Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 30 din 10 februarie 2025 referitoare la art. 34 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 30 din 10 februarie 2025 referitoare la art. 34 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare

EMITENT: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 210 din 10 martie 2025

Comenteaza legea

Dosar nr. 2.261/1/2024


┌──────────────┬───────────────────────┐
│              │- vicepreşedintele     │
│Mariana       │Înaltei Curţi de       │
│Constantinescu│Casaţie şi Justiţie -  │
│              │preşedintele           │
│              │completului            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Carmen Elena  │- preşedintele Secţiei │
│Popoiag       │I civile               │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Adina Oana    │- preşedintele Secţiei │
│Surdu         │a II-a civile          │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Elena Diana   │- preşedintele Secţiei │
│Tămagă        │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Adina Georgeta│- judecător la Secţia I│
│Ponea         │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Diana Florea  │- judecător la Secţia I│
│Burgazli      │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Daniel Marian │- judecător la Secţia I│
│Drăghici      │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Liviu Eugen   │- judecător la Secţia I│
│Făget         │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Mihaela       │- judecător la Secţia I│
│Glodeanu      │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Roxana Popa   │- judecător la Secţia a│
│              │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Rodica Zaharia│- judecător la Secţia a│
│              │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Valentina     │- judecător la Secţia a│
│Vrabie        │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Diana Manole  │- judecător la Secţia a│
│              │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Simona Maria  │- judecător la Secţia a│
│Zarafiu       │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │- judecător la Secţia  │
│Maria Hrudei  │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Alina Nicoleta│- judecător la Secţia  │
│Ghica-Velescu │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │- judecător la Secţia  │
│Ionel Florea  │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Veronica      │- judecător la Secţia  │
│Dumitrache    │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │- judecător la Secţia  │
│Iulia Craiu   │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
└──────────────┴───────────────────────┘

    1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluţionarea Dosarului nr. 2.261/1/2024, la care a fost conexat Dosarul nr. 2.262/1/2024, este legal constituit conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 20/2023, cu modificările şi completările ulterioare (Regulamentul).
    2. Şedinţa este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    3. La şedinţa de judecată participă doamna magistrat-asistent Mihaela Lorena Repana, desemnată în conformitate cu dispoziţiile art. 36 din Regulament.
    4. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizările conexate formulate de Tribunalul Gorj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarele nr. 2.188/95/2024 şi, respectiv, nr. 2.185/95/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.
    5. Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, care a fost comunicat conform dispoziţiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, fiind formulat un punct de vedere de către sindicatul reclamant.
    6. Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunţare asupra sesizărilor conexate în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.
    ÎNALTA CURTE,
    deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:
    I. Titularul şi obiectul sesizărilor
    7. Tribunalul Gorj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a dispus, prin Încheierea din 1 octombrie 2024, în Dosarul nr. 2.188/95/2024, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluţionarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a proceselor privind prestaţii de asigurări sociale (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024), în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile privind următoarea chestiune de drept:
    Dacă dispoziţiile art. 34 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare, art. I pct. 12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, art. I alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările ulterioare, art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare, produc efecte şi în ceea ce priveşte sporul pentru condiţii de muncă prevăzut în anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, acordat angajaţilor Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Gorj, în condiţiile în care au ajuns la nivelul maxim al salariului de bază prevăzut în anexa la Legea-cadru nr. 153/2017 pentru anul 2022 sau dacă sporul pentru condiţii de muncă prevăzut în anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, acordat angajaţilor Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Gorj, se calculează prin aplicarea cotei procentuale asupra salariului de bază din luna respectivă, în conformitate cu dispoziţiile art. 11 din Regulamentul-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiţii de muncă prevăzut în anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a condiţiilor de acordare a acestuia, pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare „Sănătate şi asistenţă socială“, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, cu modificările şi completările ulterioare, de la data la care salariile de bază devin egale sau mai mari decât cele stabilite potrivit legii pentru anul 2022, ca urmare a majorărilor salariale reglementate.

    8. Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la 16 octombrie 2024 cu nr. 2.261/1/2024, termenul de judecată fiind stabilit pentru data de 10 februarie 2025.
    9. La aceeaşi dată a fost înregistrat Dosarul nr. 2.262/1/2024, având ca obiect o sesizare identică formulată tot de Tribunalul Gorj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. 2.185/95/2024, la aceeaşi dată - 1 octombrie 2024.
    10. Constatând că dosarele nr. 2.261/1/2024 şi nr. 2.262/1/2024 privesc sesizări pentru dezlegarea unor chestiuni de drept cu obiect identic, în temeiul dispoziţiilor art. 2 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, s-a dispus conexarea celor două cauze.

