Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioana Marilena │- │
│Chiorean │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi ale art. 84 pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, excepţie ridicată de Emanuel Cătălin Pascari în Dosarul nr. 198/86/2019 al Tribunalului Suceava - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.172D/2019, precum şi a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 84 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, excepţie ridicată de Dumitru Dinu în Dosarul nr. 298/88/2019 al Tribunalului Tulcea - Secţia civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.605D/2019. 2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 5 mai 2022, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi, şi au fost consemnate în încheierea de şedinţă din acea dată, când Curtea a dispus conexarea Dosarului nr. 1.605D/2019 la Dosarul nr. 1.172D/2019 şi, în temeiul art. 57 şi al art. 58 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992, a amânat pronunţarea pentru data de 18 mai 2022, când a pronunţat prezenta decizie. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 3. Prin Încheierea din 16 aprilie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 198/86/2019, Tribunalul Suceava - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. VII pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 şi ale art. 84 pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018. Excepţia de neconstituţionalitate a fost invocată de Emanuel Cătălin Pascari în cadrul soluţionării unei cauze având ca obiect obligaţia de a face, şi anume efectuarea de către Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne a operaţiunii administrative de actualizare a pensiei militare de serviciu. 4. Prin Încheierea din 22 mai 2019, pronunţată în Dosarul nr. 298/88/2019, Tribunalul Tulcea - Secţia civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 84 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018. Excepţia de neconstituţionalitate a fost invocată de Dumitru Dinu într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de recalculare a pensiei militare de stat. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia invocă atât critici de neconstituţionalitate extrinsecă, cât şi critici de neconstituţionalitate intrinsecă ce privesc art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 şi art. 84 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018. 6. Referitor la criticile de neconstituţionalitate extrinsecă, autorii excepţiei susţin, în esenţă, că atât art. VII pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, cât şi art. 84 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 contravin dispoziţiilor art. 115 alin. (4) din Constituţie, deoarece au fost adoptate de către Guvern fără a exista o situaţie extraordinară a cărei reglementare să nu poată fi amânată, sens în care se invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale. Totodată, Guvernul nu a motivat urgenţa adoptării actelor normative criticate, iar în expunerile de motive, acesta prezintă date inexacte, nereale şi nefundamentate. De asemenea, dispoziţiile criticate contravin şi art. 115 alin. (6) din Constituţie, deoarece afectează drepturi şi libertăţi fundamentale şi regimul instituţiilor fundamentale ale statului, şi anume Forţele armate şi Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. 7. Referitor la criticile de neconstituţionalitate intrinsecă se susţine că este încălcat art. 1 alin. (5) din Constituţie, privind principiul previzibilităţii şi accesibilităţii legii, deoarece legiuitorul recurge la o tehnică juridică inedită, ce încalcă principiile fundamentale ale redactării unui act normativ cu putere de lege, care modifică în mod atipic o lege organică. Se arată că sensul juridic al noţiunii de actualizare a cuantumului pensiei militare de stat, aşa cum era reglementat iniţial prin Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, care este o lege organică, este golit total de conţinut printr-o ordonanţă de urgenţă, fiind transformat într-un fel de indexare parţială a cuantumului pensiei militare de stat, însă nici măcar în forma de indexare prevăzută anterior de Legea nr. 223/2015 sau de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Astfel, în lipsa abrogării exprese a art. 59 şi 60 din Legea nr. 223/2015, legiuitorul combină unele elemente juridice ale noţiunii de „indexare“ cu unele elemente ale noţiunii de „actualizare“ a pensiei militare de stat şi face confuzie între actualizare şi indexare, rezultând cuantumuri medii ale pensiilor militare inferioare celor din sistemul public de pensii. În concluzie, pentru perioada 7 august 2017-28 decembrie 2018, aceeaşi operaţiune administrativă a fost denumită actualizare, iar începând cu data de 29 decembrie 2018, este denumită indexare. Totodată, dispoziţiile art. 84 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 împiedică în mod absolut şi complet efectuarea operaţiunilor de actualizare a cuantumului pensiei militare de serviciu. 