Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia-Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 11 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 12 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene şi ale art. 40 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene. Excepţia a fost ridicată de Cătălin-Nicolae Galoş în Dosarul nr. 1.249/30/2019 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 184D/2020. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 281 din 17 mai 2022. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 17 ianuarie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 1.249/30/2019, Curtea de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 11 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 12 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene şi ale art. 40 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene. Excepţia a fost ridicată de Cătălin-Nicolae Galoş într-o cauză având ca obiect soluţionarea unor cereri referitoare la calcularea şi acordarea indemnizaţiei reparatorii cuvenite în temeiul art. 4 alin. (4) din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia arată, în esenţă, că Legea nr. 341/2004 prevede în mod expres categoriile de persoane care au dreptul la o indemnizaţie reparatorie lunară, calculată pe baza coeficienţilor de multiplicare ce vor fi aplicaţi asupra salariului mediu/câştigului mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata. 6. Guvernul, începând cu anul 2010, a limitat la o sumă fixă indemnizaţia stabilită de Legea nr. 341/2004, prin ordonanţe de urgenţă succesive, coeficienţii stabiliţi prin lege fiind aplicaţi salariului mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010 şi în prezent. 7. Aceste ordonanţe de urgenţă ale Guvernului fac referire la anumite categorii de salariaţi, raportat la domeniul de aplicare stabilit prin Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fondurile publice. Or, includerea beneficiarilor Legii nr. 341/2004 în categoria salariaţilor plătiţi din fondurile publice încalcă prevederile art. 16 şi 20 din Constituţie. Drepturile dispuse prin Legea nr. 341/2004 au fost dobândite prin jertfa şi implicarea directă în Revoluţia din 1989, reprezentând un mod de gratificare faţă de persoanele care s-au sacrificat ori au participat în mod direct la înlăturarea regimului comunist. 8. Faptul că aceste indemnizaţii sunt plătite din bugetul de stat nu reprezintă un motiv de a include revoluţionarii sau urmaşii eroilor Revoluţiei din 1989 în categoria salariaţilor plătiţi din fondurile publice. Astfel, se creează o inegalitate de tratament juridic prin aplicarea eronată a unor norme de drept unor subiecţi aflaţi în cazuri diferite de cele pentru care se promulgă aceste norme. 9. Autorul excepţiei susţine şi faptul că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 a fost adoptată cu încălcarea prevederilor art. 115 din Constituţie. În acest sens, arată că actul normativ criticat a fost aplicat, deşi nu a fost aprobat de Parlament. De asemenea, stabilirea unei perioade de aplicare de 3 ani încalcă principiul previzibilităţii actelor normative. 10. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 11 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016, ale art. 12 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 şi ale art. 40 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, autorul excepţiei susţine că sunt contrare prevederilor art. 124 din Constituţie în ceea ce priveşte echivocul creat de sintagma „se acordă în cuantumul cuvenit sau aflat în plată în luna decembrie“ a anului anterior emiterii ordonanţei de urgenţă. Această formulare a fost preluată în fiecare an, oferind posibilitatea unor interpretări diferite de către instanţele de judecată, dar şi de către Casa Naţională de Pensii Publice. Sintagma sus-menţionată determină incertitudine şi dă posibilitatea unor interpretări total opuse. „Cuantumul cuvenit sau aflat în plată“, în opinia autorului excepţiei, este cel stabilit de legea specială. Cuvântul „sau“ creează confuzie, lăsând la aprecierea plătitorului să decidă care dintre situaţii este aplicabilă: cuantumul cuvenit sau cel aflat în plată. 11. Curtea de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată, întrucât indemnizaţiile solicitate au caracter reparatoriu, iar legiuitorul are deplina competenţă de a stabili condiţiile şi criteriile de acordare a acestora, în temeiul art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală. 12. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 12 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015, ale art. 11 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1035 din 22 decembrie 2016, ale art. 12 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 973 din 7 decembrie 2017, şi ale art. 40 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018. Dispoziţiile de lege criticate au următorul conţinut: - Art. 12 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015: „În anul 2016, indemnizaţiile stabilite în baza Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, se acordă în cuantumul cuvenit sau aflat în plată în luna decembrie 2015.“; – Art. 11 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016: „În perioada 1 ianuarie-28 februarie 2017, indemnizaţiile stabilite în baza Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului -Lupeni - august 1977 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, se acordă în cuantumul cuvenit sau aflat în plată în luna decembrie 2016.