Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Bianca Drăghici │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 150 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Ştefan Angelescu în Dosarul nr. 12.123/3/2017 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.325D/2017. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepţiei de neconstituţionalitate a depus un înscris la dosar prin care solicită judecarea cauzei în lipsă. 4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei, întrucât, reglementând această procedură, legiuitorul a urmărit degrevarea instanţelor de judecată de o mare parte a cauzelor referitoare la drepturi de asigurări sociale. Prin urmare, dispoziţiile de lege criticate reglementează o procedură administrativă obligatorie, iar persoanele nemulţumite de hotărârile emise de Comisia Centrală de Contestaţii şi comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii se pot adresa instanţei de judecată, aşa încât nu sunt încălcate prevederile constituţionale invocate de autorul excepţiei. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 5. Prin Încheierea din 26 iunie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 12.123/3/2017, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 150 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Ştefan Angelescu într-o cauză având ca obiect contestaţie la executare formulată în Dosarul nr. 8.540/3/2017, care are ca obiect soluţionarea contestaţiei formulate împotriva deciziei de pensionare. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate încalcă prevederile constituţionale şi convenţionale menţionate, întrucât prevăd competenţa Comisiei Centrale de Contestaţii şi a comisiilor de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii de a adopta hotărâri, deşi aceste entităţi nu au personalitate juridică, iar activitatea lor nu poate fi verificată de Casa Naţională de Pensii Publice. Astfel, în cazul său, Comisia Centrală de Contestaţii a calificat o hotărâre judecătorească pe care autorul excepţiei a invocat-o în susţinerea drepturilor sale ca fiind o simplă contestaţie, respingând-o în mod nelegal, şi a refuzat aplicarea unei hotărâri a Curţii Europene a Drepturilor Omului. 7. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că dispoziţiile de lege criticate nu încalcă prevederile constituţionale invocate, respectiv art. 21 alin. (3) din Legea fundamentală, reţinând că stabilirea unor proceduri administrative şi judiciare necesare pentru respectarea drepturilor legale reprezintă apanajul exclusiv al legiuitorului care nu poate fi cenzurat decât în măsura în care contravine unor drepturi individuale sau colective protejate, ceea ce nu este cazul în speţă, deoarece partea are dreptul, pe care l-a şi exercitat, de sesizare a instanţei pentru verificarea legalităţii şi temeiniciei hotărârii emise de Comisia Centrală de Contestaţii din cadrul Casei Naţionale de Pensii Publice. Scopul instituirii unei astfel de comisii este acela de a evita supraaglomerarea instanţelor cu acţiuni care pot fi rezolvate în prealabil, administrativ, de către un alt organ decât emitentul actelor administrative contestate, asigurând astfel imparţialitatea soluţiei administrative. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 9. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, având în vedere că, reglementând această procedură, legiuitorul a urmărit degrevarea instanţelor de judecată de o mare parte a cauzelor privind drepturile de asigurări sociale prin interpunerea comisiilor de contestaţii în procedura de soluţionare a acestora. Astfel, pensionarii pot supune deciziile de pensii controlului comisiei de contestaţii fără a mai parcurge procedura, în principiu de mai lungă durată, din faţa instanţelor de judecată şi, numai în situaţia în care nu sunt mulţumiţi de hotărârile acestei comisii, pot să le supună analizei instanţei de judecată. O astfel de procedură nu poate fi privită ca aducând eo ipso atingere dreptului de acces liber la justiţie, chiar dacă are caracter obligatoriu, atât timp cât, ulterior parcurgerii sale, persoana interesată se poate adresa instanţei de judecată. 10. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile art. 150 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 sunt constituţionale, având în vedere că din examinarea textului de lege criticat rezultă că acesta reglementează soluţionarea contestaţiilor împotriva deciziilor caselor locale de pensii, prin hotărâri, de către Comisia Centrală de Contestaţii şi comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii. Aceasta reprezintă o procedură administrativă prealabilă obligatorie, prin care se analizează contestaţiile formulate împotriva deciziilor de pensie. Hotărârile acestor comisii sunt supuse controlului instanţelor de judecată, conform art. 151 alin. (2) din Legea nr. 263/2010. Prin urmare, sunt respectate exigenţele constituţionale care garantează dreptul la un proces echitabil. 11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 150 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, dispoziţii potrivit cărora: „În soluţionarea contestaţiilor, Comisia Centrală de Contestaţii şi comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii adoptă hotărâri.“ 14. Curtea observă că, ulterior sesizării, dispoziţiile de lege criticate au fost modificate prin art. I pct. 137 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul asigurărilor sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.010 din 20 decembrie 2017, în sensul că „În soluţionarea contestaţiilor, Comisia Centrală de Contestaţii adoptă hotărâri.“ Însă, prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea a stabilit că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare. Astfel, deşi nu mai sunt în vigoare, dispoziţiile criticate îşi produc în continuare efectele juridice în cauză. Prin urmare, Curtea reţine că obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 150 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în forma anterioară intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul asigurărilor sociale. 15. În opinia autorului excepţiei, dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 21 alin. (3) referitor la accesul liber la justiţie. De asemenea, se invocă şi art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că dispoziţiile de lege supuse controlului de constituţionalitate stabilesc că, în soluţionarea contestaţiilor, Comisia Centrală de Contestaţii şi comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii adoptă hotărâri. 17. Curtea reţine că, prin Decizia nr. 434 din 3 mai 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 149-156 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 24 iulie 2012, a statuat că „textele de lege criticate reglementează căile de atac ale deciziilor emise de casele de pensii. Astfel, este prevăzută o procedură administrativă prealabilă obligatorie prin care Comisia Centrală de Contestaţii, respectiv comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii analizează contestaţiile formulate împotriva deciziilor de pensie. Hotărârile acestor comisii sunt supuse controlului instanţelor de judecată, aşa cum dispune art. 151 alin. (2) din Legea nr. 263/2010. Prin urmare, dispoziţiile de lege criticate consacră în mod expres posibilitatea persoanelor interesate de a se adresa instanţelor de judecată în vederea contestării actelor administrative privind stabilirea pensiei. De asemenea, Curtea constată că procedura administrativă prealabilă reglementată de textele de lege criticate nu are un caracter jurisdicţional, aşa cum de altfel se arată în mod explicit în art. 149 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, astfel că dispoziţiile art. 21 alin. (4) din Constituţie nu sunt incidente, acestea referindu-se la procedurile administrative prealabile cu caracter jurisdicţional“. 18. În acelaşi sens s-a pronunţat Curtea Constituţională şi prin Decizia nr. 238 din 16 aprilie 2019, nepublicată*) în Monitorul Oficial al României, Partea I, excepţia de neconstituţionalitate fiind invocată de acelaşi autor, cu o critică identică. *) Decizia nr. 238 din 16 aprilie 2019 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 29 iulie 2019. 19. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă. 20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ştefan Angelescu în Dosarul nr. 12.123/3/2017 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 150 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în forma anterioară intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul asigurărilor sociale, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 7 mai 2019. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Bianca Drăghici ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
