Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (5) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului. Excepţia a fost ridicată de Gheorghe Adrian Moldovan în Dosarul nr. 1.285/112/2018 al Tribunalului Bistriţa- Năsăud - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 71D/2019. 2. Dezbaterile au avut loc la data de 27 aprilie 2021, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. Dezbaterile au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când, având în vedere cererea formulată de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, Curtea, în temeiul art. 57 şi al art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, a amânat pronunţarea la data de 6 mai 2021, când a pronunţat prezenta decizie. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 3. Prin Încheierea din 13 decembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 1.285/112/2018, Tribunalul Bistriţa-Năsăud - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (5) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului. Excepţia fost ridicată de Gheorghe Adrian Moldovan în cadrul unei acţiuni în contencios administrativ prin care a solicitat anularea în parte, respectiv în ceea ce priveşte acordarea gradului profesional de subinspector de poliţie, a Dispoziţiei şefului Inspectoratului de Poliţie Judeţean Bistriţa-Năsăud nr. 473 din 13 iulie 2018 şi obligarea pârâtului să emită o nouă dispoziţie, prin care să i se acorde gradul profesional de inspector de poliţie. 4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 21 alin. (5) din Legea nr. 360/2002, care se referă la acordarea gradului profesional în funcţie de vechimea în structurile Ministerului Afacerilor Interne, sunt contrare art. 16 alin. (1) din Constituţie, în măsura în care se interpretează că se aplică doar absolventului cu diplomă de licenţă al unui program de studii organizat la forma de învăţământ cu frecvenţă redusă în cadrul Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza“ a Ministerului Afacerilor Interne, dar exclude absolventul cu diplomă de licenţă al unui program de studii de ordine şi siguranţă publică, respectiv drept, organizat de aceeaşi instituţie de învăţământ a Ministerului Afacerilor Interne, la forma de învăţământ cu frecvenţă. 5. În susţinerea acestei critici arată că, anterior începerii studiilor la Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza“, a îndeplinit funcţii specifice corpului agenţilor de poliţie, cumulând o vechime efectivă de peste 5 ani în structurile Ministerului Afacerilor Interne. După ce a absolvit cu diplomă de licenţă studiile în cadrul Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza“ - forma de învăţământ cu frecvenţă -, i-a fost acordat gradul profesional de subinspector de poliţie, fără a se ţine seama de efectele juridice ale vechimii sale anterioare în structurile Ministerului Afacerilor Interne. Această dispoziţie s-a dat în temeiul art. 21 alin. (1) din Legea nr. 360/2002, care prevede că „absolventului cu diplomă de licenţă al unui program de studii de ordine şi siguranţă publică, respectiv drept, organizat la forma de învăţământ cu frecvenţă în cadrul Academiei de Poliţie «Alexandru Ioan Cuza» a Ministerului Afacerilor Interne i se acordă gradul profesional de subinspector de poliţie şi este încadrat ca debutant pe o perioadă de stagiu de 12 luni“. În schimb, dispoziţiile art. 21 alin. (5) din aceeaşi lege prevăd că absolventului cu diplomă de licenţă al unui program de studii organizat la forma de învăţământ cu frecvenţă redusă i se va acorda gradul profesional în funcţie de vechimea în structurile Ministerului Afacerilor Interne. 