Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Valentina │- │
│Bărbăţeanu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1), ale art. 7, ale art. 8 alin. (1)-(2^2), ale art. 9 alin. (1) şi (4) şi ale art. 18 din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, precum şi a legii în ansamblul său, excepţie ridicată de Ştefan Ţacu şi alţii în Dosarul nr. 2.072/54/2014/a2 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.924D/2019. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că în jurisprudenţa constantă a Curţii Constituţionale s-a statuat că transferul dreptului de proprietate se realizează la momentul emiterii deciziei de expropriere, ulterior consemnării cuantumului despăgubirii într-un cont deschis pe numele titularului dreptului de proprietate, astfel că sunt respectate prevederile art. 44 alin. (3) din Constituţie în privinţa caracterului prealabil al despăgubirii. De asemenea, potrivit legii criticate, persoanele interesate au posibilitatea ca în termen de 20 de zile de la comunicarea listei imobilelor supuse exproprierii să se prezinte pentru stabilirea despăgubirilor, iar dacă nu sunt de acord cu despăgubirea oferită, pot să atace decizia în faţa instanţei judecătoreşti, în conformitate cu art. 44 alin. (6) din Constituţie. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 11 aprilie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 2.072/54/2014/a2, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1), ale art. 7, ale art. 8 alin. (1)-(2^2), ale art. 9 alin. (1) şi (4) şi ale art. 18 din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, precum şi a legii în ansamblul său, excepţie ridicată de Ştefan Ţacu şi alţii într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de anulare în parte a Hotărârii Guvernului nr. 689/2014 privind declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional „Varianta de ocolire Târgu Jiu“. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că textele de lege criticate sunt neconstituţionale, întrucât sumele individuale aferente despăgubirilor estimate de către expropriator se stabilesc unilateral, fără consultarea expropriaţilor, pe baza unui raport de evaluare având la bază expertizele camerelor notarilor publici. Dar acestea cuprind valorile minime care sunt avute în vedere la calculul impozitului pe tranzacţiile imobiliare, astfel că nu pot constitui bază de calcul pentru stabilirea despăgubirii în conformitate cu dispoziţiile constituţionale referitoare la expropriere. Aceasta, deoarece despăgubirea trebuie să cuprindă, potrivit dispoziţiilor Codului civil şi celor ale Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, valoarea reală a imobilului expropriat şi prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptăţite, atât cel actual, cât şi cel viitor, dacă este cert. Ca atare, se susţine că art. 5 din Legea nr. 255/2010 contravine dispoziţiilor constituţionale care impun o dreaptă despăgubire şi stabilirea despăgubirii de comun acord cu proprietarul sau prin justiţie. 6. Se critică şi faptul că despăgubirea nu este prealabilă exproprierii, având în vedere că expropriatului i se cere acordul cu privire la acceptarea sau neacceptarea despăgubirii după emiterea deciziei de expropriere şi după deposedare, deci după exproprierea de fapt şi de drept, uneori chiar şi după câţiva ani de la darea în funcţiune a obiectivului. Se arată că despăgubirea efectivă se realizează după verificarea dreptului de proprietate de către comisia constituită în acest scop şi emiterea de către aceasta a unei hotărâri cu privire la cuantumul despăgubirii, care, după comunicare, poate fi contestată la instanţa competentă, fără a se putea contesta însuşi transferul dreptului de proprietate către expropriator asupra imobilului supus exproprierii. 7. Se mai susţine că şi dispoziţiile art. 18 din Legea nr. 255/2010 sunt neconstituţionale, întrucât decizia de expropriere se emite înainte de constituirea comisiei care verifică dreptul de proprietate al expropriatului şi care stabileşte, de comun acord cu expropriatul sau, în cazul în care acesta nu se prezintă la comisie, unilateral, iar nu prin justiţie, cum prevede textul constituţional, prin hotărâre, cuantumul despăgubirii individuale, care se consemnează într-un cont deschis pe numele proprietarului. 8. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază, în esenţă, că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât dispoziţiile legale criticate nu contravin normelor constituţionale invocate, ci, dimpotrivă, instituie garanţii în vederea exproprierii pentru realizarea lucrărilor de utilitate publică de interes naţional, judeţean şi local. 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 5 alin. (1), ale art. 7, ale art. 8 alin. (1)-(2^2), ale art. 9 alin. (1) şi (4) şi ale art. 18 din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, precum şi legea în ansamblul său, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 20 decembrie 2010, modificată prin Legea nr. 233/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 706 din 14 august 2018. Textele de lege criticate au următorul conţinut normativ: - Art. 5 alin. (1): „(1) În vederea realizării lucrărilor prevăzute la art. 1 şi 2, expropriatorul prevăzut la art. 2 alin. (2) are obligaţia de a aproba prin hotărâre a Guvernului sau, după caz, prin hotărâre a autorităţii administraţiei publice locale sau judeţene, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz, potrivit legii, indicatorii tehnico-economici ai lucrărilor de interes naţional, judeţean şi local, pe baza documentaţiei tehnico-economice aferente, amplasamentul lucrărilor, conform variantei finale a studiului de prefezabilitate, respectiv a variantei finale a studiului de fezabilitate, după caz, sursa de finanţare, precum şi declanşarea procedurii de expropriere a tuturor imobilelor care constituie coridorul de expropriere, a listei proprietarilor aşa cum rezultă din evidenţele Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară sau ale unităţilor administrativ-teritoriale, sumele individuale aferente despăgubirilor estimate de către expropriator pe baza unui raport de evaluare întocmit având în vedere expertizele întocmite şi actualizate de camerele notarilor publici şi termenul în care acestea se virează într-un cont deschis pe numele expropriatorului la dispoziţia proprietarilor de imobile. Amplasamentul lucrării se aduce la cunoştinţa publică prin afişarea la sediul consiliului local respectiv, prin afişare pe pagina proprie de internet a expropriatorului şi va fi comunicat spre avizare şi recepţie Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară. Amplasamentul va fi materializat prin bornarea tuturor punctelor de coordonate care îl definesc pe acesta. Autorităţile administraţiei publice locale vor include coordonatele coridorului de expropriere în planurile urbanistice generale ale localităţilor. Actualizarea planurilor urbanistice generale ale localităţilor şi a regulamentelor locale de urbanism poate fi finanţată şi de către expropriator.“; – Art. 7: „După aprobarea indicatorilor tehnico-economici, a documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului sau a documentaţiilor topo-cadastrale, după caz, expropriatorul are obligaţia consemnării sumelor individuale reprezentând plata despăgubirii la dispoziţia proprietarilor de imobile, individualizaţi conform listei proprietarilor, aşa cum rezultă din evidenţele Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară sau ale unităţilor administrativ-teritoriale, afectaţi de prevederile prezentei legi, precum şi obligaţia afişării listei imobilelor ce urmează a fi expropriate şi care fac parte din coridorul de expropriere, anterior notificării proprietarilor.“; – Art. 8 alin. (1)-(2^2): "(1) Notificarea intenţiei de expropriere a imobilelor, precum şi lista imobilelor ce urmează a fi expropriate se transmit prin poştă către proprietari. Lista imobilelor se face publică prin afişarea acesteia la sediul consiliului local respectiv şi pe pagina proprie de internet a expropriatorului.(2) În termen de 20 de zile calendaristice de la data notificării prevăzute la alin. (1), proprietarii imobilelor cuprinse în listă au obligaţia prezentării la sediul expropriatorului, în vederea depunerii documentelor care să ateste dreptul de proprietate sau alt drept real pentru stabilirea unei juste despăgubiri.