Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌──────────────┬───────────────────────┐
│Valer Dorneanu│- preşedinte │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Cristian │- judecător │
│Deliorga │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Daniel Marius │- judecător │
│Morar │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Marieta Safta │- │
│ │prim-magistrat-asistent│
└──────────────┴───────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Daniela Băloi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 102 alin. (2) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Virgiliu Răducanu în Dosarul nr. 42.163/3/2016/a1* al Tribunalului Bucureşti - Secţia I penală. Cauza formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.327 D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, arătând că dispoziţiile criticate nu aduc atingere dispoziţiilor constituţionale invocate, sens în care invocă şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 784 din 17 noiembrie 2015. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 23 aprilie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 42.163/3/2016/a1*, Tribunalul Bucureşti - Secţia I penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 102 alin. (2) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de inculpatul Virgiliu Răducanu, în procedura camerei preliminare. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 22 din 18 ianuarie 2018 s-a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 102 alin. (3) din Codul de procedură penală şi s-a constatat că acestea sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma „excluderea probei“, din cuprinsul lor, se înţelege şi eliminarea mijloacelor de probă din dosarul cauzei. Problema care se ridică însă, potrivit motivării excepţiei, este cum se va decide în situaţia în care aceste probe sunt preluate în rechizitoriu. Se arată, în acest sens, că la filele 44-88 din rechizitoriu nu se prezintă direct situaţia de fapt, ci mediat, prin intermediul raportului de expertiză. Prin urmare, acuzaţia în materie penală cuprinsă în rechizitoriu nu se poate baza pe probele obţinute în mod nelegal, iar raţionamentul juridic trebuie să facă abstracţie de informaţiile furnizate de probele declarate nule şi să prezinte dincolo de orice îndoială rezonabilă acuzaţia, bazându-se pe probe valide. Se apreciază că a interpreta contrar aceste prevederi legale contravine Deciziei Curţii Constituţionale 22 din 18 ianuarie 2018 şi constituie o încălcare a art. 21 din Constituţie şi a art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 6. Tribunalul Bucureşti - Secţia I penală arată că prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 22 din 18 ianuarie 2018 s-a statuat că probele care sunt excluse trebuie să fie eliminate şi fizic din dosar. Or, prin Încheierea din 20 decembrie 2018 a acestei instanţe a fost exclus raportul de expertiză contabilă efectuat în cursul urmăririi penale, acesta urmând a fi exclus şi fizic din dosar. Cu toate acestea, în cuprinsul rechizitoriului, la filele 44-88, nu se prezintă direct situaţia de fapt, ci mediat, prin intermediul raportului de expertiză. Prin urmare, acuzaţia în materie penală cuprinsă în rechizitoriu nu se poate baza pe probele excluse în procedura camerei preliminare, iar raţionamentul juridic trebuie să facă abstracţie de acestea şi să prezinte dincolo de orice îndoială rezonabilă acuzaţia, bazându-se pe celelalte probe. Altminteri, dacă concluziile care se desprind din aceste probe excluse ar continua să existe, fiind preluate în rechizitoriu, ar fi lipsită de eficienţă excluderea fizică a probei de la dosarul cauzei, ceea ce ar contraveni raţionamentului avut în vedere de Curtea Constituţională la pronunţarea Deciziei nr. 22/2018, respectiv ca judecătorii care vor judeca fondul să nu fie influenţaţi de probele excluse, dar existente din punct de vedere material la dosar. Faţă de aceste considerente, instanţa de judecată a constatat că sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate şi a sesizat Curtea Constituţională. 7. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul judecătorului-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 102 alin. (2) din Codul de procedură penală, având următorul cuprins: „Probele obţinute în mod nelegal nu pot fi folosite în procesul penal“. Ulterior sesizării Curţii Constituţionale, instanţa de judecată a transmis încheierea de îndreptate a erorii materiale strecurate în cuprinsul minutei încheierii de sesizare, în sensul că „se va consemna în mod corect «art. 102 alin. (3) Cod procedură penală» în loc de «art. 102 alin. (2) din Codul de procedură penal㻓. Ca urmare, Curtea se va pronunţa asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 102 alin. (3) din Codul de procedură penală, având următorul cuprins: „Nulitatea actului prin care s-a dispus sau autorizat administrarea unei probe ori prin care aceasta a fost administrată determină excluderea probei.