Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioana Marilena │- │
│Chiorean │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (2) şi art. 109 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare şi ale art. 37 alin. (3) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, excepţie ridicată de Paul Mărincuţa în Dosarul nr. 2.992/86/2015 al Curţii de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.904D/2016. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 37 alin. (3) din Legea nr. 1/2011, deoarece acestea contravin art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale referitoare la statutul funcţionarilor publici. Potrivit art. 37 alin. (2) din Legea nr. 1/2011, instructorii militari au calitatea de cadru militar în activitate, chiar dacă au funcţii didactice. Or, stabilirea statutului acestora printr-un act inferior legii încalcă atât dispoziţiile art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, cât şi pe cele privind claritatea şi previzibilitatea legii. Cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a celorlalte dispoziţii de lege criticate, pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a acesteia. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 26 septembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 2.992/86/2015, Curtea de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (2) şi art. 109 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare şi ale art. 37 alin. (3) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011. Excepţia a fost invocată de reclamantul Paul Mărincuţa în cadrul acţiunii de contencios administrativ având ca obiect soluţionarea cererii de anulare a tabelului nominal cu rezultatele obţinute la concursul organizat la data de 17 martie 2015, în vederea ocupării postului de şef de catedră la Catedra pregătire socioumană şi limbi străine din cadrul Şcolii Militare de Subofiţeri de Jandarmi „Petru Rareş“ din Fălticeni. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile criticate din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare creează discriminare în materia reglementării carierei cadrelor militare între cetăţenii care au aceleaşi obligaţii instituite prin lege, corespunzătoare statutului de cadre militare. Concret, „critica vizează faptul că, prin modul în care legea organică este adoptată, creează condiţii pentru ca normele privitoare la evoluţia cadrelor militare pe treptele ierarhiei militare să fie adoptate prin norme legale de rang diferit, în mod discriminatoriu, cele aplicabile cadrelor militare din Ministerul Apărării Naţionale prin hotărâre a Guvernului, iar cele aplicabile cadrelor militare din Ministerul Afacerilor Interne, prin ordin al conducătorului acestui minister - act administrativ cu caracter normativ“. Se susţine că militarii sunt o categorie de funcţionari publici al căror statut trebuie reglementat prin lege organică, sens în care invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 34 din 9 februarie 2016 şi nr. 172 din 24 martie 2016. Or, textele de lege criticate atribuie Guvernului dreptul de a aproba Ghidul carierei militare pentru Ministerul Apărării Naţionale, iar, pe de altă parte, nu instituie reguli pentru reglementarea carierei militare a cadrelor militare din Ministerul Afacerilor Interne şi din alte instituţii cu caracter similar. În final, autorul excepţiei redă considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 172 din 24 martie 2016. 6. Cu privire la dispoziţiile art. 37 alin. (3) din Legea nr. 1/2011, se susţine că Ministerul Afacerilor Interne nu a emis vreun ordin sau vreo instrucţiune care să reglementeze condiţiile de ocupare a funcţiilor de instructori militari până în luna mai 2015, când au fost emise Instrucţiunile nr. 45/2015, ulterior datei susţinerii concursului a cărui anulare face obiectul acţiunii în contencios administrativ, concurs care a fost organizat în baza Ordinului ministrului internelor şi reformei administrative nr. 665/2008 şi a Ordinului viceprim-ministrului, ministrul administraţiei şi internelor, nr. 69/2009. 7. Curtea de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal nu şi-a exprimat opinia asupra temeiniciei excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 9. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, având în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 420 din 8 iulie 2014, prin care s-a constatat că modificarea dispoziţiilor legale ţine de competenţa exclusivă a legiuitorului, iar interpretarea unor norme juridice, ca fază indispensabilă procesului de aplicare a legii, aparţine instanţelor judecătoreşti. 10. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. Aspectele date de legiuitor în competenţa Guvernului sunt de fapt aspecte procedural-administrative, referitoare la modalităţile şi regulile de parcurs în cariera profesională pentru cadrele militare în activitate (ofiţeri, maiştri militari, subofiţeri) din Ministerul Apărării Naţionale. Prin urmare, aceste norme procedural-administrative nu sunt de natură a modifica sau completa dispoziţiile statutare prevăzute prin lege, ci, dimpotrivă, de a institui garanţii procedurale suplimentare. În plus, indiferent de domeniul de reglementare, organic sau ordinar, numeroase legi sunt puse în aplicare prin elaborarea de norme secundare subsecvente, legea neputând reglementa toate aspectele administrative privind aplicarea sa. Astfel, Ghidul carierei militare cuprinde informaţii detaliate, referitoare la cariera ofiţerilor în activitate, cariera maiştrilor militari/subofiţerilor în activitate, precum şi reguli de trecere a maiştrilor militari/subofiţerilor în activitate în corpul ofiţerilor în activitate, fiind elaborat într-o manieră clară, precisă şi previzibilă, având un cadru juridic bine stabilit prin Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare. În condiţiile cadrului juridic astfel creat, stabilirea acestor norme procedural-administrative poate fi făcută de către legiuitor printr-un act de reglementare secundară, precum hotărârea Guvernului, elaborată în aplicarea Legii nr. 80/1995, cu condiţia ca un astfel de act să respecte cadrul juridic substanţial, stabilit de legea anterior menţionată, depăşirea acestuia generând nelegalitatea hotărârii emise. De principiu, legiuitorul nu poate delega competenţa de a reglementa norme privind evaluarea profesională, care vizează executarea şi/sau încetarea raporturilor de serviciu. Însă reglementarea unor chestiuni juridice pur tehnice, care vizează reguli de lucru, poate fi făcută prin hotărâre a Guvernului. În plus, aspectele referitoare la cadrul juridic şi cele substanţiale ale procedurii de evaluare a cadrelor militare sunt reglementate printr-o lege organică. Prin urmare, o astfel de abordare legislativă nu aduce atingere principiilor constituţionale invocate, în acest sens fiind şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 547 din 12 iulie 2016. 11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 5 alin. (2) şi art. 109 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 20 iulie 1995, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 37 alin. (3) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, având următorul conţinut: - art. 5 alin. 2 din Legea nr. 80/1995: „Accesul în profesie, precum şi evoluţia ulterioară pe treptele ierarhiei militare au la bază principiile şi normele cuprinse în prezenta lege. În aplicarea acestora, pentru cadrele militare ale Ministerului Apărării Naţionale se elaborează Ghidul carierei militare, aprobat prin hotărâre a Guvernului.“ ; – art. 109 alin. 3 din Legea nr. 80/1995: „Dispoziţiile art. 2 alin. 2^1 paragraful A, paragraful B lit. a) şi b), art. 5 alin. 2, art. 41^1, art. 50 alin. 5, art. 51 alin. 2, art. 75^1, art. 85 alin. 1 lit. e^1) şi art. 108^1 se aplică în exclusivitate cadrelor militare din Ministerul Apărării Naţionale.“; – art. 37 alin. (3) din Legea nr. 1/2011: „Funcţiile didactice pentru corpul instructorilor militari din unităţile de învăţământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, condiţiile care se cer pentru ocuparea acestora, normele didactice, competenţele şi responsabilităţile se stabilesc prin instrucţiuni proprii.“ 14. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (4) şi (5) privind principiul separaţiei puterilor în stat şi cel al obligativităţii respectării legilor, a Constituţiei şi a supremaţiei sale, art. 4 alin. (2) privind egalitatea între cetăţeni, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în faţa legii, art. 31 privind dreptul la informaţie, art. 73 alin. (3) lit. j) privind reglementarea prin lege organică a statutului funcţionarilor publici şi în art. 78 privind intrarea în vigoare a legii. 