    II. Dispoziţiile legale supuse interpretării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
    11. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018):
    "ART. 34
    (1) Prin derogare de la prevederile art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu 1 ianuarie 2019, salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare se majorează cu 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 şi cel/cea din luna decembrie 2018.
    (2) Începând cu luna ianuarie 2020, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menţine cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2019, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.
    (3) Ordonatorii de credite răspund în condiţiile legii de stabilirea nivelului sporurilor cu respectarea alin. (2) şi cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate prin buget pe anul 2019.
    (4) Pentru personalul încadrat în unităţile sanitare publice, inclusiv cele care au ca asociat unic unităţile administrativ-teritoriale, aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, influenţele financiare determinate de creşterile salariale prevăzute la alin. (1) se asigură prin transferuri din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, de la titlul VI «Transferuri între unităţi ale administraţiei publice».
    (5) În aplicarea prevederilor alin. (4), influenţele financiare determinate de creşterile salariale se acordă pe bază de documente justificative în condiţiile stabilite prin contractele încheiate între casele de asigurări de sănătate şi unităţile sanitare publice, inclusiv cele care au ca asociat unic unităţile administrativ-teritoriale, reglementate prin ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.
    (6) Pentru aplicarea prevederilor alin. (4) sumele aferente plăţii influenţelor financiare determinate de creşterile salariale prevăzute la alin. (1) se asigură pe anul 2019 prin virări de credite de angajament şi credite bugetare de la titlul II «Bunuri şi servicii».
    (7) Prin derogare de la prevederile art. 38 alin. (3) lit. f) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2020, începând cu drepturile aferente lunii ianuarie 2020, indemnizaţiile lunare pentru funcţiile de demnitate publică şi funcţiile asimilate acestora, prevăzute în anexa nr. IX la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, se menţin la nivelul aferent lunii decembrie 2019."

    12. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2020):
    "ART. I
    Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: (...)
    12. La articolul 34, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

    (2) Începând cu luna ianuarie 2020, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menţine cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2019, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.»(...)"

    13. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările ulterioare (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020):
    "ART. I
    (...) (3) În anul 2021, începând cu luna ianuarie, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menţine cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2020, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii. (...)"

    14. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021):
    "ART. I
    (...)(5) În anul 2022, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menţine cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2021, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii. (...)"

    15. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022):
    "ART. I
    (5) În anul 2023, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menţine cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2022, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii. (...)"

    16. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023):
    "ART. II
    Începând cu data de 1 ianuarie 2024, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menţine cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2023, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii."

    17. Regulamentul-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiţii de muncă prevăzut în anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a condiţiilor de acordare a acestuia, pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare „Sănătate şi asistenţă socială“, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, cu modificările şi completările ulterioare (Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018):
    "ART. 11
    Cuantumul sporului se stabileşte prin aplicarea cotei procentuale asupra salariului de bază din luna respectivă, corespunzător timpului efectiv lucrat la locurile de muncă prevăzute în anexele la prezentul regulament-cadru."

    III. Expunerea succintă a proceselor în cadrul cărora s-a invocat chestiunea de drept
    18. Prin acţiunile înregistrate pe rolul Tribunalului Gorj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale la data de 7 mai 2024, cu nr. 2.188/95/2024 şi, respectiv, cu nr. 2.185/95/2024, reclamanţii, prin sindicat, au solicitat obligarea pârâtei Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Gorj să calculeze şi să plătească fiecărui reclamant sumele de bani reprezentând diferenţele dintre drepturile salariale cuvenite şi cele încasate efectiv în perioada 1 ianuarie 2023 şi până la data pronunţării sentinţei, prin calcularea sporului pentru condiţii de muncă raportat la salariul de bază, prevăzut în anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare (Legea-cadru nr. 153/2017), actualizarea sumelor cu indicele de inflaţie până la data efectivă a plăţii şi plata dobânzii legale aferente acestor drepturi băneşti.
    19. În motivare, reclamanţii au arătat că sunt personal contractual, aflaţi în raporturi de serviciu cu instituţia pârâtă, încadrându-se în categoria de „personal plătit din fonduri publice“, conform Legii-cadru nr. 153/2017, şi au susţinut că pârâta, în mod greşit şi cu încălcarea dispoziţiilor legale, a procedat la calcularea drepturilor salariale prin raportarea sporului pentru condiţii de muncă la salariul de încadrare din 2017 şi nu la cel de bază, cum ar fi fost corect.
    20. Prin întâmpinare, pârâta a solicitat respingerea acţiunii, arătând că la stabilirea drepturilor salariale pentru personalul instituţiei, după promulgarea Legii-cadru nr. 153/2017, au fost aplicate actele normative succesive privind plafonarea cuantumului sporurilor.