6. Autorul excepţiei apreciază că legiuitorul face distincţie, în ceea ce priveşte acordarea gradului profesional, între absolvenţii unui program de studii la forma de învăţământ cu frecvenţă şi absolvenţii unui astfel de program de studii la forma de învăţământ cu frecvenţă redusă, în cazul primei categorii prevăzând, în toate situaţiile, acordarea gradului profesional de subinspector de poliţie, în timp ce în cazul celei de-a doua categorii, pentru acordarea gradului profesional se ia în considerare vechimea în funcţie în structurile Ministerului Afacerilor Interne, conform distincţiilor prevăzute la art. 21 alin. (5) lit. a)-c) din Legea nr. 360/2002. Or, apreciază că această diferenţă de tratament juridic este discriminatorie, întrucât nu poate valorifica vechimea în structurile Ministerului Afacerilor Interne, şi consideră că nu există niciun temei raţional care să justifice acest regim juridic diferit. În susţinerea acestei critici invocă atât jurisprudenţa Curţii Constituţionale, cât şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în care s-a statuat că o deosebire de tratament juridic este discriminatorie atunci când nu este justificată obiectiv şi rezonabil. 7. Tribunalul Bistriţa-Năsăud - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că „textul art. 21 alin. (1) din Legea nr. 360/2002 contravine art. 16 alin. (1) din Constituţia României, [...] articol încălcat în momentul în care există o diferenţiere între cetăţeni în raport cu scopul urmărit“. Având în vedere reglementările art. 21 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 360/2002, consideră că nu este identificat un criteriu raţional din punctul de vedere al scopului urmărit de legiuitor. 8. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit susţinerilor autorului excepţiei, dispoziţiile art. 21 alin. (5) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002, cu modificările şi completările ulterioare. În considerentele Încheierii din 13 decembrie 2018, Tribunalul Bistriţa-Năsăud - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal se referă la dispoziţiile art. 21 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 360/2002, iar în dispozitivul încheierii precizează doar că „dispune sesizarea Curţii Constituţionale în vederea soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate invocată de reclamant“. Analizând motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea apreciază că aceasta se referă la soluţia legislativă care prevede acordarea gradului profesional în funcţie de vechimea în structurile Ministerului Afacerilor Interne, soluţie care se regăseşte în conţinutul art. 21 alin. (5) din Legea nr. 360/2002. Prin urmare, Curtea urmează să se pronunţe cu privire la constituţionalitatea acestui text de lege, care are următoarea redactare: "Poliţistului care intră în corpul ofiţerilor de poliţie în condiţiile art. 9 alin. (2) şi absolventului cu diplomă de licenţă al unui program de studii organizat la forma de învăţământ cu frecvenţă redusă în cadrul Academiei de Poliţie «Alexandru Ioan Cuza» a Ministerului Afacerilor Interne i se acordă gradul profesional în funcţie de vechimea în structurile Ministerului Afacerilor Interne, astfel: a) sub 5 ani - subinspector de poliţie; b) între 5 şi 10 ani - inspector de poliţie; c) peste 10 ani - inspector principal de poliţie." 12. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că dispoziţiile de lege criticate sunt contrare prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor. 13. Examinând reglementarea Legii nr. 360/2002, Curtea reţine că „profesia de poliţist poate fi exercitată numai de către persoana care a dobândit această calitate, în condiţiile legii“ (art. 8). Poliţiştii provin, de regulă, din rândul absolvenţilor instituţiilor de învăţământ ale Ministerului de Interne - respectiv şcolile de agenţi de poliţie şi Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza -, însă ofiţerii de poliţie pot proveni şi din rândul agenţilor de poliţie absolvenţi cu diplomă de licenţă sau echivalentă ai instituţiilor de învăţământ superior cu profil corespunzător specialităţilor necesare poliţiei [art. 9 alin. (1) şi (2)]. 14. Poliţiştii se încadrează în două categorii, definite în raport cu nivelul studiilor absolvite, după cum urmează: a) categoria A - Corpul ofiţerilor de poliţie - cuprinde ofiţeri de poliţie cu studii superioare; b) categoria B - Corpul agenţilor de poliţie - cuprinde agenţi de poliţie cu studii liceale sau postliceale cu diplomă [art. 14 alin. (1)]. Categoriile de poliţişti se împart, la rândul lor, pe corpuri şi grade profesionale, după cum urmează: I. Corpul ofiţerilor de poliţie: a) chestor general de poliţie; b) chestor-şef de poliţie; c) chestor principal de poliţie; d) chestor de poliţie; e) comisar-şef de poliţie; f) comisar de poliţie; g) subcomisar de poliţie; h) inspector principal de poliţie; i) inspector de poliţie; j) subinspector de poliţie; II. Corpul agenţilor de poliţie: a) agent-şef principal de poliţie; b) agentşef de poliţie; c) agent-şef adjunct de poliţie; d) agent principal de poliţie; e) agent de poliţie [art. 14 alin. (2)]. 