15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine, referitor la prevederile criticate din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, că autorul excepţiei susţine că normele privitoare la evoluţia cadrelor militare pe treptele ierarhiei militare sunt adoptate prin reglementări de rang diferit, în mod discriminatoriu, şi anume cele aplicabile cadrelor militare din Ministerul Apărării Naţionale prin hotărâre a Guvernului, iar cele aplicabile cadrelor militare din Ministerul Afacerilor Interne, prin ordin al conducătorului acestui minister - act administrativ cu caracter normativ. Curtea observă că dispoziţiile criticate din Legea nr. 80/1995 vizează exclusiv cadrele militare ale Ministerului Apărării Naţionale. Or, autorul excepţiei ocupă o funcţie didactică în cadrul unei şcoli militare de subofiţeri de jandarmi, fiind astfel cadru militar al Ministerului Afacerilor Interne şi, în consecinţă, nu i se aplică dispoziţiile criticate din Legea nr. 80/1995, potrivit cărora se elaborează Ghidul carierei militare, aprobat prin hotărâre a Guvernului, exclusiv pentru cadrele militare ale Ministerului Apărării Naţionale. Aşadar, întrucât, potrivit art. 29 alin. (1) teza finală din Legea nr. 47/1992, dispoziţiile de lege care formează obiect al excepţiei de neconstituţionalitate trebuie să aibă legătură cu soluţionarea cauzei, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (2) şi art. 109 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare este inadmisibilă. 16. Analizând actele dosarului, Curtea constată că autorul excepţiei, care ocupă o funcţie didactică în cadrul Şcolii Militare de Subofiţeri de Jandarmi „Petru Rareş“ din Fălticeni, a candidat la concursul din 17 martie 2015 în vederea ocupării postului de şef de catedră la Catedra pregătire socio-umană şi limbi străine din cadrul aceleiaşi şcoli. Autorul excepţiei este instructor militar în cadrul Şcolii Militare de Subofiţeri de Jandarmi „Petru Rareş“ din Fălticeni - instituţie militară de învăţământ a Ministerului Afacerilor Interne -, făcând astfel parte din Corpul instructorilor militari din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. 17. Cu privire la statutul instructorilor militari, Curtea reţine că, potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 550/2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.175 din 13 decembrie 2004, „Jandarmeria Română este instituţia specializată a statului, cu statut militar, componentă a Ministerului Administraţiei şi Internelor“. Potrivit art. 15 alin. (1) din aceeaşi lege, „Instituţiile militare de învăţământ sunt structuri destinate formării continue, pregătirii şi specializării personalului Jandarmeriei Române“, iar, în conformitate cu art. 15 alin. (6) din aceeaşi lege, „Personalul din instituţiile de învăţământ prevăzute la alin. (1), care desfăşoară activităţi didactice […] au aceleaşi drepturi şi obligaţii cu cele ale personalului similar din celelalte unităţi de învăţământ ale Ministerului Administraţiei şi Internelor.“ Potrivit art. 23 din Legea nr. 550/2004, "(1) Personalul Jandarmeriei Române se compune din personal militar şi personal contractual.(2) Personalul militar al Jandarmeriei Române este format din: cadre militare, elevi ai instituţiilor militare de învăţământ, soldaţi şi gradaţi profesionişti, militari în termen şi militari cu termen redus.(3) Cadrelor militare din Jandarmeria Română li se aplică dispoziţiile Legii nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare.“" 18. Referitor la dispoziţiile criticate din Legea nr. 1/2011, Curtea reţine că, potrivit acestora, funcţiile didactice pentru corpul instructorilor militari din unităţile de învăţământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, condiţiile care se cer pentru ocuparea acestora, normele didactice, competenţele şi responsabilităţile se stabilesc prin instrucţiuni proprii. Potrivit art. 1 alin. 1 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, „Prin cadre militare, în sensul prezentei legi, se înţelege cetăţenii români cărora li s-a acordat grad de ofiţer, maistru militar sau subofiţer, în raport cu pregătirea lor militară şi de specialitate, în condiţiile prevăzute de lege“, potrivit art. 2 alin. 1 şi 2 din aceeaşi lege, "Potrivit gradelor pe care le au, cadrele militare sunt constituite în corpul subofiţerilor, corpul maiştrilor militari şi corpul ofiţerilor“, iar, în conformitate cu art. 3 din aceeaşi lege, „Gradul militar este un drept al titularului şi reprezintă recunoaşterea în plan social a calităţii de cadru militar" 19. Statutul instructorilor militari din cadrul Ministerului Afacerilor Interne este stabilit de dispoziţiile art. 37 alin. (1) din Legea nr. 1/2011, potrivit cărora „Personalul didactic din unităţile de învăţământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională se constituie din personalul didactic prevăzut în prezenta lege şi din corpul instructorilor militari, de ordine şi securitate publică“, şi ale art. 37 alin. (2) din aceeaşi lege, potrivit cărora „Personalul didactic din unităţile de învăţământ preuniversitar din sistemul militar de apărare, ordine publică şi securitate naţională are drepturile şi îndatoririle care decurg din prezenta lege şi din calitatea de cadru militar în activitate, respectiv de funcţionar public cu statut special.