(2^1) În cazul exproprierii pentru realizarea obiectivelor de ecologizare şi de reabilitare a zonei litorale a Mării Negre, proprietarii imobilelor cuprinse în listă au obligaţia prezentării la sediul expropriatorului în termen de 20 de zile lucrătoare de la data notificării prevăzute la alin. (1), în vederea depunerii documentelor care să ateste dreptul de proprietate sau alt drept real pentru stabilirea unei juste despăgubiri.(2^2) Prin notificarea prevăzută la alin. (1) se va stabili şi termenul de eliberare a imobilului, care nu poate fi mai mic de 30 de zile lucrătoare." – Art. 9 alin. (1) şi (4): "(1) În termen de 5 zile lucrătoare de la expirarea termenelor prevăzute la art. 8, expropriatorul are obligaţia emiterii deciziei de expropriere. (...)(4) Transferul dreptului de proprietate asupra imobilelor din proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice în proprietatea publică a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale şi în administrarea expropriatorului operează de drept la data emiterii actului administrativ de expropriere de către expropriator, ulterior consemnării sumelor aferente despăgubirii." – Art. 18: „În termen de 5 zile de la emiterea deciziei de expropriere, expropriatorul numeşte comisia de verificare a dreptului de proprietate ori a altui drept real în temeiul căruia cererea a fost formulată şi constată acceptarea sau, după caz, neacceptarea cuantumului despăgubirii de către proprietar sau titularii altor drepturi reale asupra imobilului supus exproprierii.“ 13. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse art. 44 alin. (3) şi (6) privind condiţiile exproprierii şi stabilirea despăgubirilor corespunzătoare exproprierii. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, în esenţă, criticile formulate vizează modul de stabilire a despăgubirilor cuvenite pentru imobilele expropriate, astfel cum acestea sunt determinate în cadrul etapei administrative a procedurii exproprierii, susţinându-se că ar fi nesocotite dispoziţiile art. 44 alin. (3) din Constituţie, care impun ca aceasta să fie dreaptă şi prealabilă, precum şi cele ale art. 44 alin. (6) din Legea fundamentală, care statuează că despăgubirile în discuţie se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, în caz de divergenţă, prin justiţie. 15. Faţă de aceste critici, Curtea observă că, prin decizii anterioare referitoare la diverse prevederi ale Legii nr. 255/2010, a reţinut că acest act normativ conţine dispoziţii care asigură cadrul legal unitar pentru simplificarea procedurilor de expropriere pentru cauză de utilitate publică, proceduri care au ca rezultat exproprierea terenurilor aflate în proprietatea privată a persoanelor fizice şi juridice, după o justă şi prealabilă despăgubire, stabilită pe baza raportului de expertiză realizat de un expert evaluator autorizat (a se vedea, în acest sens, de exemplu, Decizia nr. 20 din 17 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 4 aprilie 2012, precum şi Decizia nr. 44 din 26 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 329 din 1 aprilie 2021, paragrafele 13-17). 16. De asemenea, Curtea a reţinut că Legea nr. 255/2010 reprezintă cadrul legal privind transferul dreptului de proprietate de la proprietarii afectaţi de realizarea unor obiective de interes naţional, judeţean şi local şi a unor obiective de importanţă strategică şi securitate naţională către statul român. 17. Curtea a mai observat că, în scopul realizării acestor obiective, au fost precizate expres etapele care trebuie parcurse în cadrul procedurii de expropriere. Astfel, potrivit art. 4 din Legea nr. 255/2010, procedura debutează cu etapa aprobării indicatorilor tehnico-economici ai lucrărilor de interes naţional, judeţean sau local, în cadrul căreia se stabilesc şi sumele individuale aferente despăgubirilor estimate de către expropriator, pe baza unui raport de evaluare întocmit având în vedere expertizele întocmite şi actualizate de camerele notarilor publici. Tot în această etapă se fixează şi termenul în care aceste sume se virează într-un cont deschis pe numele expropriatorului la dispoziţia proprietarilor de imobile [art. 5 alin. (1) din Legea nr. 255/2010]. 