15. Dispoziţiile art. 21 alin. (1) din Legea nr. 360/2002, aplicate în speţa dedusă judecăţii, prevăd că „Absolventului cu diplomă de licenţă al unui program de studii de ordine şi siguranţă publică, respectiv drept, organizat la forma de învăţământ cu frecvenţă în cadrul Academiei de Poliţie «Alexandru Ioan Cuza» a Ministerului Afacerilor Interne i se acordă gradul profesional de subinspector de poliţie şi este încadrat ca debutant pe o perioadă de stagiu de 12 luni.“ Altfel spus, legiuitorul, stabilind o corelaţie cu prevederile art. 14 alin. (2) pct. I, potrivit cărora primul grad pe care îl poate ocupa un poliţist cu studii superioare este cel de subinspector de poliţie, prevede acordarea acestui grad absolventului cursurilor cu frecvenţă ale Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza“. Acelaşi tratament juridic este aplicabil şi absolventului pregătit pentru nevoile Ministerului Afacerilor Interne la alte instituţii de învăţământ [art. 9 alin. (3)]. 16. În acelaşi timp însă, dispoziţiile de lege supuse controlului de constituţionalitate stabilesc că „poliţistului care intră în corpul ofiţerilor de poliţie în condiţiile art. 9 alin. (2) şi absolventului cu diplomă de licenţă al unui program de studii organizat la forma de învăţământ cu frecvenţă redusă în cadrul Academiei de Poliţie «Alexandru Ioan Cuza» a Ministerului Afacerilor Interne i se acordă gradul profesional în funcţie de vechimea în structurile Ministerului Afacerilor Interne, astfel: a) sub 5 ani - subinspector de poliţie; b) între 5 şi 10 ani - inspector de poliţie; c) peste 10 ani - inspector principal de poliţie.“ Prin această reglementare, legiuitorul, pornind de la premisa că agenţii de poliţie, absolvenţi cu diplomă de licenţă sau echivalentă ai instituţiilor de învăţământ superior cu profil corespunzător specialităţilor necesare poliţiei, au acumulat deja o vechime în poliţie la data încadrării în gradul profesional după absolvire, precum şi de la faptul că, urmând studiile cu frecvenţă redusă ale Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza“, studenţii ar avea totodată posibilitatea ocupării unor funcţii în structurile Ministerului Afacerilor Interne, a acordat posibilitatea valorificării vechimii acumulate anterior absolvirii în vederea obţinerii unor grade superioare. Soluţia legislativă dă expresie atât prevederilor art. 14 alin. (2), cât şi prevederilor art. 16 alin. (1) din Legea nr. 360/2002, din care reiese concepţia legiuitorului potrivit căreia vechimea dobândită într-un anumit grad deschide vocaţia avansării într-un grad superior. 17. Prin urmare, Curtea constată că legiuitorul a creat două regimuri juridice distincte. Premisa care a constituit temeiul acestei departajări a fost aceea că noii absolvenţi ai cursurilor cu frecvenţă ale învăţământului superior - la care se referă art. 21 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 360/2002 - vor fi încadraţi ca ofiţeri de poliţie, în gradul cel mai mic, respectiv cel de subinspector de poliţie, întrucât aceştia nu au vechime acumulată anterior în structurile Ministerului Afacerilor Interne şi nici nu puteau să o dobândească pe parcursul studiilor superioare, dată fiind prezenţa obligatorie la cursuri (a se vedea, în acest sens, dispoziţiile art. 16 din Hotărârea Guvernului nr. 294/2007 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza“ din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 231 din 3 aprilie 2007, care stabilesc obligativitatea prezenţei la cursuri în cadrul ciclului studiilor universitare de licenţă). Faptul că legiuitorul are în vedere absenţa experienţei în domeniu este confirmat şi de prevederea potrivit căreia aceşti absolvenţi sunt încadraţi iniţial ca debutanţi, pentru o perioadă de stagiu de 12 luni, urmând a da un examen de definitivare [art. 21 alin. (12) din Legea nr. 360/2002]. Este important de subliniat că legiuitorul instituie acelaşi tratament juridic atât pentru absolvenţii studiilor superioare cu frecvenţă ai Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza“, cât şi pentru absolvenţii altor instituţii de învăţământ superior. 