţie, neoferind posibilitatea părţilor de a formula o cale de atac împotriva hotărârii instanţei de fond, astfel ca aceasta să poată fi cenzurată de către o instanţă de judecată superioară. Apreciază că norma criticată instituie o discriminare între persoanele vătămate, respectiv partea civilă, care ajung în faţa instanţei de judecată sesizate prin rechizitoriu şi cele care recurg la procedura prevăzută de dispoziţiile art. 340 şi 341 din Codul de procedură penală, primele având la dispoziţie varianta accesării unei căi de atac împotriva hotărârii primei instanţe, pe când cele din urmă (situaţie în care se află şi autorii excepţiei de neconstituţionalitate) sunt lipsite de o astfel de cale de atac. Totodată, consideră că persoanelor care se află în procedura prevăzută de art. 340 şi 341 din Codul de procedură penală li se aduc o serie de îngrădiri şi restricţionări. În acest sens, fac referire la dispoziţiile art. 475 din Codul de procedură penală, apreciind că părţile din procedura prevăzută de art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală nu pot solicita sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a unor chestiuni de drept în materie penală. Susţin că, raportat la prevederile art. 16 din Constituţie, cetăţenii, indiferent de calitatea procesual penală pe care o au la un moment dat în cadrul unui proces penal, ar trebui să fie egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări, iar reglementarea criticată încalcă în mod flagrant principiul proporţionalităţii şi al egalităţii armelor şi, implicit, dreptul la un proces judiciar echitabil. Susţin, totodată, că textul de lege criticat este contrar dispoziţiilor constituţionale şi convenţionale invocate, având în vedere imposibilitatea judecătorului de cameră preliminară de a administra probe noi ori de a solicita depunerea anumitor înscrisuri, precum şi lipsa unei dezbateri orale cu privire la aceste aspecte, care îl pun pe judecător în imposibilitatea de a clarifica situaţia de fapt, aspect ce se poate răsfrânge, implicit, asupra analizei de drept. Invocă, totodată, soluţia şi considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 802 din 5 decembrie 2017. 11. Judecătoria Constanţa - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 12. Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, reţine că prevederile criticate nu aduc atingere dreptului la apărare ori accesului liber la justiţie şi dreptului la un proces echitabil, întrucât nu înlătură posibilitatea de a beneficia de drepturile şi garanţiile procesuale instituite prin lege, în cadrul unui proces judecat de către o instanţă independentă, imparţială şi stabilită prin lege, într-un termen rezonabil. Reţine că nicio prevedere a Legii fundamentale şi a actelor normative internaţionale, invocate de autoarea excepţiei, nu reglementează dreptul la exercitarea căilor de atac în orice cauză. Apreciază că, în raport cu natura cauzelor reglementate prin dispoziţiile art. 340 şi 341 din Codul de procedură penală, în care nu se judecă infracţiunea care a format obiectul cercetării sau urmăririi penale, ci soluţia de neurmărire sau netrimitere în judecată dispusă de procuror, prevederile art. 2 privind dreptul la două grade de jurisdicţie în materie penală din Protocolul nr. 7 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale nu sunt aplicabile. Totodată, reţine că eliminarea căilor de atac în această materie este justificată de caracterul special al procedurii instituite de prevederile art. 340 şi 341 din Codul de procedură penală, legiuitorul urmărind să asigure celeritatea procedurii şi obţinerea în mod rapid a unei hotărâri definitive prin care să fie exercitat controlul judiciar cu privire la soluţia procurorului. 13. Judecătoria Timişoara - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, reţine că textul de lege criticat nu contravine normelor constituţionale invocate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere că principiul dublului grad de jurisdicţie în materie penală se referă la dreptul acuzatului, ceea ce nu este cazul în speţă. De asemenea, arată că reglementarea căilor de atac constituie atributul exclusiv al legiuitorului, competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată fiind prevăzute numai prin lege, nicio dispoziţie constituţională şi niciun act normativ internaţional nereglementând dreptul la exercitarea căilor de atac în orice cauză. 