    IV. Motivele reţinute de titularul sesizărilor cu privire la admisibilitatea procedurii
    21. Instanţa de trimitere - Tribunalul Gorj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, prin raportare la dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 coroborate cu cele ale art. 519 din Codul de procedură civilă, a apreciat că acţiunile de faţă se încadrează în categoria proceselor prevăzute la art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, iar asupra chestiunii de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi aceasta nu face obiectul vreunui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, astfel că se impune sesizarea instanţei supreme în vederea pronunţării unei hotărâri prin care să se dea o rezolvare de principiu chestiunii de drept.

    V. Punctele de vedere ale părţilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept
    22. Părţile nu şi-au prezentat punctul de vedere cu privire la dezlegarea chestiunii de drept.
    23. După comunicarea raportului întocmit de judecătorii-raportori, potrivit dispoziţiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, sindicatul reclamant a formulat un punct de vedere prin care a arătat că situaţia dedusă judecăţii este similară celei ce a stat la baza pronunţării Deciziei nr. 27 din 26 octombrie 2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 22 ianuarie 2021, care privea aplicarea aceluiaşi spor în cazul personalului din instituţiile publice sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor.

    VI. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept
    24. Completul de judecată al instanţei de trimitere a reţinut că, în aplicarea prevederilor art. 23 din Legea-cadru nr. 153/2017, a fost emis Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, făcând trimitere la dispoziţiile art. 3 şi art. 11 din acest regulament-cadru.
    25. A mai arătat că, potrivit art. 11 din Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, cuantumul sporului se stabileşte prin aplicarea cotei procentuale asupra salariului de bază din luna respectivă, corespunzător timpului efectiv lucrat la locurile de muncă prevăzute în anexele la regulamentul-cadru, iar în anexa nr. 9 la acelaşi regulament-cadru este reglementată mărimea sporului pentru personalul din unităţile de asistenţă socială/centre cu sau fără cazare acordat în baza prevederilor art. 14 de la cap. II din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017.
    26. Dispoziţiile art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 instituie un mecanism de aplicare etapizată a legii până în momentul în care salariul de bază ajunge la nivelul maxim prevăzut de noua lege pentru anul 2022, iar, în această etapă tranzitorie, salariatul beneficiază, în principiu, numai de drepturile salariale prevăzute de vechea legislaţie, exceptând creşterile salariale expres prevăzute de noul act normativ. Din momentul în care angajatul atinge nivelul maxim al grilei prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017, devin aplicabile dispoziţiile din anexele legii.
    27. Instanţa de sesizare a opinat că sunt aplicabile dezlegările obligatorii ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii din Decizia nr. 27 din 26 octombrie 2020, în sensul că personalul din unităţile de asistenţă socială/centre cu sau fără cazare beneficiază de sporul pentru condiţii de muncă prevăzut în anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, calculat prin aplicarea cotei procentuale asupra salariului de bază din luna respectivă, de la data la care salariile de bază devin egale sau mai mari decât cele stabilite potrivit legii pentru anul 2022, ca urmare a majorărilor salariale reglementate.
    28. Dispoziţiile art. 34 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, art. I pct. 12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2020, art. I alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020, art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021, art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022, art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 nu produc efecte şi în ceea ce priveşte sporul pentru condiţii de muncă prevăzut în anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 acordat angajaţilor Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Gorj, în condiţiile în care aceştia au ajuns la nivelul maxim al salariului de bază prevăzut în anexa la Legea-cadru nr. 153/2017 pentru anul 2022, întrucât aceste dispoziţii legale sunt aplicabile până la momentul la care salariul de bază ajunge la maximul prevăzut în anexa la Legea-cadru nr. 153/2017 pentru anul 2022 şi nu ulterior acestui moment.