18. Din contră, ipoteza art. 21 alin. (5) din Legea nr. 360/2002 se referă la persoanele care, anterior absolvirii studiilor superioare, au acumulat vechime în structurile Ministerului Afacerilor Interne (respectiv au fost agenţi de poliţie şi ulterior au absolvit cu diplomă de licenţă sau echivalentă instituţii de învăţământ superior cu profil corespunzător specialităţilor necesare poliţiei sau au urmat studiile cu frecvenţă redusă ale Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza“, având în acelaşi timp funcţii în cadrul structurilor Ministerului Afacerilor de Interne), întrucât modul de organizare a cursurilor a permis desfăşurarea concomitentă a activităţii profesionale şi a celei educaţionale. În acest sens trebuie observate dispoziţiile art. 20 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 294/2007, în care se arată că „Pentru motivarea profesională, agenţii de poliţie/maiştrii militari/subofiţerii care îndeplinesc condiţiile şi criteriile specifice de recrutare stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne se pot înscrie la concursul de admitere în Academie, la programe de studii universitare de licenţă acreditate/autorizate la forma de învăţământ cu frecvenţă redusă, pe locuri alocate prin cifrele de şcolarizare distinct faţă de cele destinate candidaţilor pentru forma de învăţământ cu frecvenţă. Selecţia candidaţilor se realizează în conformitate cu criteriile de selecţie stabilite de MAI şi pe baza metodologiei prevăzute la art. 14 alin. (1)“. Având în vedere vechimea cumulată în structurile Ministerului Afacerilor Interne, legiuitorul a prevăzut posibilitatea valorificării acesteia cu prilejul stabilirii gradului profesional ce se acordă după absolvirea studiilor superioare. 19. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate, care a acumulat o vechime de peste 5 ani în funcţia de agent de poliţie anterior începerii studiilor cu frecvenţă ale Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza“, pune în evidenţă existenţa unei ipoteze care nu este reglementată de niciunul dintre textele de lege mai sus amintite, respectiv alin. (1), (3) şi (5) ale art. 21 din Legea nr. 360/2002. Astfel, deşi prin faptul că are vechime ca agent de poliţie ar trebui să se încadreze în ipoteza art. 21 alin. (5) din Legea nr. 362/2002, dispoziţiile exprese ale acestui text de lege care se referă doar la absolvenţii studiilor cu frecvenţă redusă ale Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza“ exclud aplicarea lor şi în ipoteza autorului excepţiei. Din contră, potrivit reglementărilor actuale, autorul excepţiei se încadrează în ipoteza art. 21 alin. (1) din Legea nr. 360/2002, care nu prevede însă beneficiul valorificării vechimii cumulate anterior în structurile Ministerului Afacerilor Interne. 20. Raţiunile pentru care legiuitorul a exclus pentru persoanele aflate în situaţia autorului excepţiei de neconstituţionalitate posibilitatea valorificării vechimii în structurile Ministerului Afacerilor Interne dobândite anterior începerii studiilor cu frecvenţă ale Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza“, creând astfel o diferenţă de tratament în raport cu agenţii de poliţie care au absolvit cu diplomă de licenţă sau echivalentă instituţii de învăţământ superior cu profil corespunzător specialităţilor necesare poliţiei sau cei care au urmat studiile cu frecvenţă redusă ale Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza“, având în acelaşi timp funcţii în cadrul structurilor Ministerului Afacerilor de Interne, nu sunt evidente. 