Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia-Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Excepţia a fost ridicată de Virgil Moadă în Dosarul nr. 8.199/63/2019 al Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 185D/2020. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în dosarele Curţii Constituţionale nr. 331D/2020, nr. 341D/2020, nr. 575D/2020, nr. 625D/2020, nr. 658D/2020, nr. 692D/2020, nr. 825D/2020, nr. 893D/2020, nr. 955D/2020, nr. 1.002D/2020, nr. 1.026D/2020, nr. 1.099D/2020, nr. 1.130D/2020, nr. 1.188D/2020, nr. 2.165D/2020 şi nr. 2.193D/2020, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi dispoziţii de lege. Excepţiile au fost ridicate de Decebal-Ovidiu Mocanu în Dosarul nr. 2.335/108/2019 al Tribunalului Arad - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale, de Ioan Hutină în Dosarul nr. 706/102/2019/a1 al Tribunalului Mureş - Secţia civilă, de Vasile Dobrescu în Dosarul nr. 4.545/120/2019 al Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă, de Eugen-Nicolae Florea în Dosarul nr. 4.546/120/2019 al Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă, de Mărgărit Dimian în Dosarul nr. 653/63/2020 al Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Adrian Buzea în Dosarul nr. 2.672/83/2019 al Tribunalului Satu Mare - Secţia I civilă, de Costinel C. Lungu în Dosarul nr. 8.179/63/2019 al Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Fănel Ştefan Neacă în Dosarul nr. 5.644/63/2019 al Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Eusebiu-Silvius Surducan în Dosarul nr. 379/108/2020 al Tribunalului Arad - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale, de Ioan Pînzariu în Dosarul nr. 1.278/40/2019 al Tribunalului Botoşani - Secţia I civilă, de Alexandru Ciobanu în Dosarul nr. 9.240/63/2019 al Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Costel Velniciuc în Dosarul nr. 6.951/99/2019* al Tribunalului Iaşi - Secţia I civilă, de Antonio Iacob Cioban în Dosarul nr. 2.138/3/2020 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Marius Dragomir în Dosarul nr. 1.523/101/2019 al Curţii de Apel Craiova - Secţia I civilă, de Dănuţ Pop în Dosarul nr. 970/83/2020 al Tribunalului Satu Mare - Secţia I civilă şi de Eduard Ştefan Dumitrescu în Dosarul nr. 11.370/3/2020 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale. 4. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 5. Magistratul-asistent referă asupra notelor scrise depuse de autorii excepţiei în dosarele nr. 692D/2020 şi nr. 2.165D/2020, prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. 6. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentanta Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 331D/2020, nr. 341D/2020, nr. 575D/2020, nr. 625D/2020, nr. 658D/2020, nr. 692D/2020, nr. 825D/2020, nr. 893D/2020, nr. 955D/2020, nr. 1.002D/2020, nr. 1.026D/2020, nr. 1.099D/2020, nr. 1.130D/2020, nr. 1.188D/2020, nr. 2.165D/2020 şi nr. 2.193D/2020 la Dosarul nr. 185D/2020, care a fost primul înregistrat. 7. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 313 din 19 mai 2022. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 8. Prin Încheierea din 21 ianuarie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 8.199/63/2019, Încheierea din 21 mai 2020, pronunţată în Dosarul nr. 653/63/2020, Încheierea din 17 iunie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 8.179/63/2019, Încheierea din 4 iunie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 5.644/63/2019, şi Încheierea din 5 iunie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 9.240/63/2019, Tribunalul Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Excepţia a fost ridicată de Virgil Moadă, Margărit Dimian, Costinel C. Lungu, Fănel Ştefan Neacă şi Alexandru Ciobanu în cadrul unor acţiuni având ca obiect contestaţii formulate împotriva deciziilor de pensionare. 9. Prin Încheierea din 15 ianuarie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 2.335/108/2019, şi Încheierea din 26 iunie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 379/108/2020, Tribunalul Arad - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, prin care a fost modificat art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepţia a fost ridicată de Decebal-Ovidiu Mocanu şi Eusebiu-Silvius Surducan în cadrul unor cauze având ca obiect soluţionarea unor cereri referitoare la recalcularea pensiei. 