“ 11. În susţinerea neconstituţionalităţii normelor criticate se invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 16 - Egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil şi ale art. 53 referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. Se invocă, de asemenea, dispoziţiile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil. 12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate astfel cum a fost motivată, Curtea constată că motivarea acesteia s-a realizat din perspectiva Deciziei Curţii Constituţionale nr. 22 din 18 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 26 februarie 2018, prin care s-a admis excepţia de neconstituţionalitate cu privire la acelaşi text legal şi s-a constatat că acesta este constituţional în măsura în care prin sintagma „excluderea probei“, din cuprinsul său, se înţelege şi eliminarea mijloacelor de probă din dosarul cauzei. Problema ridicată în prezenta cauză, potrivit motivării excepţiei, este aceea a preluării în rechizitoriu a probelor obţinute în mod nelegal şi astfel declarate nule. 13. Se arată, în acest sens, că la filele 44-88 din rechizitoriu nu se prezintă direct situaţia de fapt, ci mediat, prin intermediul raportului de expertiză, probă care a fost exclusă. Or, acuzaţia în materie penală cuprinsă în rechizitoriu nu se poate baza pe probele obţinute în mod nelegal, iar raţionamentul juridic trebuie să facă abstracţie de informaţiile furnizate de probele declarate nule şi să prezinte acuzaţia dincolo de orice îndoială rezonabilă, bazându-se pe probe valide. Se apreciază că o interpretare contrară contravine Deciziei Curţii Constituţionale nr. 22/2018 şi constituie o încălcare a art. 21 din Constituţie şi a art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 14. Examinând aceste susţineri, Curtea constată că vizează aceleaşi dispoziţii şi, în mod punctual, aceeaşi sintagmă, respectiv „excluderea probelor“, ce au format obiectul excepţiei de neconstituţionalitate admisă prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 22 din 18 ianuarie 2018. Prin decizia menţionată, Curtea a reţinut, în esenţă, că excluderea juridică a probelor obţinute în mod nelegal în procesul penal, în lipsa înlăturării lor fizice din dosarele penale constituite la nivelul instanţelor, este insuficientă pentru o garantare efectivă a prezumţiei de nevinovăţie a inculpatului şi a dreptului la un proces echitabil al acestuia (paragraful 24). Astfel, menţinerea mijloacelor de probă în dosarele cauzelor penale, după excluderea probelor corespunzătoare acestora, ca urmare a constatării nulităţii lor, este de natură a influenţa percepţia judecătorilor, învestiţi cu soluţionarea acelor cauze, asupra vinovăţiei/nevinovăţiei inculpaţilor şi de a-i determina să caute să elaboreze raţionamente judiciare într-un sens sau altul, chiar în lipsa posibilităţii invocării, în mod concret, a respectivelor probe în motivarea soluţiilor, aspect de natură a încălca dreptul la un proces echitabil şi prezumţia de nevinovăţie a persoanelor judecate (paragraful 26). Astfel fiind, raportat la dispoziţiile art. 21 alin. (3) şi ale art. 23 alin. (11) din Constituţie, Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 102 alin. (3) din Codul de procedură penală şi a constatat că acestea sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma „excluderea probei“, din cuprinsul lor, se înţelege şi eliminarea mijloacelor de probă din dosarul cauzei (paragraful 29). 15. Cu referire la efectele deciziilor interpretative, în speţă ale Deciziei nr. 22 din 18 ianuarie 2018, prin care a fost stabilită singura interpretare conformă cu Constituţia a sintagmei „excluderea probei“ din cuprinsul art. 102 alin. (3) din Codul de procedură penală, Curtea reţine că, în temeiul art. 147 alin. (4) din Constituţie, această interpretare este singura care poate fi avută în vedere de autorităţile învestite cu sarcina aplicării legii la situaţii de fapt (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 776 din 28 noiembrie 2019), aşadar şi de instanţa învestită în prezenta cauză. 16. Astfel fiind, câtă vreme obiectul prezentei excepţii îl constituie aceeaşi sintagmă a cărei interpretare conform Constituţiei a fost stabilită de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 22 din 18 ianuarie 2018, iar sesizarea instanţei constituţionale în cauză s-a făcut ulterior pronunţării deciziei menţionate, devin aplicabile dispoziţiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale“, cu consecinţa respingerii excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă. 17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 102 alin. (3) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Virgiliu Răducanu în Dosarul nr. 42.163/3/2016/a1* al Tribunalului Bucureşti - Secţia I penală. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia I penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 11 mai 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Prim-magistrat-asistent, Marieta Safta -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