“ Pentru executarea acestor dispoziţii de lege au fost emise Instrucţiunile nr. 45 din 8 mai 2015 privind Corpul instructorilor de ordine publică din instituţiile de formare profesională iniţială ale Ministerului Afacerilor Interne, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 14 mai 2015, modificate şi completate prin Instrucţiunile nr. 94 din 31 iulie 2017 pentru modificarea şi completarea Instrucţiunilor viceprim-ministrului, ministrul afacerilor interne, nr. 45/2015 privind Corpul instructorilor de ordine publică din instituţiile de formare profesională iniţială ale Ministerului Afacerilor Interne, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 7 august 2017. Potrivit art. 1 din instrucţiuni, „se înfiinţează Corpul instructorilor de ordine publică, denumit în continuare Corp, structură profesională în cadrul sistemului de învăţământ, cu responsabilităţi şi competenţe în procesul instructiv-educativ pentru formarea profesională a personalului Ministerului Afacerilor Interne, denumit în continuare MAI“, iar, potrivit art. 3 alin. (2), „accesul şi promovarea instructorilor în cadrul Corpului se organizează şi se desfăşoară în mod distinct pe nivelurile de învăţământ prevăzute la alin. (1), potrivit legislaţiei naţionale în vigoare şi prezentelor instrucţiuni.“. Art. 11 alin. (1) din instrucţiuni prevede că „accesul în cadrul Corpului şi promovarea în posturi de conducere a instructorilor se fac, de regulă, prin concurs organizat pentru ocuparea unei funcţii didactice vacante, cu îndeplinirea cumulativă a condiţiilor prevăzute de prezentele instrucţiuni“. Statutul acestor instructori este reglementat de art. 4, după cum urmează: 20. De asemenea, potrivit art. 5 alin. (1) din aceste instrucţiuni, „instructorii au drepturile şi îndatoririle personalului didactic prevăzute de legislaţia naţională în domeniul educaţiei şi de prezentele instrucţiuni“. În conformitate cu art. 8 („Relaţiile de muncă ale instructorilor“), „în raport cu relaţiile de muncă stabilite cu instituţia de formare potrivit prevederilor legale în vigoare, instructorii pot fi titulari sau asociaţi în cazul personalului didactic de predare (IDP), respectiv exclusiv titulari, în cazul personalului didactic auxiliar (IDA) şi personalului didactic de conducere, de îndrumare şi control“. Potrivit art. 29 din aceste instrucţiuni, „funcţiile de instructori personal didactic de conducere, îndrumare şi control sunt prevăzute cu grad de ofiţer“. 21. Din ansamblul reglementărilor referitoare la statutul instructorilor militari din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, în special al celor privind accesul în Corpul instructorilor militari, atribuţiile şi relaţiile de muncă, rezultă că accesul în Corpul instructorilor militari se face, de regulă, prin concurs organizat pentru ocuparea unei funcţii didactice vacante, iar funcţiile de instructori militari sunt prevăzute cu grade militare, în speţă fiind vorba despre o funcţie de conducere, prevăzută cu grad de ofiţer. Aspectele privind ocuparea unei funcţii militare - în speţă, a funcţiei didactice de conducere, şi anume şef de catedră, de către un instructor militar - nu sunt prevăzute în lege, ci în instrucţiuni ale ministrului de resort. 22. Din analiza normelor legale şi infralegale referitoare la instructorii militari, în special din interpretarea normelor prevăzute de art. 37 alin. (2) din Legea nr. 1/2011 şi art. 4 alin. (2) din instrucţiuni, potrivit căruia „funcţiile de instructori sunt prevăzute cu grade militare“, rezultă că, odată cu accesul în Corpul instructorilor militari, aceştia dobândesc statutul de cadru militar. Or, aspectele esenţiale privind raporturile de serviciu ale cadrelor militare, inclusiv accesul, promovarea şi avansarea în grade militare, trebuie reglementate prin lege organică, iar nu prin acte normative de rang inferior. 23. Astfel, Curtea reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 73 alin. (3) lit. t) coroborate cu art. 118 alin. (2) din Constituţie, statutul cadrelor militare se stabileşte prin lege organică. 