Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ionescu │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, excepţie ridicată de Elena Rădulescu în Dosarul nr. 14.300/3/2019/a1 al Tribunalului Bucureşti - Secţia I penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 27D/2020. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că autoarea excepţiei de neconstituţionalitate a depus la dosar note scrise, prin care solicită respingerea, ca devenită inadmisibilă, a acesteia. 4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere Decizia nr. 80 din 14 februarie 2024. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 18 decembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 14.300/3/2019/a1, Tribunalul Bucureşti - Secţia I penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. Excepţia a fost ridicată de Elena Rădulescu în procedura de cameră preliminară, în care, potrivit notelor scrise ale autoarei, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală Antifraudă Fiscală a transmis Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Teritorială Bucureşti o constatare a unor aspecte rezultate din activitatea specifică Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală, care pot constitui împrejurări privind săvârşirea unor fapte prevăzute de legea penală, precum şi 26 de dosare anexate acesteia, care au constituit mijloace de probă în procesul penal. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine, în esenţă, că textul de lege criticat - în ceea ce priveşte sintagma „care au valoare probatorie de înscrisuri în procesul penal“ - este neconstituţional, având în vedere dispoziţiile art. 8 alin. (3) şi ale art. 6 alin. (2) lit. d) şi f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013. Invocă considerentele cuprinse în paragrafele 36, 43, 51, 53 şi 54 din Decizia Curţii Constituţionale nr. 72 din 29 ianuarie 2019, apreciind că acestea sunt aplicabile mutatis mutandis şi în ceea ce priveşte prezenta excepţie de neconstituţionalitate. Arată că, prin decizia menţionată, Curtea Constituţională a invalidat caracterul de mijloc de probă în procesul penal al înscrisurilor întocmite de inspectorii fiscali, care acţionează în temeiul Codului de procedură fiscală. 7. Tribunalul Bucureşti - Secţia I penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În analiza dispoziţiilor legale criticate, reţine că la constatarea unor împrejurări privind săvârşirea unor fapte prevăzute de legea penală în domeniul financiar-fiscal sau vamal se întocmesc procese-verbale şi acte de control în baza cărora se sesizează organele de urmărire penală cu privire la faptele constatate. Împreună cu actul de sesizare se trimit organelor de urmărire penală şi înscrisurile apreciate de petent ca având valoare probatorie în procesul penal. Susţine că acestea vor putea servi ca mijloace de probă în condiţiile art. 97 alin. (2) lit. e) şi ale art. 198 din Codul de procedură penală, respectiv numai după începerea urmăririi penale şi doar dacă din conţinutul lor rezultă fapte sau împrejurări de natură să contribuie la aflarea adevărului. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise ale autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 8 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013. Având în vedere susţinerile autoarei excepţiei, astfel cum au fost dezvoltate în notele scrise aflate la dosar, Curtea reţine că obiectul excepţiei îl constituie dispoziţiile art. 8 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 29 iunie 2013, cu referire la sintagma „care au valoare probatorie de înscrisuri în procesul penal“, care au următorul conţinut: „(4) Împreună cu actul de sesizare se trimit organelor de urmărire penală: procesul-verbal sau actul de control încheiat potrivit prevederilor alin. (3), documentele ridicate în condiţiile art. 6 alin. (2) lit. d) şi explicaţiile scrise solicitate în condiţiile art. 6 alin. (2) lit. f), precum şi alte înscrisuri care au valoare probatorie de înscrisuri în procesul penal.“ 12. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate susţine că normele criticate contravin atât prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) privind valorile supreme în statul de drept şi alin. (5) referitor la principiul legalităţii, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil, ale art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare şi ale art. 124 alin. (2) privind înfăptuirea justiţiei, cât şi prevederilor art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil. 13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, ulterior sesizării sale în prezenta cauză, prin Decizia nr. 80 din 14 februarie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 382 din 24 aprilie 2024, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma „care au valoare probatorie de înscrisuri în procesul penal“ din cuprinsul art. 8 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013 este neconstituţională în ceea ce priveşte procesul-verbal şi actul de control încheiate potrivit art. 8 alin. (3) din acelaşi act normativ, precum şi în ceea ce priveşte „explicaţiile scrise solicitate în condiţiile art. 6 alin. (2) lit. f)“ din acelaşi act normativ. 