Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 298 din 18 iunie 2024  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (4) din Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“ şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 298 din 18 iunie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (4) din Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“ şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 253 din 24 martie 2025

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Irina Loredana │- │
│Gulie │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 6 alin. (4) din Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“ şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, excepţie ridicată de Institutul Naţional de Cercetare -Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului din Bucureşti, în Dosarul nr. 76.033/3/2011/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 281D/2020.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens, arată că opţiunea legiuitorului de a constitui sau reconstitui dreptul de proprietate privată asupra unor bunuri proprietate publică nu este contrară Constituţiei, invocând în acest sens cele statuate de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 285 din 17 mai 2023.
    4. După închiderea dezbaterilor, se prezintă, pentru autorul excepţiei, doamna avocat Boroş Roxana, din Baroul Bucureşti, cu delegaţie depusă la dosar. Având cuvântul, aceasta susţine admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie, dat fiind faptul că o instituţie autonomă de drept public, Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“, beneficiază de restituirea unui bun imobil-clădire, prin modificarea unui act normativ, fără a urma calea dreptului comun, respectiv procedura instituită prin Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. De asemenea, se susţine încălcarea dispoziţiilor art. 136 din Constituţie, dat fiind faptul că, în cauză, un bun inalienabil şi insesizabil se restituie Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“, iar, potrivit acestor dispoziţii constituţionale, proprietatea publică nu poate aparţine decât statului sau unităţilor administrativ-teritoriale.
    5. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public susţine că, din perspectiva criticilor de neconstituţionalitate formulate faţă de încălcarea dispoziţiilor art. 16 din Constituţie, excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, dat fiind faptul că se face comparaţie între două acte normative, respectiv Legea nr. 45/2009 şi Legea nr. 10/2001.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    6. Prin Încheierea din 5 decembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 76.033/3/2011/a1, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 6 alin. (4) din Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“ şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare. Excepţia a fost ridicată de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului din Bucureşti, într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei acţiuni în constatarea dreptului de proprietate al reclamantei Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“ asupra unui imobil teren, aflată în faza procesuală a recursului.
    7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“ (ASAS), reclamanta în cauza dedusă soluţionării instanţei judecătoreşti, nu deţine un drept de proprietate publică sau privată asupra imobilului din Bucureşti, Bd. Mărăşti nr. 61, sectorul 1, şi se solicită Curţii Constituţionale să constate dacă în acest mod sunt încălcate dispoziţiile art. 136 alin. (2) şi (4) din Constituţie, cu privire la natura dreptului de proprietate al ASAS.
    8. În acest sens, se arată că, potrivit prevederilor constituţionale invocate, proprietatea este publică, caz în care exercitarea ei aparţine numai statului sau unităţilor administrativ-teritoriale, şi privată, caz în care exercitarea ei aparţine oricărui subiect de drept. De asemenea, anumite bunuri pot forma obiect exclusiv al proprietăţii publice şi au un regim juridic special, derogatoriu de la cel comun, în sensul că sunt inalienabile, atât timp cât bunul aparţine domeniului public. De îndată ce un bun proprietate publică, prin decizia autorităţii competente, în condiţiile legii, este dezafectat din domeniul public şi trecut în domeniul privat, al statului sau al unităţilor sale administrativ-teritoriale, acesta va urma regimul juridic al bunurilor din acest domeniu, astfel că va putea fi înstrăinat, în condiţiile legii, sau se va reconstitui dreptul de proprietate privată asupra unui asemenea bun, în condiţiile legilor speciale adoptate în materie.
    9. Prin urmare, din moment ce inalienabilitatea bunurilor din domeniul public este prevăzută de Constituţie, aceasta înseamnă că orice lege prin care s-ar înfrânge acest caracter juridic ar fi neconstituţională.
    10. Se mai arată că ASAS nu este o persoană juridică care poate exercita dreptul de proprietate publică, iar în raport cu dispoziţiile art. 6 din Legea nr. 45/2009, terenurile şi clădirile dobândite în condiţiile acestei legi sunt inalienabile şi insesizabile, fiind bunuri ce aparţin domeniului public, având destinaţia exclusiv pentru activitatea de cercetare-dezvoltare-inovare, care nu poate fi schimbată decât în condiţiile legii.