10. Prin Încheierea din 23 ianuarie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 706/102/2019/a1, Tribunalul Mureş - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia a fost ridicată de Ioan Hutină în cadrul unei acţiuni având ca obiect o obligaţie de a face. 11. Prin Încheierea din 5 martie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 4.545/120/2019, şi Încheierea din 4 martie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 4.546/120/2019, Tribunalul Dâmboviţa - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia a fost ridicată de Vasile Dobrescu şi Eugen-Nicolae Florea în cadrul unor acţiuni având ca obiect soluţionarea unor cereri privind drepturi de asigurări sociale. 12. Prin Încheierea din 22 mai 2020, pronunţată în Dosarul nr. 2.672/83/2019, şi Încheierea din 29 octombrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 970/83/2020, Tribunalul Satu Mare - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia a fost ridicată de Adrian Buzea şi Dănuţ Pop în cadrul unor acţiuni având ca obiect cereri privind recalcularea pensiei. 13. Prin Încheierea din 9 iunie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.278/40/2019, Tribunalul Botoşani - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia a fost ridicată de Ioan Pînzariu în cadrul unei acţiuni având ca obiect soluţionarea unui litigiu de asigurări sociale. 14. Prin Încheierea din 11 iunie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 6.951/99/2019*, Tribunalul Iaşi - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia a fost ridicată de Costel Velniciuc într-o cauză având ca obiect o obligaţie de a face. 15. Prin Încheierea din 4 iunie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 2.138/3/2020, şi Sentinţa civilă nr. 4.668 din 28 septembrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 11.370/3/2020, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia a fost ridicată de Antonio Iacob Cioban şi Eduard Ştefan Dumitrescu în cadrul unor cauze având ca obiect contestaţii formulate împotriva deciziilor de pensionare. 16. Prin Încheierea din 8 iulie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 1.523/101/2019, Curtea de Apel Craiova - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia a fost ridicată de Marius Dragomir într-o cauză având ca obiect contestaţia formulată împotriva deciziei de pensionare. 17. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale, întrucât îngrădesc dreptul la pensie militară de serviciu prin dispoziţiile unei ordonanţe de urgenţă, act normativ de nivel inferior, şi nu printr-o lege organică. 18. De asemenea, se arată că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 a fost adoptată cu încălcarea prevederilor art. 115 alin. (4) şi (6) din Constituţie, întrucât nu este indicată situaţia extraordinară care a stat la baza emiterii acesteia, nu este motivată urgenţa reglementării şi sunt afectate în mod nejustificat drepturile constituţionale ale cadrelor militare trecute în rezervă cu drept la pensie după intrarea în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. 19. Se mai susţine că dispoziţiile art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 îi discriminează pe militarii care au trecut în rezervă cu drept de pensie după data de 15 septembrie 2017 în raport cu cei care au trecut în rezervă anterior intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă ale cărei dispoziţii sunt criticate. De asemenea, se invocă discriminarea în raport cu categoria profesională a magistraţilor. 20. Totodată, se arată că sunt încălcate dreptul constituţional la pensie şi dreptul de proprietate, fiind înlăturate sporuri cuvenite, aşa cum este sporul pentru pensia suplimentară şi sporul pentru Semnul onorific În Serviciul Patriei. În acelaşi timp, este afectat şi dreptul la un nivel de trai decent, în mod nejustificat. 21. Se susţine şi că dispoziţiile de lege criticate au deficienţe sub aspectul respectării normelor de tehnică legislativă, al coerenţei, al clarităţii, al previzibilităţii, de natură să determine încălcarea principiului legalităţii, consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituţie. În acest sens se arată că, prin dispoziţiile de lege criticate, legiuitorul recurge la o tehnică juridică inedită ce încalcă principiile fundamentale ale redactării unui act normativ cu putere de lege, care modifică, în mod atipic, o lege organică. 