21. În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat că principiul egalităţii în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite (Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Or, aşa cum s-a reţinut în cele mai sus arătate, în măsura în care se apreciază că scopul legiuitorului a fost acela de a crea un tratament juridic distinct în funcţie de vechimea pe care aceştia au avut-o anterior definitivării studiilor superioare care le permite încadrarea ca ofiţeri de poliţie, excluderea persoanelor aflate în ipoteza autorului excepţiei din rândul celor care se bucură de posibilitatea valorificării acestei vechimi potrivit dispoziţiilor art. 21 alin. (5) din Legea nr. 360/2002 apare ca fiind lipsită de o justificare obiectivă şi raţională. 22. Curtea Constituţională a subliniat în jurisprudenţa sa că situaţiile în care se află anumite categorii de persoane trebuie să difere în esenţă pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar această deosebire trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv şi raţional (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 86 din 27 februarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 207 din 31 martie 2003, Decizia nr. 476 din 8 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 599 din 1 iulie 2006, sau Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014). Necesitatea existenţei unei justificări obiective şi rezonabile a fost subliniată şi în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în care s-a reţinut, în aplicarea prevederilor art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenţia privind apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, că reprezintă o încălcare a acestor prevederi orice diferenţă de tratament săvârşită de stat între indivizi aflaţi în situaţii analoage, fără o justificare obiectivă şi rezonabilă (de exemplu, prin Hotărârea din 13 iunie 1979, pronunţată în Cauza Marckx împotriva Belgiei, şi Hotărârea din 29 aprilie 2008, pronunţată în Cauza Burden împotriva Regatului Unit al Marii Britanii). 23. În lumina celor învederate în prezenta cauză, Curtea apreciază însă că forma de învăţământ - respectiv cu frecvenţă sau cu frecvenţă redusă -, care determină ipoteza legală aplicabilă autorului excepţiei, nu poate fi apreciată ca fiind un criteriu care întruneşte cerinţele mai sus arătate. Astfel, aşa cum demonstrează autorul prezentei excepţii de neconstituţionalitate, forma de învăţământ cu frecvenţă nu exclude ipoteza ca o persoană să fi cumulat vechime în structurile Ministerului Afacerilor Interne anterior începerii acestor studii. Mai mult, Curtea observă că, în cazul persoanelor aflate în ipoteza art. 21 alin. (5) prima teză din Legea nr. 360/2002, respectiv agenţii de poliţie absolvenţi cu diplomă de licenţă sau echivalentă ai instituţiilor de învăţământ superior cu profil corespunzător specialităţilor necesare poliţiei, nu se prevede nicio distincţie în funcţie de forma de învăţământ absolvită. 24. Curtea observă, de asemenea, că, deşi există posibilitatea desfăşurării concomitente a activităţii profesionale ca agent de poliţie şi a urmării cursurilor cu frecvenţă redusă ale Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza“, aşa cum permit dispoziţiile art. 21 alin. (5) din Legea nr. 360/2002, o astfel de opţiune nu poate fi convertită într-o obligaţie a agentului de poliţie de a se înscrie doar la cursurile de învăţământ superior cu frecvenţă redusă şi de a continua activitatea profesională, sub sancţiunea pierderii dreptului de a valorifica vechimea realizată în structurile Ministerului Afacerilor Interne. Cumularea a două activităţi solicitante, aşa cum sunt cea profesională şi cea educaţională, trebuie să rămână doar o opţiune a persoanei, care va aprecia, în funcţie de capacitatea şi interesele personale, dacă poate susţine un astfel de efort ori se dedică exclusiv doar uneia dintre activităţi. Opţiunea de a se dedica doar studiilor superioare, prin urmarea cursurilor cu frecvenţă în cadrul Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza“, nu poate fi considerată însă ca reprezentând un criteriu obiectiv şi raţional pentru a exclude beneficiul valorificării vechimii cumulate anterior în structurile Ministerului Afacerilor Interne. 