Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia-Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene. Excepţia a fost ridicată de Gheorghe Stamate în Dosarul nr. 3.646/3/2018* al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 202D/2020. 2. La apelul nominal se prezintă autorul excepţiei, asistat de domnul avocat Ovidiu Ioan, cu împuternicire avocaţială ataşată la dosar. Lipseşte partea Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului autorului excepţiei, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, arată că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor art. 1 alin. (3) din Constituţie, nemaiexistând un stat de drept, democratic, cu o separaţie a puterilor de stat. Există o dictatură guvernamentală, în care Guvernul a emis mai multe ordonanţe „tip suveică“, care nu mai sunt de actualitate, sunt expirate, dar sunt totuşi menţinute în vigoare, încălcându-se dreptul Parlamentului de a crea legi. Emiterea acestor ordonanţe nu a fost justificată de existenţa unor situaţii extraordinare, România neaflându-se în criză şi nefiind dezastre naturale. Reglementările criticate reprezintă, prin urmare, o măsură politică, inadecvată ordonanţelor guvernamentale. Aceste ordonanţe nu au predictibilitatea, previzibilitatea şi precizia necesare pentru a delimita categoriile de persoane cărora li se adresează. Dreptul pretins de autorul excepţiei nu este o indemnizaţie, ci un spor la pensia pentru limită de vârstă. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 se referă la „indemnizaţiile“ acordate. Deci, există o mare neclaritate în ceea ce priveşte categoria de venit avută în vedere. Ordonanţele de urgenţă nu au avut o aplicare limitată în timp şi îşi produc în continuare efectele. Mai arată că există un drept patrimonial personal, al sporului de pensii, dar acesta este plafonat de Guvern. După trei ani intervine prescripţia. Deci, în prezent, autorul excepţiei nu mai poate beneficia decât de sporurile acordate începând cu anul 2020. Dreptul la sporul de pensie este doar suspendat, aşadar acordarea sa este prorogată pentru momentul nedefinit când România va ieşi din criză. Dispoziţiile de lege criticate dispun că indemnizaţiile se vor acorda în cuantumul cuvenit, care reprezintă o formulă matematică, ce se aplică pentru revoluţionarii determinaţi în raport cu 1,1 la salariul mediu brut pe economie. În luna decembrie, în anul 2018, acest salariu nu era prevăzut în Monitorul Oficial al României. În luna ianuarie, în Monitorul Oficial al României se prevede că salariul mediu brut a crescut, fiind de 4.000 de lei. Rezultă că de fapt nu există criză economică. Cuantumul sporului la pensie nu este calculat aşa cum spune casa de pensii, ci se calculează potrivit sumei rămase în plată din anul precedent. Există astfel o discriminare clară între categorii de revoluţionari şi între categoriile de pensionari. Anual, pensiile bugetarilor cresc, ale revoluţionarilor rămân plafonate şi se pierd prin prescripţie. 4. Reprezentanta Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată. În acest sens, arată că, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a reţinut că indemnizaţiile care se acordă în temeiul Legii nr. 341/2004 au caracter reparator, neavând o consacrare constituţională. Prin urmare, legiuitorul este liber să stabilească modalitatea, cuantumul, condiţiile şi frecvenţa acordării acestor drepturi. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 4 noiembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 3.646/3/2018*, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene. Excepţia a fost ridicată de Gheorghe Stamate într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cauze privind drepturile băneşti reglementate de art. 5 alin. (1) lit. o) din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului -Lupeni - august 1977 nr. 341/2004. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia arată, în esenţă, că prin art. 40 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 i se îngrădeşte, în perioada 2019-2021, dreptul la indemnizaţia de pensie pentru limită de vârstă în valoare de 0,6 procente din salariul mediu brut pe economie calculat pentru fiecare an în care se face plata, conform Legii nr. 341/2004, fiind menţinut calculul făcut pentru anul 2008, care nu mai este de actualitate. 7. Autorul excepţiei susţine că orice lege şi ordonanţă guvernamentală trebuie să îndeplinească condiţiile de procedură, formă, claritate, predictibilitate, adaptare şi sincronizare cu timpul pentru care au fost promulgate. Ordonanţele guvernamentale sunt legi temporare care beneficiază de sprijinul legii doar pe perioada pentru care au fost elaborate şi cu condiţia sine qua non de apariţie în timp util a unei legi care să confere propunerilor temporare o definitivare şi o stabilitate legislativă a efectelor juridice produse prin ordonanţe. A fost depăşit termenul pentru care au fost întocmite Ordonanţele de urgenţă nr. 95/2014, nr. 57/2015, nr. 99/2016, nr. 9/2017 şi nr. 90/2017, fără ca apariţia unei legi organice adoptate de către Parlamentul României să le mai consacre valabilitatea. 