14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, raportat la criticile formulate de autori, îl constituie dispoziţiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, modificate prin prevederile art. II pct. 94 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru completarea art. 31 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 23 mai 2016. Normele procesual penale criticate au următorul cuprins: „(8) Încheierea prin care s-a pronunţat una dintre soluţiile prevăzute la alin. (6), alin. (7) pct. 1, pct. 2 lit. a), b) şi d) şi alin. (7^1) este definitivă.“ 18. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin că normele procesual penale criticate sunt contrare dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (3), (4) şi (5) referitoare la valorile supreme în statul de drept şi principiul legalităţii, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 21 referitor la accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, ale art. 23 privind libertatea individuală, cu referire la alin. (11) al acestui articol, care priveşte prezumţia de nevinovăţie, ale art. 24 privind dreptul la apărare, ale art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, ale art. 125 alin. (3) privind statutul judecătorilor, ale art. 131 alin. (1) şi (2) privind rolul Ministerului Public şi ale art. 132 privind statutul procurorilor, precum şi prevederilor art. 6 referitor la dreptul la un proces echitabil şi ale art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, respectiv ale art. 2 referitor la dreptul la două grade de jurisdicţie în materie penală din Protocolul nr. 7 la Convenţie. 19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală vizează lipsa unei căi ordinare de atac împotriva încheierii prin care judecătorul de cameră preliminară pronunţă una dintre soluţiile reglementate de prevederile art. 341 alin (6), alin. (7) pct. 1, pct. 2 lit. a), b) şi d) şi alin. (7^1) din Codul de procedură penală. 20. Curtea reţine, totodată, că dispoziţiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală au legătură cu soluţionarea cauzei în care este ridicată excepţia de neconstituţionalitate numai dacă aceasta este invocată în cadrul procesual creat prin formularea unei căi de atac, apel sau contestaţie, cale de atac care, potrivit textului de lege criticat, este inadmisibilă. Or, cauzele în care a fost invocată prezenta excepţie de neconstituţionalitate privesc judecarea pe fond a plângerilor împotriva unor soluţii de clasare dispuse de procuror prin ordonanţă. Aşa fiind, Curtea constată că dispoziţiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală nu au incidenţă în cauzele în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate, întrucât acestea se află în etapa procesuală a soluţionării fondului. 21. Potrivit prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti (...) privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei (...)“. Curtea constată că, indiferent de soluţia pronunţată - sub aspectul criticilor formulate referitor la lipsa unei căi ordinare de atac -, decizia sa nu ar produce niciun efect cu privire la rezolvarea fondului cauzelor în care a fost ridicată prezenta excepţie de neconstituţionalitate, dispoziţiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală neavând legătură - în sensul prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 - cu soluţionarea cauzelor. 22. Curtea s-a mai pronunţat în acest sens în jurisprudenţa sa, de exemplu, prin Decizia nr. 196 din 28 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 682 din 31 iulie 2020, paragraful 20, Decizia nr. 500 din 13 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1197 din 17 decembrie 2021, paragraful 14, Decizia nr. 361 din 8 iunie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 834 din 24 august 2022, şi Decizia nr. 140 din 21 martie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 710 din 2 august 2023. 23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Alexandru Luis Ibriş în Dosarul nr. 368/36/2020/a1 al Judecătoriei Constanţa - Secţia penală, de Fundaţia Maria pentru Copii şi Bătrâni din Bucureşti în Dosarul nr. 10.304/303/2019 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia penală, şi, respectiv, de Daniel Sîrbu, Costică Sîrbu şi Mihai Sîrbu în Dosarul nr. 9.875/325/2021 al Judecătoriei Timişoara - Secţia penală. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Constanţa - Secţia penală, Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia penală şi Judecătoriei Timişoara - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 18 iunie 2024. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Mihaela Ionescu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