“; – Art. 12 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017: „În anul 2018, indemnizaţiile stabilite în baza Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, se acordă în cuantumul cuvenit sau aflat în plată în luna decembrie 2017.“; – Art. 40 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018: „În perioada 2019-2021, indemnizaţiile stabilite în baza Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, se acordă în cuantumul cuvenit sau aflat în plată în luna decembrie 2018.“ 16. Curtea observă că dispoziţiile de lege criticate şi-au încetat în prezent aplicarea. Având în vedere însă cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, Curtea urmează să se pronunţe asupra dispoziţiilor de lege criticate cu care a fost sesizată, ce sunt incidente în cauza în care a fost invocată prezenta excepţie de neconstituţionalitate. 17. În opinia autorului excepţiei, prevederile de lege ce formează obiectul excepţiei contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 115 alin. (1)-(4) privind delegarea legislativă şi art. 124 privind înfăptuirea justiţiei. 18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că un prim aspect de neconstituţionalitate invocat priveşte încălcarea prevederilor art. 16 şi 20 din Constituţie, susţinându-se că prin reglementarea cuantumului indemnizaţiei lunare reparatorii - consacrată de art. 4 alin. (4) din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004 - în cadrul unor acte normative referitoare la salarizare se creează o inegalitate de tratament juridic prin aplicarea eronată a unor norme de drept unor subiecţi aflaţi în situaţii diferite. 19. Cu privire la o critică similară formulată în raport cu aceleaşi prevederi de lege, Curtea s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 281 din 17 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 801 din 12 august 2022, paragraful 22, reţinând că legiuitorul trebuie să aibă o marjă rezonabilă în ceea ce priveşte aprecierea relevanţei asemănărilor şi deosebirilor dintre diverse categorii de subiecţi de drept pe care el însuşi le instituie. Deşi categoria revoluţionarilor, al cărei statut este reglementat în mod distinct prin Legea nr. 341/2004, nu coincide cu categoria salariaţilor din sectorul public, aceasta nu înseamnă că, în funcţie de scopul particular urmărit de legiuitor prin adoptarea unui anumit act normativ, anumite trăsături comune celor două categorii nu pot căpăta niciodată suficientă greutate pentru legiuitor. Astfel, în contextul în care legiuitorul delegat a implementat, prin actele normative criticate, măsuri financiar-bugetare, devine relevantă împrejurarea că plăţile efectuate de la bugetul de stat către salariaţi şi revoluţionari se realizează din veniturile bugetului de stat. 20. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 20 din Constituţie, Curtea apreciază că acestea nu sunt incidente în cauză, deoarece autorul excepţiei nu a indicat niciun tratat internaţional în materia drepturilor omului pretins a fi încălcat prin prevederile legale criticate. 21. În continuare, analizând criticile raportate la prevederile art. 115 din Constituţie, Curtea constată că, în esenţă, critica autorului excepţiei vizează faptul că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 s-a aplicat, deşi nu a fost aprobată prin lege de către Parlament. Or, Curtea constată că prevederile constituţionale invocate nu condiţionează posibilitatea aplicării ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului de aprobarea acestora prin lege. De altfel, această concluzie rezultă din înseşi prevederile art. 115 alin. (8) din Constituţie, potrivit cărora prin legea de aprobare sau respingere a ordonanţei de urgenţă se vor reglementa, dacă este cazul, măsurile necesare cu privire la efectele juridice ale acesteia, produse pe perioada de aplicare. 22. În sfârşit, analizând criticile vizând dispoziţiile art. 11 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016, ale art. 12 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 şi ale art. 40 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 în raport cu prevederile art. 124 din Constituţie, Curtea reţine că pretinsa contrarietate între modul de aplicare a dispoziţiilor legale de către casele judeţene de pensii, pe de o parte, şi instanţele judecătoreşti, pe de altă parte, nu poate, în principiu, constitui obiectul soluţionării pe calea contenciosului constituţional. Din această perspectivă, invocarea dispoziţiilor art. 124 din Constituţie nu are relevanţă în cauză. În acest sens sunt şi cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 281 din 17 mai 2022, precitată, paragraful 23. 23. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Cătălin-Nicolae Galoş în Dosarul nr. 1.249/30/2019 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 12 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 11 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 12 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene şi ale art. 40 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 25 mai 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Patricia-Marilena Ionea -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