8. Menţinerea cuantumului aplicat în luna decembrie a anului anterior este o măsură care datează din anul 2008, când venitul mediu brut pe economie era 1.836 lei. În 2018, salariul mediu pe economie este de 4.126, conform art. 15 din Legea nr. 3/2018. Autorul pune în discuţie situaţia în care un beneficiar al Legii nr. 341/2004 ar ieşi în prezent la pensie, arătând că, deşi procentul de 0,6 ar trebui să se calculeze la suma de 4.126 lei, rezultând o indemnizaţie în valoare de 2.475 de lei, cu toate acestea, valoarea acordată este de 1.102 lei, egală cu a celor care aveau deja în plată această indemnizaţie. 9. Autorul excepţiei susţine că statul român nu se află în recesiune economică în condiţiile în care nivelul de trai a crescut, fapt confirmat şi de creşterea salariului mediu brut pe economie. În plus, din surse de informare personală, cunoaşte că termenul maxim de aplicare a unei ordonanţe de urgenţă pe temei de criză financiară este de maximum 3 ani, or, în perioada cuprinsă între 2010 şi 2021, acest termen este depăşit. 10. Autorul excepţiei precizează şi faptul că indemnizaţia de care beneficiază este un „bun patrimonial personal“ care nu poate fi afectat de deficitul bugetar şi nici de dezorganizarea socială. Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti este obligată ca pentru fiecare modificare bugetară a salariului mediu brut pe economie să emită anual o nouă decizie de pensionare, aşa cum ar trebui să procedeze şi în privinţa luptătorilor anticomunişti, care însă sunt discriminaţi. 11. Dispoziţiile art. 40 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 sunt lipsite de claritate şi previzibilitate, întrucât toate indemnizaţiile prevăzute de Legea nr. 341/2004 sunt amestecate în aceeaşi categorie fiscală, deşi aceste indemnizaţii sunt bine definite de articole şi legi diferite. Indemnizaţia prevăzută de art. 5 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 341/2004 este separată şi specifică acordării în cazul îndeplinirii condiţiilor de vârstă pentru obţinerea pensiei, deci este adiacentă pensiei şi are aceleaşi caracteristici juridice şi fiscale ca aceasta. Prin urmare, nu poate fi confundată cu indemnizaţia reparatorie de 1,1 prevăzută de alt articol din lege. Din contră, indemnizaţia de care beneficiază nu a fost niciodată suspendată, plafonată sau limitată de prevederile legale. 12. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale arată că există legătură între textul criticat şi obiectul cauzei, deoarece Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 îi îngrădeşte autorului excepţiei, pe următorii 3 ani, 2019-2021, indemnizaţia de pensie pentru limita de vârstă în valoare de 0,6 din salariul mediu brut pe economie, calculată pentru fiecare an în care se face plata, conform Legii nr. 341/2004, fiind menţinut calculul făcut pentru anul 2008, care nu mai este de actualitate. Astfel, autorul excepţiei este discriminat faţă de ceilalţi pensionari cărora li se măreşte anual pensia, punctul de pensie fiind direct influenţat de salariul mediu brut pe economie. 13. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 40 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018. Dispoziţiile de lege criticate au următorul conţinut: „În perioada 2019-2021, indemnizaţiile stabilite în baza Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului -Lupeni - august 1977 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, se acordă în cuantumul cuvenit sau aflat în plată în luna decembrie 2018.“ 17. Curtea observă că dispoziţiile de lege criticate şi-au încetat în prezent aplicarea. Având în vedere însă cele reţinute prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, Curtea urmează să se pronunţe asupra dispoziţiilor de lege criticate cu care a fost sesizată, care sunt incidente în cauza în care a fost invocată prezenta excepţie de neconstituţionalitate. 18. În opinia autorului excepţiei, prevederile de lege ce formează obiectul excepţiei contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 privind statul român, art. 3 privind teritoriul, art. 5 referitor la cetăţenie, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 45 privind libertatea economică, art. 52 alin. (1) privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi, art. 136 privind proprietatea şi art. 148 alin. (2) referitor la integrarea în Uniunea Europeană. 19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autorul acesteia a invocat neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 40 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 într-o cauză al cărei obiect priveşte drepturi reglementate de art. 5 alin. (1) lit. o) din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004. Potrivit acestui text de lege, persoanele care au calitatea de Luptători pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989, precum şi urmaşii de erou-martir care îndeplinesc condiţiile Legii nr. 341/2004 beneficiază de acordarea unei indemnizaţii lunare, adăugată la pensia pentru limită de vârstă, echivalentă cu un coeficient de 0,6, calculată pe baza coeficienţilor de multiplicare aplicaţi asupra câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata. 20. Autorul excepţiei este nemulţumit că prin dispoziţiile de lege criticate, precum şi prin acte normative anterioare se derogă de la modul de calcul al indemnizaţiei prevăzute de art. 5 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 341/2004, prevăzându-se prin art. 40 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 acordarea cuantumului cuvenit sau aflat în plată în luna decembrie 2018. 