24. Cu privire la ocuparea posturilor de către categoriile de personal al căror statut trebuie reglementat, potrivit Constituţiei, prin lege organică, în jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut, referindu-se la statutul poliţistului, că acesta este subiect al unui raport de serviciu, raport care ia naştere, se execută şi încetează în condiţii speciale şi, de aceea, aspectele esenţiale ce vizează cele trei elemente ale raporturilor de serviciu se referă în mod intrinsec la statutul poliţistului, statut care este reglementat prin lege organică, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, respectiv Legea nr. 360/2002 (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 392 din 2 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 667 din 11 septembrie 2014, paragraful 17, Decizia nr. 637 din 13 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 906 din 8 decembrie 2015, paragraful 24, sau Decizia nr. 172 din 24 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 25 aprilie 2016, paragraful 17). Prin Decizia nr. 172 din 24 martie 2016, paragraful 19, Curtea a reţinut că statutul juridic al unei categorii de personal este reprezentat de dispoziţiile de lege referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea raportului juridic de muncă în care se află respectiva categorie. Curtea a mai reţinut, prin aceeaşi decizie, la paragraful 18, că aspectele privind ocuparea posturilor de conducere ţin în mod evident de cariera poliţistului şi presupun o modificare atât a atribuţiilor (a felului muncii), cât şi a salarizării, iar exercitarea raportului de serviciu al poliţistului se realizează de la naşterea acestuia, prin actul de numire, şi până la încetarea lui, în condiţiile legii. Curtea a constatat că dispoziţiile legale criticate nu numai că nu reglementează procedura ocupării posturilor de conducere ale poliţiştilor, ci deleagă reglementarea acestor aspecte importante ministrului de resort, care este abilitat să adopte ordine, acte juridice cu caracter inferior legii. Având în vedere că, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, statutul funcţionarilor publici se reglementează prin lege organică şi ţinând cont de faptul că aspectele esenţiale privind ocuparea posturilor de conducere vizează o modificare a raporturilor de muncă, aceste aspecte esenţiale, cum sunt, spre exemplu, condiţiile generale de participare la examen/concurs, condiţiile de vechime necesară participării la examen/concurs, tipul probelor de examen/ concurs, condiţiile în care candidaţii sunt declaraţi „admişi“ şi posibilitatea de contestare, trebuie reglementate prin lege organică, urmând ca regulile specifice procedurii de ocupare a funcţiilor de conducere să fie explicate şi detaliate prin ordin al ministrului de resort. În consecinţă, Curtea a constatat că prevederile de lege criticate, care instituie reglementarea acestor aspecte prin acte administrative, contravin dispoziţiilor art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie (paragraful 21). De asemenea, Curtea a reţinut că, potrivit dispoziţiilor de lege criticate, se ajunge la situaţia ca un aspect esenţial care vizează executarea raporturilor de serviciu să fie reglementat printr-un act administrativ. Or, normele privind ocuparea posturilor de conducere trebuie să respecte anumite cerinţe de stabilitate şi previzibilitate. Astfel, delegarea atribuţiei de a stabili aceste norme unui membru al Guvernului, prin emiterea unor acte cu caracter administrativ ce au caracter infralegal, determină o stare de incertitudine juridică, acest gen de acte având, de obicei, un grad sporit de schimbări succesive în timp (paragraful 22). Prin urmare, Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18 din Legea nr. 360/2002, potrivit cărora „Posturile de conducere se ocupă prin examen sau concurs, după caz, în situaţiile şi în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.“ 25. Analizând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 37 alin. (3) din Legea nr. 1/2011, Curtea constată că, potrivit art. 73 alin. (3) lit. t) coroborat cu art. 118 alin. (2) din Constituţie, statutul cadrelor militare se stabileşte prin lege organică. De asemenea, potrivit dispoziţiilor legale şi infralegale referitoare la statutul instructorilor militari, Curtea reţine că aceştia au calitatea de cadre militare în activitate, iar funcţiile de instructori militari sunt prevăzute cu grade militare. Având în vedere acestea, Curtea constată că argumentele reţinute în jurisprudenţa sa - referitoare la reglementarea prin acte normative inferioare legii organice a statutului unor categorii de personal pentru care Constituţia impune adoptarea unei legi organice (a se vedea, în acest sens, Decizia Curţii Constituţionale nr. 172 din 24 martie 2016) - sunt aplicabile şi textului art. 37 alin. (3) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, referitor la ocuparea funcţiilor didactice - de execuţie sau de conducere - de către instructorii militari. 