14. În considerentele deciziei menţionate, Curtea a constatat că legiuitorul şi-a respectat numai din punct de vedere formal competenţa constituţională de a legifera, fără să stabilească o necesară corelare între sintagma „care au valoare probatorie de înscrisuri în procesul penal“ din cuprinsul art. 8 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013 - în ceea ce priveşte procesul-verbal şi actul de control încheiate potrivit art. 8 alin. (3) din aceeaşi ordonanţă de urgenţă, precum şi în ceea ce priveşte „explicaţiile scrise solicitate în condiţiile art. 6 alin. (2) lit. f)“ din acelaşi act normativ, pe de o parte, şi art. 61 alin. (5), art. 97 alin. (2) lit. e) şi art. 198 alin. (2) fraza a doua din Codul de procedură penală, pe de altă parte, cu consecinţa fragilizării sistemului de administrare a probelor în procesul penal, ceea ce este contrar dispoziţiilor art. 1 alin. (3) şi (5), ale art. 16 şi ale art. 21 alin. (3) din Constituţie, precum şi prevederilor art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Totodată, ca o consecinţă a încălcării principiului egalităţii în drepturi şi a dreptului la un proces echitabil, Curtea a reţinut şi afectarea prevederilor constituţionale ale art. 24 alin. (1) şi ale art. 124 alin. (2). [paragraful 35] 15. În aceste condiţii, Curtea a reţinut că niciun act întocmit în activitatea de control desfăşurată de inspecţia antifraudă fiscală în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013, anterior începerii urmăririi penale [„proces-verbal“, „act de control“, „explicaţii scrise solicitate în condiţiile art. 6 alin. (2) lit. f)“, la care fac referire dispoziţiile art. 8 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013], nu poate fi calificat, sub imperiul actualului Cod de procedură penală, drept mijloc de probă. În schimb, potrivit Codului de procedură penală, organul de urmărire penală are competenţa ca, ulterior începerii urmăririi penale, să dispună efectuarea unor controale fiscale, conform art. 350 alin. (2) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 23 iulie 2015, finalizate prin întocmirea unui proces-verbal, caz în care procesul-verbal constituie mijloc de probă în sensul art. 97 alin. (2) lit. e) din Codul de procedură penală (paragraful 30). 16. Totodată, cât priveşte „documentele“ ori „alte înscrisuri“, ridicate de organele fiscale antifraudă cu ocazia exercitării atribuţiilor prevăzute de art. 3 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013, în mod concret cu ocazia efectuării de către inspectorii antifraudă a unor investigaţii, supravegheri şi verificări fiscale necesare prevenirii şi descoperirii faptelor de evaziune fiscală şi fraudă fiscală, inclusiv în cazurile în care sunt semnalate situaţii de încălcare a legislaţiei specifice, Curtea a constatat că acestea pot servi ca mijloace de probă în procesul penal, întrucât nu sunt acte întocmite în activitatea de constatare/de control desfăşurată de inspectorii antifraudă, anterior procesului penal, ci constituie acte scrise ce cuprind fapte sau împrejurări ce confirmă sau infirmă faptele de evaziune fiscală şi fraudă fiscală şi care emană de la entităţile controlate (paragraful 37). 17. Având în vedere că, potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale“ şi ţinând cont de faptul că Decizia nr. 80 din 14 februarie 2024, mai sus menţionată, a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, ulterior sesizării instanţei de contencios constituţional în prezenta cauză - prin Încheierea din 18 decembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 14.300/3/2019/a1 al Tribunalului Bucureşti - Secţia I penală -, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013, cu referire la sintagma „care au valoare probatorie de înscrisuri în procesul penal“, a devenit inadmisibilă. 18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu referire la sintagma „care au valoare probatorie de înscrisuri în procesul penal“, excepţie ridicată de Elena Rădulescu în Dosarul nr. 14.300/3/2019/a1 al Tribunalului Bucureşti - Secţia I penală. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia I penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 18 iunie 2024. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Mihaela Ionescu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