22. În opinia autorilor excepţiei, drepturile constituţionale invocate sunt încălcate fără a fi îndeplinite condiţiile impuse de art. 53 din Constituţie referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi. 23. Tribunalul Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarele Curţii Constituţionale nr. 185D/2020, nr. 658D/2020, nr. 893D/2020 şi nr. 1.026D/2020, Tribunalul Arad - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale, Tribunalul Mureş - Secţia civilă, Tribunalul Dâmboviţa - Secţia I civilă, în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 575D/2020, Tribunalul Satu Mare - Secţia I civilă, în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 2.165D/2020, Tribunalul Botoşani - Secţia I civilă, Tribunalul Iaşi - Secţia I civilă, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi Curtea de Apel Craiova - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 24. Tribunalul Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 825D/2020, Tribunalul Dâmboviţa - Secţia I civilă, în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 625D/2020, contrar dispoziţiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, republicată, nu şi-au exprimat opinia cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 25. Tribunalul Satu Mare - Secţia I civilă, în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 692D/2020, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, referindu-se la îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 29 alin. (4) din Constituţie. 26. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 27. Guvernul, în punctul de vedere trimis în dosarele Curţii Constituţionale nr. 575D/2020, nr. 625D/2020, nr. 2.165D/2020 şi nr. 2.193D/2020, arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată în ceea ce priveşte criticile raportate la art. 1 alin. (4), art. 16 alin. (1) şi (2), art. 47 alin. (2), art. 53, art. 61 alin. (1), art. 102 alin. (1) şi (2) şi art. 115 alin. (4) şi (6) din Constituţie şi inadmisibilă în ceea ce priveşte criticile raportate la prevederile art. 44 din Constituţie. 28. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosare de autorii excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 29. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 30. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017, potrivit cărora: „Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: [...] "3. Articolul 60 se modifică şi va avea următorul cuprins: ART. 60 La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei." 31. Autorii excepţiei susţin că dispoziţiile de lege criticate sunt contrare următoarelor articole din Constituţie: art. 1 alin. (4) şi (5) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat şi obligaţia respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 16 referitor la egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art. 20 privind tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 41 privind munca şi protecţia socială a muncii, art. 47 alin. (1) şi (2) privind dreptul la pensie, art. 61 privind rolul şi structura Parlamentului, art. 102 alin. (1) şi (2) privind rolul şi structura Guvernului, art. 115 alin. (4) şi (6) referitor la condiţiile de adoptare a ordonanţelor de urgenţă. De asemenea, sunt invocate dispoziţiile art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi cele ale Directivei 2006/54/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalităţii de şanse şi al egalităţii de tratament între bărbaţi şi femei în materie de încadrare în muncă şi de muncă, ale Directivei 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalităţii de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică, precum şi ale Directivei 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalităţii de tratament în ceea ce priveşte încadrarea în muncă şi ocuparea forţei de muncă. 32. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile de lege criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate în raport cu aceleaşi prevederi din Constituţie şi din perspectiva unor critici similare celor invocate în prezenta cauză. 33. Astfel, analizând criticile de neconstituţionalitate extrinsecă ce privesc încălcarea prevederilor constituţionale referitoare la emiterea ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului, Curtea, prin Decizia nr. 687 din 31 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 26 februarie 2020, paragraful 35, a reţinut că, în contextul în care o modificare legislativă de amploare, aşa cum este cea determinată de adoptarea unei noi legi-cadru de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, este susceptibilă să determine un impact bugetar semnificativ, ce reclamă adoptarea unor măsuri urgente menite să prevină apariţia unor consecinţe negative considerabile asupra bugetului de stat, aceasta poate fi privită ca o situaţie ce are caracter extraordinar, în sensul reţinut în jurisprudenţa Curţii Constituţionale. 