26. Aspecte esenţiale ale carierei militarilor sunt prevăzute în acte administrative cu caracter inferior legii, ceea ce conduce la încălcarea normei constituţionale potrivit căreia statutul cadrelor militare se stabileşte prin lege organică, şi anume la art. 73 alin. (3) lit. t) coroborat cu art. 118 alin. (2) din Constituţie. Astfel, ţinând cont de faptul că aspectele esenţiale privind ocuparea posturilor de execuţie vizează naşterea raportului de serviciu, iar ocuparea posturilor de conducere vizează o modificare a raporturilor de serviciu, aceste aspecte esenţiale trebuie reglementate prin lege organică, urmând ca regulile specifice procedurii de ocupare a funcţiilor de instructori militari să fie explicate şi detaliate prin ordin al ministrului de resort. 27. Normele privind ocuparea posturilor de execuţie sau de conducere trebuie să respecte anumite cerinţe de stabilitate şi previzibilitate. În acest sens, delegarea atribuţiei de a stabili aceste norme unui membru al Guvernului, prin emiterea unor acte cu caracter administrativ ce au caracter infralegal, determină o stare de incertitudine juridică, acest gen de acte având de obicei un grad sporit de schimbări succesive în timp. 28. Aşadar, pe fondul lacunei legislative evidenţiate mai sus, soluţia legislativă prevăzută de art. 37 alin. (3) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 contravine şi normelor de tehnică legislativă, de vreme ce, potrivit Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, ordinele cu caracter normativ se emit numai pe baza şi în executarea legii şi trebuie să se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza şi în executarea cărora au fost emise, fără ca prin acestea să poată fi completată legea. Astfel, Curtea constată că sunt încălcate şi dispoziţiile art. 1 alin. (4) şi (5) din Constituţie. 29. Având în vedere prevederile art. 8 din Instrucţiunile nr. 45 din 8 mai 2015, anterior citate, Curtea constată că, în cazul personalului didactic de predare (IDP), trebuie făcută distincţia între modul de reglementare a instructorilor titulari şi modul de reglementare a instructorilor asociaţi, aceştia din urmă desfăşurându-şi activitatea pe o perioadă temporară, de un an şcolar. Astfel, potrivit art. 14 din instrucţiuni, „instructorii personal didactic de predare asociat (IDP - asociat) fac parte din rândul personalului MAI - poliţist/cadru militar/personal contractual şi îşi desfăşoară activitatea pe o perioadă strict determinată, fără a se depăşi un an şcolar/universitar, cu avizul consiliului profesoral şi aprobarea consiliului de conducere al instituţiei de învăţământ, respectiv avizul consiliului facultăţii, a consiliului de administraţie şi aprobarea senatului universitar“. În concluzie, Curtea reţine că, deşi îşi desfăşoară activitatea pe o perioadă determinată, şi instructorii personal didactic de predare asociat (IDP - asociat) dobândesc statut de cadru militar prin art. 4 alin. (2) din instrucţiuni, potrivit căruia „funcţiile de instructori sunt prevăzute cu grade militare“. Astfel, cu atât mai mult, funcţiile didactice pentru corpul instructorilor militari din unităţile de învăţământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, condiţiile care se cer pentru ocuparea acestora, normele didactice, competenţele şi responsabilităţile trebuie să se stabilească prin lege organică, potrivit Constituţiei, iar nu prin instrucţiuni ale ministrului de resort. 30. În final, Curtea reţine că dispoziţiile art. 31,art. 73 alin. (3) lit. j) şi art. 78 din Constituţie nu au incidenţă în prezenta cauză. 31. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: 1. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (2) şi art. 109 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, excepţie ridicată de Paul Mărincuţa în Dosarul nr. 2.992/86/2015 al Curţii de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal. 2. Admite excepţia de neconstituţionalitate ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar şi constată că dispoziţiile art. 37 alin. (3) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 sunt neconstituţionale. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Curţii de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 8 mai 2018. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