8. Cu privire la încălcarea principiului egalităţii în faţa legii, consacrat de art. 16 din Constituţie, autorii excepţiei susţin, pe de o parte, că dispoziţiile de lege criticate creează un tratament juridic diferit, discriminatoriu, în raport cu categoria socioprofesională a magistraţilor, care se bucură de dispoziţii mai favorabile în ceea ce priveşte actualizarea pensiilor. Astfel, prevederile criticate încalcă atât principiul egalităţii în faţa legii, consacrat de art. 16 din Constituţie, cât şi principul interzicerii discriminării consacrat de art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, sens în care se invocă Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000, prin care Curtea Constituţională a statuat că instituirea pensiei militare de serviciu nu reprezintă un privilegiu, constituind o compensaţie parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună militarii. Se mai susţine că, la fel ca persoanele care aleg cariera de magistrat, şi persoanele care aleg cariera militară au în vedere printre altele (integritate, corectitudine, obiectivitate, profesionalism etc.) şi obţinerea unor venituri din salarii şi pensii, stabile, decente, care să nu încalce noţiunea de „speranţă legitimă“ în ceea ce priveşte stabilitatea şi coerenţa legislativă şi care să compenseze într-o oarecare măsură inconvenientele ce rezultă din rigoarea statutelor speciale. 9. Pe de altă parte, se susţine că dispoziţiile criticate creează discriminare faţă de pensionarii din sistemul public de pensii, deoarece toate pensiile din România, inclusiv cele publice, se indexează atât cu rata medie anuală a inflaţiei, cât şi cu 50% din creşterea câştigului salarial mediu brut. Totodată, eliminarea posibilităţii de actualizare a pensiei militare de stat produce încă o discriminare a militarilor comparativ cu pensionarii din sistemul public de pensii, cel mai recent exemplu fiind cel al majorării punctului de pensie, majorare care nu s-a aplicat şi militarilor. În acest sens, se invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 20 din 2 februarie 2000, precum şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la principiul egalităţii în faţa legii. 10. Autorii excepţiei mai susţin încălcarea dispoziţiilor art. 47 alin. (1) din Constituţie, referitoare la obligaţia statului de a lua măsuri de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent, precum şi a prevederilor art. 47 alin. (2) din Constituţie, deoarece afectează substanţa dreptului la pensie, care este un drept fundamental. Astfel, prin eliminarea ad aeternam a operaţiunii administrative de actualizare a pensiilor militare de stat, aşa cum a fost stipulată iniţial în Legea nr. 223/2015, fără specificarea vreunui termen-limită de aplicare a măsurii restrictive, este afectată însăşi substanţa dreptului fundamental la pensie, care nu cuprinde numai dreptul la stabilirea unui cuantum iniţial al pensiei, ci şi la actualizarea şi indexarea lui. 11. De asemenea, prin lipsa unei actualizări efective a pensiei în funcţie de salariul de funcţie şi de salariul de grad al omologilor în activitate şi în lipsa unei indexări în funcţie de procentul de 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat, se încalcă dreptul fundamental la pensie, dreptul fundamental la un nivel de trai decent, fidelitatea faţă de ţară şi apărarea ţării. 12. În critica pe care o formulează, autorii excepţiei mai arată că adoptarea dispoziţiilor criticate s-a realizat fără respectarea condiţiilor prevăzute de art. 53 alin. (1) şi (2) din Constituţie referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale. 13. Tribunalul Suceava - Secţia I civilă apreciază că prevederile criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate. 14. Tribunalul Tulcea - Secţia civilă, de contencios administrativ şi fiscal consideră că instituirea unor criterii distincte de cele aplicabile unor alte categorii profesionale pentru stabilirea bazelor de calcul al pensiilor pentru militari, poliţişti şi funcţionari publici cu statut special întruneşte cerinţele pentru a fi considerată ca având caracter discriminatoriu, în lipsa unor justificări obiective şi rezonabile, care să urmărească un scop legitim, în coordonatele trasate de art. 16 alin. (1) din Constituţie. 15. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 16. Avocatul Poporului a transmis punctul său de vedere în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.605D/2019, în sensul că dispoziţiile criticate sunt constituţionale. Astfel, în esenţă, se arată că pensiile militare reglementate de Legea nr. 223/2015 nu au la bază principiul contributivităţii, asigurându-se de la bugetul de stat. În acest sens, se invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului. Cu privire la criticile autorului excepţiei de neconstituţionalitate, apreciază că acestea sunt neîntemeiate, deoarece normele criticate respectă cerinţele de claritate, precizie şi previzibilitate, se aplică tuturor persoanelor prevăzute în ipoteza lor şi nu pun în discuţie restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi cetăţeneşti. 17. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au transmis punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse (la Dosarul nr. 1.172D/2019 de către autorul excepţiei de neconstituţionalitate), concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 18. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 19. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este menţionat în încheierile de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. VII pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017, precum şi ale art. 84 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.116 din 29 decembrie 2018. 20. Analizând însă susţinerile autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constată că aceştia critică dispoziţiile art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 şi ale art. 84 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, din punctul de vedere al neconstituţionalităţii extrinseci, precum şi prevederile art. VII pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 şi ale art. 84 (pct. 1 şi 2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, din punctul de vedere al neconstituţionalităţii intrinseci, prevederi care modifică art. 59 şi 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015. 21. Prin urmare, obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. VII, în ansamblul său, şi ale art. VII pct. 2, în special, din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, precum şi cele ale art. 84 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018. Dispoziţiile criticate au următorul conţinut: - Art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017: „Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: 1. La articolul 3, după litera k) se introduc două noi litere, literele l) şi m), cu următorul cuprins: "l) solda/salariu lunar net - solda/salariul lunar brut prevăzută/prevăzut la art. 28 alin. (1) din care se deduce contribuţia individuală la bugetul de stat, contribuţia individuală la bugetul asigurărilor sociale de sănătate şi impozitul pe venit, potrivit legislaţiei în vigoare;m) pensia netă - pensia militară de stat stabilită în cuantum brut din care se deduce impozitul pe venit, potrivit legislaţiei în vigoare." 2. Articolul 59 se modifică şi va avea următorul cuprins: "ART. 59 Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflaţiei, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea şi comunicat de Institutul Naţional de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă un cuantum al pensiei mai mic, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată." 3. Articolul 60 se modifică şi va avea următorul cuprins: "ART. 60 La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei».“;" – Art. 84 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018: „Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează: 1. Articolul 59 va avea următorul cuprins: "ART. 59 (1) Cuantumul pensiilor militare de stat aflate în plată la 31 decembrie a anului anterior se indexează, din oficiu, începând cu 1 ianuarie a anului în curs, cu ultima rată medie anuală a inflaţiei, indicator definitiv, cunoscut la această dată şi comunicat de Institutul Naţional de Statistică. (2) Cuantumul pensiilor militare de stat nu se indexează dacă rata medie anuală a inflaţiei menţionată la alin. (1) înregistrează valori negative." 2. Articolul 60 va avea următorul cuprins: "ART. 60 (1) La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei. (2) Dacă în urma indexării pensiei militare de stat stabilite potrivit alin. (1) rezultă un cuantum al pensiei nete mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei, se acordă acest cuantum rezultat, fără a depăşi suma rezultată din aplicarea ratei medii anuale a inflaţiei, în condiţiile art. 59 alin. (1), asupra mediei soldelor/salariilor lunare nete în cauză. (3) În cazul indexărilor succesive, cuantumul acordat nu poate depăşi suma rezultată din aplicarea ratei medii anuale a inflaţiei, în condiţiile art. 59 alin. (1), asupra mediei soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei la care se adaugă suma reprezentând intervenţia ratei medii anuale a inflaţiei, în aceleaşi condiţii, din operaţiunile de indexare anterioare. (4) Dispoziţiile art. 59 alin. (2) se aplică în mod corespunzător." 22. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse art. 1 alin. (5) privind obligaţia respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 2 alin. (2) privind interdicţia vreunui grup sau a vreunei persoane de a exercita suveranitatea în nume propriu, art. 4 alin. (1) privind unitatea poporului român şi solidaritatea cetăţenilor săi, art. 16 privind egalitatea în faţa legii, art. 30 alin. (6) şi (7) privind libertatea de exprimare, art. 41 privind munca şi protecţia socială a muncii, art. 42 privind interzicerea muncii forţate, art. 44 alin. (1)-(4) privind dreptul de proprietate, art. 47 alin. (1) privind nivelul de trai decent şi alin. (2) privind dreptul la pensie, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 54 privind fidelitatea faţă de ţară, art. 55 privind apărarea ţării, art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului, art. 115 alin. (1), (2), (4) şi (6) privind delegarea legislativă şi condiţiile de adoptare a ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului, art. 118 privind forţele armate şi art. 119 privind Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 14 - Interzicerea discriminării din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 23. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor criticate din perspectiva unor critici similare, în acest sens fiind Decizia nr. 8 din 14 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 20 aprilie 2021, Decizia nr. 543 din 2 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 989 din 27 octombrie 2020, Decizia nr. 545 din 2 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1102 din 18 noiembrie 2020, Decizia nr. 828 din 9 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 31 ianuarie 2022, sau Decizia nr. 844 din 14 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 16 martie 2022. 24. Referitor la criticile de neconstituţionalitate extrinsecă privind încălcarea dispoziţiilor art. 115 alin. (4) din Constituţie prin emiterea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, prin Decizia nr. 687 din 31 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 26 februarie 2020, paragraful 35, şi prin Decizia nr. 543 din 2 iulie 2020, precitată, paragraful 27, Curtea a constatat că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 a fost adoptată cu respectarea prevederilor art. 115 alin. (4) din Constituţie. În acest sens, Curtea a reţinut că în preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 au fost invocate două considerente pentru emiterea acestui act normativ. Astfel, Guvernul a invocat necesitatea atenuării discrepanţelor existente între diferite categorii de pensionari, „determinate de cuantumul pensiilor de serviciu care este vădit mai mare faţă de pensia medie din sistemul public de pensii, sistem care are la bază, printre altele, principiul contributivităţii, al solidarităţii şi egalităţii de tratament între asiguraţii sistemului“. În acelaşi timp, Guvernul a arătat că, „în condiţiile în care Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice prevede creşteri anuale semnificative ale salariilor, neadoptarea prezentului act normativ, astfel încât actualizarea pensiilor de serviciu să nu se mai realizeze în raport cu majorarea salariilor personalului aflat în activitate, ar produce efecte negative considerabile asupra bugetului de stat, din care sunt suportate“. Curtea a reţinut că, în contextul în care o modificare legislativă de amploare, aşa cum este cea determinată de adoptarea unei noi legi-cadru de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, este susceptibilă să determine un impact bugetar semnificativ, ce reclamă adoptarea unor măsuri urgente menite să prevină apariţia unor consecinţe negative considerabile asupra bugetului de stat, aceasta poate fi privită ca o situaţie ce are caracter extraordinar, în sensul reţinut în jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la condiţiile impuse de Constituţie pentru adoptarea ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului. 25. Referitor la criticile de neconstituţionalitate extrinsecă privind încălcarea dispoziţiilor art. 115 alin. (4) din Constituţie prin emiterea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, prin Decizia nr. 808 din 7 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 147 din 14 februarie 2022, paragraful 17, Curtea, analizând preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, a reţinut că Guvernul a invocat prevederile Programului de guvernare 2018-2020 referitoare la fundamentarea strategiei fiscal-bugetare pe perioada 2019-2021, a bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2019 şi necesitatea ca aceste măsuri să fie aprobate prin acte normative, luând în considerare că măsurile de protecţie socială propuse sunt menite să vină în sprijinul populaţiei, atât prin majorarea unor drepturi sociale acordate, cât şi prin menţinerea unora, fără a periclita bunăstarea socială a acestora. De asemenea, în nota de fundamentare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 se reţin următoarele: „Cu privire la art. 59 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, se propune înlocuirea noţiunii juridice de actualizare cu cea de indexare, deoarece, pe de o parte, aceasta este operaţiunea de facto care se realizează prin aplicarea ratei medii anuale a inflaţiei la pensia militară de stat şi, pe de altă parte, aceeaşi noţiune juridică este folosită în normele juridice care reglementează beneficiul rezultat din aplicarea acestei rate. Totodată, soluţia legislativă propusă la alin. (2) al art. 59 din Legea nr. 223/2015 sprijină, clarifică şi eficientizează activitatea caselor de pensii sectoriale din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională prin faptul că acestea nu mai efectuează activităţi inutile şi nu mai angrenează în acest sens resurse umane şi materiale.