34. Faţă de critica referitoare la reglementarea materiei privind pensiile militare de serviciu prin dispoziţiile unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului, Curtea, prin Decizia nr. 544 din 2 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1038 din 6 noiembrie 2020, paragraful 23, a reţinut că Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, a fost adoptată de Parlament cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţie, respectiv ca lege organică. Or, prevederile art. 115 alin. (5) teza a treia din Constituţie, potrivit cărora „Ordonanţa de urgenţă cuprinzând norme de natura legii organice se aprobă cu majoritatea prevăzută la articolul 76 alineatul (1)“, stabilesc, în mod neechivoc, că Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă în materii care fac obiectul legilor organice. Aşa fiind, Curtea a apreciat că aspectele de neconstituţionalitate extrinsecă invocate sunt lipsite de susţinere. 35. În ceea ce priveşte criticile de neconstituţionalitate intrinsecă aduse dispoziţiilor art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, Curtea, prin Decizia nr. 313 din 19 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 712 din 15 iulie 2022, paragraful 16 şi următoarele, a reţinut, în esenţă, că plafonarea cuantumului pensiei de serviciu se înscrie între prerogativele legiuitorului şi nu are caracter discriminatoriu. Totodată, a reţinut că principiul potrivit căruia cuantumul pensiei nu poate depăşi venitul este o reglementare conformă cu art. 47 alin. (2) din Constituţie, precum şi că extinderea incidenţei acestui principiu şi asupra sporului acordat pentru contribuţia la fondul de pensie suplimentară nu poate fi privită nici ea ca generând un tratament discriminatoriu, de vreme ce se aplică nediferenţiat tuturor persoanelor care au dreptul să beneficieze de acest spor. 36. Cu referire la modificarea art. 60 din Legea nr. 223/2015 prin dispoziţiile art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, Curtea a arătat că această modificare poate să fie avantajoasă sau chiar dezavantajoasă pentru beneficiarii de pensii, după cum permit sau impun, după caz, situaţia economico-financiară a ţării şi fondurile de asigurări sociale de stat disponibile. În oricare dintre aceste ipoteze, dispoziţiile legale noi se aplică numai pentru viitor, pentru persoane care se vor înscrie la pensie după intrarea acestora în vigoare, neputând atinge drepturile de pensie anterior stabilite. Prin urmare, legiuitorul este liber să modifice condiţiile de stabilire a dreptului la pensie pentru viitor, fără ca aceasta să aibă semnificaţia încălcării dreptului la pensie, iar dacă doreşte ca noile dispoziţii mai favorabile să fie aplicate şi persoanelor pensionate anterior, acest lucru trebuie prevăzut în mod expres de lege. 37. În ceea ce priveşte pretinsul tratament diferit între beneficiarii pensiilor militare de stat în funcţie de momentul - anterior sau ulterior - stabilirii sau acordării dreptului de pensie, Curtea a amintit că deschiderea dreptului la pensie este guvernată de principiul tempus regit actum, iar situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit acestui principiu nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări. Prin urmare, dreptul la pensie trebuie stabilit şi acordat în conformitate cu reglementările în vigoare la acel moment, neputându-se considera că reglementările anterioare acestui moment, referitoare la condiţiile acordării dreptului la pensie, generează o aşteptare legitimă. Astfel, până la momentul pensionării, se pot succeda mai multe reglementări, care stabilesc condiţii de pensionare diferite, relevantă fiind însă doar cea aplicabilă la momentul acordării acestui drept. 38. Având în vedere toate aceste considerente, Curtea, prin Decizia nr. 544 din 2 iulie 2020, antereferită, a constatat că dispoziţiile art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 nu contravin prevederilor art. 16, ale art. 44 şi ale art. 47 alin. (2) din Constituţie, deoarece se aplică nediferenţiat tuturor persoanelor cărora le-a fost stabilit/acordat dreptul de pensie în perioada de acţiune a acestei norme juridice, nu contravin dreptului de proprietate, în sensul că pensia viitoare nu poate dobândi caracteristicile unei legitime aşteptări şi, cu atât mai puţin, ale unui bun câştigat, şi nu încalcă nici dreptul fundamental la pensie, al cărei cuantum concret intră în marja de apreciere şi stabilire a legiuitorului. Dat fiind că aceste drepturi fundamentale nu sunt afectate, nu se poate reţine incidenţa art. 53 din Constituţie. 