    VII. Practica judiciară a instanţelor naţionale în materie
    29. Din răspunsurile transmise de instanţele naţionale, la solicitarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a rezultat că practica judiciară identificată este în sensul opiniei instanţei de sesizare, respectiv că sunt aplicabile dezlegările obligatorii ale instanţei supreme din Decizia de recurs în interesul legii nr. 27 din 26 octombrie 2020 şi că personalul din unităţile de asistenţă socială/centre cu sau fără cazare beneficiază de sporul pentru condiţii de muncă prevăzut în anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, calculat prin aplicarea cotei procentuale asupra salariului de bază din luna respectivă, de la data la care salariile de bază devin egale sau mai mari decât cele stabilite potrivit legii pentru anul 2022, ca urmare a majorărilor salariale reglementate. Prin urmare, s-a apreciat că ordonanţele de urgenţă anuale nu afectează îndreptăţirea angajaţilor Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Gorj la acordarea acestui spor.
    30. În acelaşi sens au fost şi majoritatea punctelor de vedere teoretice exprimate de judecători.
    31. Într-o opinie contrară, exprimată doar la nivel teoretic, s-a apreciat că dispoziţiile art. 34 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, art. I pct. 12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2020, art. I alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020, art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021, art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022, art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 produc efecte şi în ceea ce priveşte sporul pentru condiţii de muncă prevăzut în anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 acordat angajaţilor Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Gorj, în condiţiile în care au ajuns la nivelul maxim al salariului de bază prevăzut în anexa la Legea-cadru nr. 153/2017 pentru anul 2022. Actele normative prin care se instituie măsuri de constrângere fiscală produc efecte chiar dacă salariile de bază devin egale sau mai mari decât cele stabilite potrivit legii pentru anul 2022.
    32. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat că, la nivelul Secţiei judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifică, în prezent, practica judiciară, în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii, cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării.

    VIII. Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
    33. În procedurile de unificare a practicii judiciare a fost pronunţată Decizia nr. 52 din 21 octombrie 2024 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1316 din 24 decembrie 2024, prin care s-a stabilit că: „Pentru personalul care a ajuns la nivelul grilei de salarizare din anul 2022, sporul pentru condiţii de muncă vătămătoare prevăzut de articolul unic lit. a) din anexa nr. 1 la Regulamentul-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiţii de muncă, precum şi a condiţiilor de acordare a acestuia pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare «Administraţie» din administraţia publică centrală, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 917/2017, este supus plafonării reglementate de art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii“.

    IX. Raportul asupra chestiunii de drept
    34. Judecătorii-raportori au apreciat că sesizările conexate formulate în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile sunt inadmisibile, nefiind îndeplinite toate condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.

    X. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
    35. Temeiul de drept al prezentelor sesizări conexate îl constituie prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, iar domeniul de reglementare al acestui act normativ, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 14 iunie 2024, este conturat expres prin dispoziţiile art. 1, ordonanţa de urgenţă aplicându-se în procesele privind stabilirea şi/sau plata drepturilor salariale ori de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/şi cele privind raporturile de muncă şi de serviciu ale acestui personal, precum şi în procesele privind stabilirea şi/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/ revizuirea drepturilor la pensie sau/şi cele privind alte prestaţii de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura şi obiectul proceselor, de calitatea părţilor ori de instanţa competentă să le soluţioneze.
    36. În această materie se instituie o procedură specială privind sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sens în care, prin art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, se prevede: „Dacă în cursul judecăţii proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluţionarea cauzei în primă instanţă sau în calea de atac, verificând şi constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, va solicita Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.“
    37. Rezultă că aceste prevederi se aplică cu prioritate în raport cu dispoziţiile art. 519-521 din Codul de procedură civilă, potrivit principiului specialia generalibus derogant, urmând a se completa însă, în mod corespunzător, cu prevederile dreptului comun, Codul de procedură civilă, astfel cum se şi statuează expres prin art. 4, conform căruia „Dispoziţiile prezentei ordonanţe de urgenţă se completează cu cele ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu celelalte reglementări aplicabile în materie“.
    38. De altfel, trebuie subliniat că legiuitorul delegat a ţinut cont, la adoptarea acestui nou act normativ, potrivit principiilor prezentate în preambulul acestuia, de „configuraţia actuală a mecanismului hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept şi de efectul obligativităţii hotărârii pe care o pronunţă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în deplin acord cu îndatorirea sa constituţională de asigurare a aplicării şi interpretării unitare a legii de către toate instanţele judecătoreşti din România“, apreciindu-se că, în raport cu coordonatele acestui mecanism, aplicarea acestor noi norme legale cu caracter special poate influenţa pozitiv activitatea instanţelor judecătoreşti, „în condiţiile în care, încă dintr-o etapă incipientă, s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept“.
    39. Prin urmare, în contextul normativ expus, procedura de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii de admisibilitate a sesizării:
    (i) existenţa unei cauze în curs de judecată, în primă instanţă sau în calea de atac;
    (ii) cauza să fie dintre cele prevăzute limitativ la art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, indiferent de natura şi obiectul proceselor, de calitatea părţilor ori de instanţa competentă să le soluţioneze, respectiv litigiul să vizeze stabilirea şi/sau plata drepturilor salariale/de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/şi cele privind raporturile de muncă şi de serviciu ale acestui personal, fie stabilirea şi/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/şi cele privind alte prestaţii de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice;
    (iii) existenţa unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluţionarea pe fond a cauzei;
    (iv) chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.