“ Având în vedere aceste precizări şi ţinând cont de preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, în care se precizează că „neadoptarea în regim de urgenţă a măsurilor fiscal-bugetare propuse ar genera un impact suplimentar asupra deficitului bugetului general consolidat, afectând în mod semnificativ sustenabilitatea finanţelor publice“, Curtea a constatat, pe de o parte, caracterul urgent al adoptării măsurilor, acestea fiind necesare la fundamentarea strategiei fiscal-bugetare pe perioada 2019-2021, a bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2019. Urgenţa este, aşadar, motivată în cuprinsul ordonanţei de urgenţă criticate. Pe de altă parte, situaţia care impune adoptarea acestor măsuri constituie o stare de fapt obiectivă, independentă de voinţa Guvernului, care poate fi încadrată în conceptul constituţional de „situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată“, astfel cum acesta a fost definit în jurisprudenţa Curţii. De asemenea, Curtea a statuat că legiuitorul trebuie să dispună, la punerea în aplicare a politicilor sale, mai ales a celor sociale şi economice, de o marjă de apreciere, pentru a se pronunţa atât asupra existenţei unei probleme de interes public, care necesită un act normativ, cât şi asupra alegerii modalităţilor de aplicare a acestuia (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 536 din 15 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 976 din 13 octombrie 2021, şi Decizia nr. 472 din 8 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.091 din 16 noiembrie 2021). 26. Referitor la criticile de neconstituţionalitate extrinsecă privind încălcarea prevederilor art. 61 alin. (1) şi ale art. 115 alin. (1) şi (2) din Constituţie, prin Decizia nr. 844 din 14 decembrie 2021, precitată, paragrafele 56-58, Curtea a constatat că acestea sunt neîntemeiate. Astfel, referitor la competenţa Guvernului de a adopta acte cu caracter normativ cu putere de lege, Curtea a reţinut că s-a pronunţat printr-o jurisprudenţă vastă în care a statuat că prevederile art. 61 alin. (1) teza a doua din Constituţie conferă Parlamentului calitatea de unică autoritate legiuitoare a ţării, iar, în virtutea acestui monopol legislativ, Parlamentul este singura autoritate publică ce adoptă legi. În sistemul constituţional român, regula este aceea că Guvernul nu dispune de dreptul de reglementare primară a relaţiilor sociale, ci doar de dreptul de a adopta legislaţia secundară. Cu toate acestea, Constituţia instituie prin art. 108 alin. (3) şi art. 115 alin. (1)-(3) competenţa Guvernului de a emite ordonanţe, deci o competenţă normativă derivată dintr-o lege de abilitare, adoptată de Parlament, prin care unica autoritate legiuitoare din România deleagă, pentru un interval limitat de timp, competenţa de legiferare în domenii strict delimitate de Constituţie şi de legea de abilitare. Mai mult, sub aspectul competenţei de legiferare, Curtea a reţinut că relaţia dintre puterea legislativă şi cea executivă se desăvârşeşte prin competenţa conferită Guvernului de a adopta ordonanţe de urgenţă în condiţiile stabilite de art. 115 alin. (4)-(6) din Constituţie. Astfel, ordonanţa de urgenţă, ca act normativ ce permite Guvernului, sub controlul Parlamentului, să facă faţă unei situaţii extraordinare, se justifică prin necesitatea şi urgenţa reglementării acestei situaţii care, datorită circumstanţelor sale, impune adoptarea de soluţii imediate în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 63 din 8 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 145 din 27 februarie 2017, paragrafele 89-91). 