25. Curtea aminteşte că, în jurisprudenţa sa, a statuat că nesocotirea principiului egalităţii în drepturi are drept consecinţă neconstituţionalitatea privilegiului sau a discriminării care a determinat, din punct de vedere normativ, încălcarea principiului, în acest sens. Discriminarea se bazează pe noţiunea de excludere de la un drept (Decizia nr. 62 din 21 octombrie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 25 februarie 1994), iar remediul constituţional specific, în cazul constatării neconstituţionalităţii discriminării, îl reprezintă acordarea sau accesul la beneficiul dreptului (Decizia nr. 685 din 28 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 11 iulie 2012, Decizia nr. 164 din 12 martie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 296 din 23 mai 2013, sau Decizia nr. 681 din 13 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 889 din 8 decembrie 2014). În schimb, privilegiul se defineşte ca un avantaj sau o favoare nejustificată acordată unei persoane/categorii de persoane; în acest caz, neconstituţionalitatea privilegiului nu echivalează cu acordarea beneficiului acestuia tuturor persoanelor/categoriilor de persoane, ci cu eliminarea privilegiului nejustificat acordat. Aşadar, Curtea reţine că sintagma „fără privilegii şi fără discriminări“ din cuprinsul art. 16 alin. (1) din Constituţie priveşte două ipoteze normative distincte, iar incidenţa uneia sau alteia dintre acestea implică, în mod necesar, sancţiuni de drept constituţional diferite, astfel cum s-a arătat mai sus (a se vedea Decizia nr. 755 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 9 februarie 2015). 26. Raportat la aceste repere jurisprudenţiale, Curtea apreciază că art. 21 alin. (5) din Legea nr. 360/2002 nu instituie un privilegiu pentru persoanele aflate în ipoteza normei, respectiv agenţii de poliţie absolvenţi cu diplomă de licenţă sau echivalentă ai instituţiilor de învăţământ superior cu profil corespunzător specialităţilor necesare poliţiei şi absolvenţii cu diplomă de licenţă ai unui program de studii organizat la forma de învăţământ cu frecvenţă redusă în cadrul Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza“, de vreme ce soluţia legislativă dă expresie atât dispoziţiilor legale care stabilesc gradele care se acordă în funcţie de nivelul studiilor, precum şi concepţiei legiuitorului potrivit căreia vechimea cumulată într-un anumit grad deschide vocaţia avansării într-un grad superior. Prin urmare, excluderea nejustificată în mod obiectiv şi raţional a absolvenţilor cursurilor cu frecvenţă din cadrul Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza“ a Ministerului Afacerilor Interne de la beneficiul valorificării vechimii în structurile Ministerului Afacerilor Interne dobândite anterior cu prilejul stabilirii gradului profesional acordat după absolvire trebuie privită din perspectiva discriminării acestei categorii de persoane, remediul constituţional neputând fi decât acela de a acorda acest beneficiu şi persoanelor aflate în ipoteza autorului excepţiei. 27. În sfârşit, Curtea precizează că stabilirea împrejurării dacă autorul excepţiei de neconstituţionalitate a acumulat sau nu vechimea pretinsă ca agent de poliţie şi consecinţele ce decurg din această constatare în speţă, în urma pronunţării prezentei decizii, reprezintă aspecte ce revin competenţei instanţei de judecată. 28. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Admite excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Gheorghe Adrian Moldovan în Dosarul nr. 1.285/112/2018 al Tribunalului Bistriţa-Năsăud - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că soluţia legislativă a art. 21 alin. (5) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, care exclude absolvenţii cu diplomă de licenţă ai unui program de studii de ordine şi siguranţă publică, respectiv drept, organizat la forma de învăţământ cu frecvenţă în cadrul Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza“ a Ministerului Afacerilor Interne, de la posibilitatea valorificării vechimii în structurile Ministerului Afacerilor Interne în vederea stabilirii gradului profesional acordat după absolvire, este neconstituţională. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Tribunalului Bistriţa-Năsăud - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 6 mai 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