18. Urmează apoi etapa consemnării acestor sume individuale reprezentând plata despăgubirii pentru imobilele care fac parte din coridorul de expropriere, precum şi afişarea listei proprietarilor imobilelor. 19. Transferul dreptului de proprietate are loc în cea de-a treia etapă prevăzută de lege. Referitor la acest moment, Curtea a reţinut (Decizia nr. 44 din 26 ianuarie 2021, precitată, paragraful 16) că, întrucât stabilesc că transferul dreptului de proprietate asupra imobilelor din proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice în proprietatea publică a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale şi în administrarea expropriatorului operează de drept la data emiterii actului administrativ de expropriere de către expropriator, ulterior consemnării sumelor aferente despăgubirii, prevederile art. 9 alin. (4) din Legea nr. 255/2010 nu fac altceva decât să dea expresie dispoziţiilor art. 44 alin. (3) din Constituţie care impun condiţia ca exproprierea să poată fi realizată doar dacă se acordă o prealabilă despăgubire. Este evident că această condiţie este respectată prin prevederile de lege supuse controlului, de vreme ce mai întâi are loc consemnarea sumelor aferente despăgubirii într-un cont deschis pe numele expropriatorului, dar la dispoziţia proprietarilor imobilelor, şi abia ulterior acestui moment este emis actul administrativ de expropriere de către expropriator. Mai mult, decizia de expropriere este emisă numai după realizarea acordului cu privire la cuantumul despăgubirii sau în termen de 5 zile de la expirarea termenului în care acordul ar fi trebuit realizat, astfel cum prevede art. 9 alin. (1) din lege. Prin urmare, transferul dreptului de proprietate operează întotdeauna ulterior consemnării sumelor aferente despăgubirii, astfel încât este respectată cerinţa constituţională cu privire la caracterul prealabil al despăgubirii. 20. În această succesiune procedurală, Curtea a observat (paragraful 17 din Decizia nr. 44 din 26 ianuarie 2021) că şi cealaltă caracteristică a despăgubirii cuvenite proprietarului expropriat, prevăzută de art. 44 alin. (3) din Constituţie - aceea de a fi dreaptă, adică echitabilă, corespunzătoare valorii imobilului - este, de asemenea, întrunită, în condiţiile în care, potrivit art. 8 alin. (2) din Legea nr. 255/2010, în termen de 20 de zile de la data notificării listei imobilelor ce urmează a fi expropriate, proprietarii au obligaţia prezentării la sediul expropriatorului, în vederea stabilirii unei juste despăgubiri. În cadrul acestei etape, proprietarii pot demonstra valoarea reală a imobilului, obţinând astfel o despăgubire care să acopere pierderea suferită prin scoaterea din patrimoniul acestora a imobilelor expropriate. Prin urmare, sunt lipsite de fundament susţinerile autorilor excepţiei, neputând fi reţinute criticile potrivit cărora exproprierea se realizează în baza consemnării unor sume stabilite în mod unilateral, fără negocierea cu proprietarii imobilelor expropriate. 21. De altfel, în cazul în care proprietarul nu este de acord cu despăgubirea stabilită şi contestă caracterul just al acesteia, devin incidente dispoziţiile art. 44 alin. (6) din Legea fundamentală, în sensul că instanţa de judecată va fi cea care va stabili cuantumul despăgubirii. Această ipoteză este reglementată de art. 22 alin. (1) din Legea nr. 255/2020, care dispune că expropriatul nemulţumit de cuantumul despăgubirii se poate adresa instanţei judecătoreşti competente, revenind acesteia sarcina de a stabili dacă valoarea despăgubirii consemnate este una justă. 22. Întrucât nu au intervenit elemente noi, care să justifice reconsiderarea acestei jurisprudenţe, cele statuate în decizia citată sunt pe deplin aplicabile şi în cauza de faţă. 23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ştefan Ţacu şi alţii în Dosarul nr. 2.072/54/2014/a2 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 5 alin. (1), ale art. 7, ale art. 8 alin. (1) - (2^2), ale art. 9 alin. (1) şi (4) şi ale art. 18 din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 30 ianuarie 2024. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Valentina Bărbăţeanu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