27. Cât priveşte critica de neconstituţionalitate intrinsecă referitoare la existenţa unui tratament diferit între beneficiarii pensiilor militare de stat şi pensionarii din sistemul public de pensii, supuşi reglementării Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, Curtea a reţinut, prin Decizia nr. 828 din 9 decembrie 2021, paragraful 14, că, aşa cum a statuat în mod constant în jurisprudenţa sa, principiul egalităţii în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite (a se vedea Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Or, Curtea a constatat că cele două categorii de persoane comparate se află în situaţii obiectiv diferite, fapt relevat, de altfel, şi prin reglementarea separată, în acte normative distincte, a dreptului la pensie acordat militarilor şi a pensiilor din sistemul public. Curtea a arătat că, deşi după intrarea în vigoare a Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, pensiile militarilor au devenit pensii în sistemul public şi au constituit ulterior obiectul de reglementare a Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, legiuitorul, adoptând Legea nr. 223/2015, a înţeles să reinstituie un regim juridic diferit pentru militari şi să acorde beneficiul pensiei de serviciu, şi nu dreptul la pensie calculată în raport cu principiul contributivităţii. Prin urmare, existenţa unui mod diferit de calcul al pensiei, inclusiv sub aspectul actualizării cuantumului acesteia, nu este contrară principiului egalităţii în drepturi. Totodată, în jurisprudenţa sa, Curtea a statuat că, întrucât se realizează periodic, indexarea pensiei se supune prevederilor în vigoare la momentul indexării, potrivit principiului tempus regit actum, astfel că nu se poate vorbi de un drept câştigat în temeiul unor reglementări anterioare, care nu mai sunt în vigoare (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 687 din 31 octombrie 2019, paragraful 30, şi Decizia nr. 543 din 2 iulie 2020, paragraful 28). 28. Cât priveşte susţinerile referitoare la pretinsa discriminare pe care dispoziţiile de lege criticate o creează în raport cu alte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu, cum sunt magistraţii, Curtea a reţinut, prin Decizia nr. 8 din 14 ianuarie 2021, paragraful 24, că diferitele categorii de beneficiari ai unor pensii de serviciu nu se află în situaţii identice, fiind supuşi, de altfel, unor acte normative diferite. Având în vedere criteriile apreciate ca relevante pentru acordarea acestui tip de pensie, legiuitorul este liber să instituie condiţii diferite privind acordarea dreptului la pensie, fără ca deosebirile de tratament juridic dintre diferitele categorii socioprofesionale să aibă semnificaţia încălcării prevederilor art. 16 din Constituţie (în acelaşi sens sunt şi Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 8 martie 2019, şi Decizia nr. 43 din 22 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 321 din 24 aprilie 2019). 29. În ceea ce priveşte critica referitoare la încălcarea dispoziţiilor art. 44 din Constituţie, prin Decizia nr. 8 din 14 ianuarie 2021, paragraful 25, Curtea a reţinut că nici Constituţia şi nici vreun instrument juridic internaţional nu prevăd cuantumul pensiei de care trebuie să beneficieze diferite categorii de persoane. Acesta se stabileşte prin legislaţia naţională. În aceste condiţii, legiuitorul poate să prevadă şi o limită minimă a cuantumului pensiei, precum şi plafonul maximal al acesteia. Referitor la critica formulată din perspectiva dreptului de proprietate, Curtea a reţinut că, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, de exemplu, Decizia din 2 martie 2006, pronunţată în Cauza Mamonov împotriva Rusiei, articolul 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale privind dreptul la respectarea bunurilor nu poate fi înţeles în sensul că îndreptăţeşte o persoană la o pensie întrun anumit cuantum. De asemenea, prin Decizia nr. 1.284 din 29 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 25 noiembrie 2011, sau Decizia nr. 977 din 12 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 711 din 10 octombrie 2011, Curtea Constituţională a statuat următoarele: „Cuantumul pensiei reprezintă un bun numai în măsura în care acesta a devenit exigibil“. În aceste condiţii, nu se încalcă dispoziţiile art. 44 din Constituţie privind dreptul de proprietate privată. 30. Cât priveşte critica referitoare la încălcarea art. 47 alin. (2) din Constituţie, Curtea, referindu-se la dreptul legiuitorului de a modifica legislaţia în ceea ce priveşte modul de actualizare a pensiilor militare de stat, a amintit, la paragraful 28 al Deciziei nr. 543 din 2 iulie 2020, cele reţinute anterior prin Decizia nr. 1.237 din 6 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 24 noiembrie 2010, potrivit cărora art. 47 alin. (2) din Constituţie, deşi consacră dreptul la pensie, nu oferă garanţii şi cu privire la algoritmul de creştere a cuantumului acesteia în viitor. Din contră, aşa cum sa statuat prin Decizia nr. 1.140 din 4 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie 2008, „valoarea punctului de pensie, limita maximă a cuantumului pensiei, condiţiile de recalculare şi de recorelare a pensiilor anterior stabilite, ca şi indexarea acestora, nu se pot face decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile“. 31. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudenţa Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă. 32. Referitor la critica privind încălcarea art. 47 alin. (1) din Constituţie, în ceea ce priveşte asigurarea unui nivel de trai decent, aşa cum a reţinut Curtea prin Decizia nr. 765 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 476 din 6 iulie 2011, conceptul de „nivel de trai decent“ nu este definit de Constituţie. Mai mult, nici mijloacele de realizare a acestui obiectiv nu sunt prevăzute de Constituţie, legiuitorul fiind chemat, în spiritul acestui text constituţional, să instituie un ansamblu de măsuri prin care statul să asigure protejarea şi îmbunătăţirea calităţii vieţii cetăţenilor atât prin reglementarea unor drepturi fundamentale, precum dreptul la securitate socială, dreptul la muncă - condiţie principală pentru un trai decent -, dreptul la o salarizare echitabilă, dreptul la protecţia sănătăţii şi altele asemenea, cât şi prin drepturi care nu au o consacrare constituţională şi care tind către acelaşi obiectiv. În acelaşi spirit, Constituţia consacră, în chiar art. 1 alin. (3), caracterul de stat social al României, obligă statul, prin dispoziţiile art. 135 alin. (2) lit. f), să creeze condiţiile necesare pentru creşterea calităţii vieţii, iar prin art. 41 alin. (2) şi art. 47 alin. (2) prevede dreptul salariaţilor, respectiv al cetăţenilor şi la alte măsuri de protecţie socială şi de asistenţă socială decât cele nominalizate expres în Legea fundamentală, măsuri stabilite prin lege. Caracteristic tuturor acestor drepturi ale cetăţenilor şi obligaţii corelative ale statului este faptul că, în măsura în care nu sunt nominalizate expres de Constituţie, legiuitorul este liber să aleagă, în funcţie de politica statului, de resursele financiare, de prioritatea obiectivelor urmărite şi de necesitatea îndeplinirii şi a altor obligaţii ale statului consacrate deopotrivă la nivel constituţional, care sunt măsurile prin care va asigura cetăţenilor un nivel de trai decent şi să stabilească condiţiile şi limitele acordării lor. De asemenea, va putea dispune modificarea sau chiar încetarea acordării măsurilor de protecţie socială luate, fără a fi necesar să se supună condiţiilor art. 53 din Constituţie, întrucât acest text constituţional priveşte numai drepturile consacrate de Legea fundamentală, iar nu şi cele stabilite prin legi. 33. Or, în cauză, Curtea reţine că nu există un drept fundamental la actualizarea sau indexarea pensiei de serviciu, după cum nu există dreptul fundamental la un anumit cuantum al pensiei de serviciu, astfel că dispoziţiile criticate referitoare la cuantumul pensiilor militare de stat, la actualizarea şi la indexarea acestora nu contravin dispoziţiilor art. 47 alin. (1) din Constituţie. 34. În ceea ce priveşte critica referitoare la încălcarea dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, Curtea reţine că şi aceasta este neîntemeiată, deoarece legiuitorul are dreptul să modifice sau să completeze dispoziţiile de lege referitoare la indexarea sau actualizarea pensiilor de serviciu, evident cu respectarea celorlalte dispoziţii şi principii constituţionale. De altfel, indexarea pensiei se supune prevederilor în vigoare la momentul indexării, potrivit principiului tempus regit actum, astfel că nu se poate vorbi de un drept câştigat în temeiul unor reglementări anterioare, care nu mai sunt în vigoare (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 543 din 2 iulie 2020, paragraful 28). 35. În final, Curtea observă că, întrucât nu a fost reţinută afectarea vreunui drept sau a vreunei libertăţi fundamentale, prin adoptarea art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 şi a art. 84 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 au fost respectate dispoziţiile art. 115 alin. (6) din Constituţie. 36. Cât priveşte invocarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 2 alin. (2) privind suveranitatea, ale art. 4 alin. (1) privind unitatea poporului român şi solidaritatea cetăţenilor săi, ale art. 30 privind libertatea de exprimare, ale art. 41 privind munca şi protecţia socială a muncii, ale art. 42 privind interzicerea muncii forţate, ale art. 54 privind fidelitatea faţă de ţară, ale art. 55 privind apărarea ţării, ale art. 118 privind forţele armate şi ale art. 119 privind Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, Curtea reţine că acestea nu au incidenţă în cauza de faţă. 37. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Emanuel Cătălin Pascari în Dosarul nr. 198/86/2019 al Tribunalului Suceava - Secţia I civilă şi de Dumitru Dinu în Dosarul nr. 298/88/2019 al Tribunalului Tulcea - Secţia civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. VII, în ansamblul său, şi ale art. VII pct. 2, în special, din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, precum şi ale art. 84 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Suceava - Secţia I civilă şi Tribunalului Tulcea - Secţia civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 18 mai 2022. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE pentru prof. univ. dr. VALER DORNEANU, în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