21. O primă critică de neconstituţionalitate care se desprinde din argumentaţia mai amplă a autorului excepţiei se referă la inexistenţa unei justificări a măsurilor adoptate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, întrucât nu a existat o situaţie de criză economică, ci, din contră, nivelul de trai a crescut. Cu privire la acest aspect, prin Decizia nr. 536 din 15 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 976 din 13 octombrie 2021, paragraful 35, Curtea, analizând critici similare celor invocate în prezenta cauză, a reţinut că aceste critici nu sunt întemeiate, având în vedere cele prezentate în nota de fundamentare, precum şi faptul că legiuitorul trebuie să dispună, la punerea în aplicare a politicilor sale, mai ales a celor sociale şi economice, de o marjă de apreciere, pentru a se pronunţa atât asupra existenţei unei probleme de interes public, care necesită un act normativ, cât şi asupra alegerii modalităţilor de aplicare a acestuia. În sensul celor arătate a fost invocată şi Decizia de inadmisibilitate din 4 septembrie 2012, pronunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Dumitru Daniel Dumitru şi alţii împotriva României, paragraful 49. 22. Un alt aspect de neconstituţionalitate invocat de autorul excepţiei are în vedere faptul că prin dispoziţiile de lege criticate îi este afectat un bun patrimonial. Prin Decizia nr. 83 din 3 martie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 24 mai 2022, paragraful 33, Curtea Constituţională a arătat că indemnizaţiile ce se achită beneficiarilor Legii nr. 341/2004 constituie într-adevăr un „bun“ în sensul art. 1 din Protocolul adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Aceste tipuri de indemnizaţii au caracter reparatoriu, fără consacrare constituţională, astfel încât legiuitorul le poate acorda sau nu, dar în momentul în care a decis acordarea unor astfel de indemnizaţii pe o anumită perioadă are, de asemenea, dreptul să stabilească frecvenţa şi modalitatea concretă în care va face aceasta. Nefiind drepturi constituţionale, legiuitorul poate opta şi pentru retragerea acestora în viitor. 23. În mod adiţional celor reţinute prin decizia mai sus amintită, Curtea reţine şi faptul că indemnizaţiile reglementate de art. 5 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 341/2004, chiar dacă sunt acordate în legătură cu pensia pentru limită de vârstă, nu se confundă cu dreptul la pensie, care are o consacrare constituţională în art. 47 alin. (2) şi se întemeiază pe principiul contributivităţii asiguraţilor. Prin urmare, condiţiile restrângerii exerciţiului dreptului prevăzut de art. 5 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 341/2004 nu ar putea fi supuse prevederilor art. 53 din Constituţie, acesta nefiind incident decât în ceea ce priveşte drepturile fundamentale. 24. În ceea ce priveşte susţinerile referitoare la lipsa de claritate şi previzibilitate a dispoziţiilor legale criticate, precum şi a celor care se referă la încălcarea principiului egalităţii în drepturi, prin Decizia nr. 281 din 17 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 801 din 12 august 2022, paragraful 22, Curtea a reţinut că legiuitorul trebuie să aibă o marjă rezonabilă în ceea ce priveşte aprecierea relevanţei asemănărilor şi deosebirilor dintre diverse categorii de subiecte de drept pe care el însuşi le instituie. Astfel, în contextul în care legiuitorul delegat a implementat, prin dispoziţiile de lege criticate, măsuri financiar-bugetare, aplicabile deopotrivă tuturor indemnizaţiilor stabilite în baza Legii nr. 341/2004, diferenţa dintre aceste indemnizaţii devine irelevantă. Curtea aminteşte şi faptul că, în mod contrar celor susţinute de autorul excepţiei, indemnizaţia de care beneficiază în temeiul art. 5 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 341/2004 nu este un drept fundamental, chiar dacă însoţeşte pensia pentru limită de vârstă, neputând fi confundată cu dreptul la pensie. 25. În sfârşit, în ceea ce priveşte celelalte prevederi constituţionale invocate de autorul excepţiei, Curtea constată că autorul excepţiei nu motivează modul în care dispoziţiile de lege criticate contravin acestor prevederi, critica de neconstituţionalitate fiind astfel inadmisibilă. De altfel, observând conţinutul textelor constituţionale, Curtea apreciază că acestea, raportat la reglementarea art. 40 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, nu sunt incidente în cauză. 26. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Gheorghe Stamate în Dosarul nr. 3.646/3/2018* al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 40 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 25 mai 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Patricia-Marilena Ionea -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