39. Prin Decizia nr. 687 din 31 octombrie 2019, antereferită, paragraful 31, Curtea, analizând criticile de neconstituţionalitate referitoare la tratamentul juridic discriminatoriu căruia îi sunt supuşi militarii în raport cu magistraţii, a reţinut că pensionarii din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională reprezintă o categorie distinctă de alte categorii de pensionari, beneficiari ai unor pensii de serviciu. Astfel, legiuitorul, instituind beneficiul unor pensii acordate în condiţii mai avantajoase anumitor categorii profesionale, a înţeles să instituie reglementări diferite, care au ca fundament particularităţile acestor profesii. În acest sens, Curtea a amintit, cu titlu de exemplu, cele reţinute anterior prin Decizia nr. 42 din 24 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 13 martie 2012, în care a arătat că militarii, poliţiştii sau funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor nu au un statut constituţional şi legal similar magistraţilor, aceştia nebeneficiind de garanţiile de independenţă specifice magistraţilor. Prin urmare, având în vedere cele mai sus reţinute, Curtea apreciază că dispoziţiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale referitoare la egalitatea de tratament, întrucât, aşa cum s-a reţinut şi prin Decizia nr. 192 din 31 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 527 din 21 iunie 2005, egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice îşi găseşte aplicarea doar atunci când părţile se află în situaţii identice sau egale, care impun şi justifică instituirea aceluiaşi regim juridic. Per a contrario, când acestea se află în situaţii diferite, regimul juridic aplicabil fiecăreia nu poate fi decât diferit. 40. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţiile pronunţate în deciziile mai sus amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză. 41. Cât priveşte criticile formulate în cauză privind existenţa unor deficienţe sub aspectul respectării normelor de tehnică legislativă, al coerenţei, al clarităţii, al previzibilităţii, de natură să determine încălcarea principiului legalităţii, consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituţie, Curtea constată că, în realitate, motivele invocate pun în discuţie legitimitatea Guvernului de a reglementa în materia pensiilor militare de serviciu pe calea ordonanţelor de urgenţă, aspect anterior analizat şi constatat ca fiind neîntemeiat. 42. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Virgil Moadă în Dosarul nr. 8.199/63/2019 al Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Decebal-Ovidiu Mocanu în Dosarul nr. 2.335/108/2019 al Tribunalului Arad - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale, de Ioan Hutină în Dosarul nr. 706/102/2019/a1 al Tribunalului Mureş - Secţia civilă, de Vasile Dobrescu în Dosarul nr. 4.545/120/2019 al Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă, de Eugen-Nicolae Florea în Dosarul nr. 4.546/120/2019 al Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă, de Mărgărit Dimian în Dosarul nr. 653/63/2020 al Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Adrian Buzea în Dosarul nr. 2.672/83/2019 al Tribunalului Satu Mare - Secţia I civilă, de Costinel C. Lungu în Dosarul nr. 8.179/63/2019 al Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Fănel Ştefan Neacă în Dosarul nr. 5.644/63/2019 al Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Eusebiu-Silvius Surducan în Dosarul nr. 379/108/2020 al Tribunalului Arad - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale, de Ioan Pînzariu în Dosarul nr. 1.278/40/2019 al Tribunalului Botoşani - Secţia I civilă, de Alexandru Ciobanu în Dosarul nr. 9.240/63/2019 al Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Costel Velniciuc în Dosarul nr. 6.951/99/2019* al Tribunalului Iaşi - Secţia I civilă, de Antonio Iacob Cioban în Dosarul nr. 2.138/3/2020 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Marius Dragomir în Dosarul nr. 1.523/101/2019 al Curţii de Apel Craiova - Secţia I civilă, de Dănuţ Pop în Dosarul nr. 970/83/2020 al Tribunalului Satu Mare şi de Eduard Ştefan Dumitrescu în Dosarul nr. 11.370/3/2020 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, Tribunalului Arad - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale, Tribunalului Mureş - Secţia civilă, Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă, Tribunalului Satu Mare - Secţia I civilă, Tribunalului Botoşani - Secţia I civilă, Tribunalului Iaşi - Secţia I civilă, Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi Curţii de Apel Craiova - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 25 mai 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Patricia-Marilena Ionea -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