    40. Verificându-se întrunirea acestor cerinţe legale în raport cu elementele sesizărilor conexate, rezultă că ele se regăsesc doar parţial, nefiind îndeplinite toate exigenţele procedurale menţionate pentru declanşarea mecanismului preîntâmpinării practicii judiciare neunitare.
    41. Referitor la primele două condiţii legale, se reţine că acestea sunt îndeplinite, întrucât cauzele se află în curs de soluţionare pe rolul Tribunalului Gorj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, care judecă în primă instanţă, conform art. 95 pct. 1 din Codul de procedură civilă şi art. 269 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, iar litigiul se circumscrie domeniului specific de reglementare prevăzut la art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, tribunalul fiind învestit cu judecarea cererii formulate de o organizaţie sindicală, în numele membrilor de sindicat, în contradictoriu cu pârâta instituţie publică Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Gorj, obiectul cauzei vizând stabilirea şi plata unor drepturi salariale ale angajaţilor, personal contractual, o categorie de salariaţi cuprinsă în sfera personalului plătit din fonduri publice.
    42. De asemenea, există legătura chestiunii de drept semnalate cu soluţionarea fondului cauzelor în contextul în care argumentele/criticile formulate de părţi au vizat tocmai maniera în care pot fi interpretate dispoziţiile art. 34 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, art. I pct. 12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2020, art. I alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020, art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021, art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022, art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, prin raportare la sporul pentru condiţii de muncă prevăzut în anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 acordat angajaţilor Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Gorj.
    43. Trebuie reţinut însă că, urmare a celor expuse, în contextul normativ ilustrat, procedura de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile presupune inter alia, îndeplinirea cerinţei distincte negative ca respectiva chestiune de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.
    44. Verificându-se această cerinţă, în raport cu elementele sesizărilor conexate formulate, se constată că ea nu este întrunită, întrucât, prin Decizia nr. 52 din 21 octombrie 2024, menţionată la cap. VIII din prezenta decizie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a pronunţat asupra chestiunii de drept expuse prin aceste întrebări prealabile, în sensul că, pentru personalul care a ajuns la nivelul grilei de salarizare din anul 2022, sporul pentru condiţii de muncă este supus plafonării reglementate de art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii (a se vedea considerentele reţinute la paragrafele 104-120 ale acestei decizii).
    45. În sesizarea ce a stat la baza pronunţării Deciziei nr. 52 din 21 octombrie 2024 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, reclamanta, care făcea parte din familia ocupaţională de funcţii bugetare „Administraţie“ din administraţia publică centrală, având calitatea de funcţionar public - consilier juridic, clasa I, grad profesional superior, gradaţia 5, a contestat cuantumul sporului pentru condiţii de muncă vătămătoare, susţinând că, din moment ce a ajuns la nivelul grilei de salarizare din anul 2022, ar trebui să beneficieze de sporul pentru condiţii de muncă, astfel cum este reglementat prin Legea-cadru nr. 153/2017 şi prin Regulamentul-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiţii de muncă, precum şi a condiţiilor de acordare a acestuia pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare „Administraţie“ din administraţia publică centrală, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 917/2017.
    46. În situaţia de faţă, reclamanţii, personal contractual, aflaţi în raporturi de serviciu cu pârâta Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Gorj, ce fac parte din familia ocupaţională de funcţii bugetare „Sănătate şi asistenţă socială“, au contestat cuantumul sporului pentru condiţii de muncă ce a ajuns la nivelul grilei de salarizare din anul 2022, astfel că ar trebui să beneficieze de acesta astfel cum este reglementat prin anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 şi prin Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018.
    47. Astfel, reclamanţii din prezentele sesizări conexate fac parte din altă familie ocupaţională de funcţii bugetare decât cei din sesizarea în care a fost pronunţată Decizia nr. 52 din 21 octombrie 2024 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, însă, în ambele cauze, s-a solicitat acordarea sporurilor de care beneficiază conform regulamentului-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiţii de muncă, adoptat distinct, pe fiecare familie ocupaţională de funcţii bugetare, fără a fi supus plafonării reglementate de art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023.
    48. Aşadar, potrivit celor ilustrate supra, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a expus în jurisprudenţa sa obligatorie anterioară raţionamentul juridic concret de decelare a legii aplicabile în privinţa personalului care a ajuns la nivelul grilei de salarizare din anul 2022, în sensul că: „În condiţiile în care plafonarea sporurilor s-a produs prin voinţa legiuitorului exprimată explicit în cuprinsul actelor normative adoptate anual în domeniul salarizării, iar dispoziţiile speciale ale acestora au în vedere, cu caracter general, sporurile, indemnizaţiile, compensaţiile, primele şi celelalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, enumerarea fiind exhaustivă şi nu limitativă, fără a face vreo distincţie nici din perspectiva destinatarilor acestor norme, înseamnă că ele sunt general aplicabile, pentru toate categoriile de drepturi salariale mai sus menţionate şi pentru toate categoriile de personal plătite din fonduri publice“ (paragraful 104 din Decizia nr. 52 din 21 octombrie 2024 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept). Prin urmare, acestea sunt supuse plafonării reglementate de art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.
    49. Fiind vorba, în esenţă, despre una şi aceeaşi problemă de drept care a mai fost anterior rezolvată printr-o hotărâre prealabilă a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, devine evident că sesizările prezente nu se referă la o chestiune de drept care să necesite cu pregnanţă a fi lămurită şi care să reclame intervenţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în scopul rezolvării sale de principiu pentru preîntâmpinarea generalizării practicii neunitare, sesizările conexate neîntrunind, pe cale de consecinţă, condiţia distinctă negativă a nepronunţării anterioare a instanţei supreme asupra problemei de drept, existând posibilitatea facilă de transpunere de către instanţele de trimitere a argumentării consacrate prin mecanismul de unificare menţionat în cele de mai sus.
    50. Pentru toate aceste considerente, nefiind îndeplinite condiţiile restrictive şi cumulative de admisibilitate reglementate de art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024,

    ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibile, sesizările conexate formulate de Tribunalul Gorj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarele nr. 2.188/95/2024 şi, respectiv, nr. 2.185/95/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile privind următoarea chestiune de drept:
    Dacă dispoziţiile art. 34 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare, art. I pct. 12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, art. I alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările ulterioare, art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare, produc efecte şi în ceea ce priveşte sporul pentru condiţii de muncă prevăzut în anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, acordat angajaţilor Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Gorj, în condiţiile în care au ajuns la nivelul maxim al salariului de bază prevăzut în anexa la Legea-cadru nr. 153/2017 pentru anul 2022 sau dacă sporul pentru condiţii de muncă prevăzut în anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, acordat angajaţilor Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Gorj, se calculează prin aplicarea cotei procentuale asupra salariului de bază din luna respectivă, în conformitate cu dispoziţiile art. 11 din Regulamentul-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiţii de muncă prevăzut în anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a condiţiilor de acordare a acestuia, pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare „Sănătate şi asistenţă socială“, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, cu modificările şi completările ulterioare, de la data la care salariile de bază devin egale sau mai mari decât cele stabilite potrivit legii pentru anul 2022, ca urmare a majorărilor salariale reglementate.

    Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
    Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 10 februarie 2025.

                    VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
                    Mariana Constantinescu
                    Magistrat-asistent,
                    Mihaela Lorena Repana

    ------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 30 din 10 februarie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"