    11. Se solicită Curţii Constituţionale să constate că, prin Încheierea nr. 504.336 din 2 decembrie 2011, emisă de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Ilfov sectorul 1, a fost admisă cererea de intabulare a dreptului de proprietate al ASAS cu privire la imobilul situat în Bucureşti, Bd. Mărăşti, nr. 61, înscris în CF nr. 114970, fiind notat şi dreptul de interdicţie în favoarea ASAS, terenul şi clădirile fiind inalienabile şi insesizabile. De asemenea, se arată că imobilul a avut acelaşi regim special încă din anul 1927, când a fost atribuit în administrarea Institutului de Cercetări Agricole al României, prin Legea nr. 1.205/1927.
    12. Prin urmare, se susţine că terenul pe care îl revendică ASAS este proprietatea statului român, fiind în proprietate publică, astfel cum reiese şi din Încheierea de intabulare nr. 209.541/2008. În acelaşi sens, se arată că bunurile ce constituie obiect de reglementare al Legii nr. 45/2009 sunt inalienabile, insesizabile şi aparţin domeniului public, fiind destinate activităţii de cercetare-dezvoltare-inovare şi multiplicarea materialului biologic în domeniul agricol. Prin urmare, se arată că este neconstituţional ca printr-o lege să se consfinţească ieşirea acestui bun din domeniul public şi trecerea sa în domeniul privat al ASAS, ca bun inalienabil, astfel încât imobilul în discuţie nu poate aparţine decât statului sau unităţilor administrativ-teritoriale, şi anume comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor.
    13. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, apreciază că inalienabilitatea bunurilor ce constituie proprietatea publică a statului, în condiţiile art. 136 din Constituţie, se menţine atât timp cât bunul continuă să aparţină domeniului public al statului. Opţiunea legiuitorului de a constitui sau reconstitui dreptul de proprietate privată asupra unor asemenea terenuri proprietate publică a statului nu este contrară Constituţiei, întrucât nicio dispoziţie din Legea fundamentală în vigoare nu interzice trecerea bunurilor proprietate publică în proprietatea privată a statului sau a altor subiecte de drept public sau privat.
    14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.
    15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 6 alin. (4) din Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“ şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 30 martie 2009, potrivit cărora: „(4) Clădirea administrativă şi laboratoarele în suprafaţă de 6.754 mp, garajul cu suprafaţa de 900 mp din Bucureşti, bd. Mărăşti nr. 61, sectorul 1, împreună cu terenul aferent, în suprafaţă de 4,7 ha, care au aparţinut cu titlu de proprietate Institutului de Cercetări Agricole al României, se restituie în proprietatea ASAS.“
    18. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse art. 136 alin. (2) şi (4) referitoare la garantarea şi ocrotirea proprietăţii publice şi, respectiv, la inalienabilitatea bunurilor proprietate publică.
    19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autorul acesteia solicită Curţii Constituţionale, în esenţă, să verifice dacă reclamanta din cauza dedusă soluţionării instanţei judecătoreşti, respectiv Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“, deţine sau nu un drept de proprietate asupra imobilului din Bucureşti, Bd. Mărăşti nr. 61, sectorul 1. În acest sens, se invocă încheierea Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară prin care a fost intabulat dreptul de proprietate al ASAS, asupra imobilului în cauză, şi se evocă regimul juridic special al acestui imobil, instituit iniţial printr-un act normativ emis în anul 1927.
    20. Din această perspectivă, Curtea reţine că excepţia de neconstituţionalitate este formulată în vederea interpretării şi aplicării prevederilor criticate, în concret, la speţa dedusă judecăţii, aflată în stadiul procesual al recursului, în raport cu anumite acte normative pe care autorul acesteia le apreciază ca fiind aplicabile speţei.
    21. În ceea ce priveşte interpretarea şi aplicarea legii, Curtea Constituţională, în jurisprudenţa sa, a reţinut că acestea acoperă identificarea normei aplicabile, analiza conţinutului său şi o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit, iar instanţa de judecată este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide cu privire la aceste aspecte (a se vedea Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009). În cauza de faţă, aspectele de interpretare şi aplicare a legii se referă la o apreciere in concreto a situaţiei de fapt existente în speţă, prin analizarea, pe fondul acţiunii în constatare deduse soluţionării instanţei judecătoreşti, a existenţei în patrimoniul reclamantei a unui drept de proprietate asupra imobilului în cauză.
    22. Faţă de această împrejurare, Curtea reţine că, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, instanţa de contencios constituţional asigură controlul de constituţionalitate a legilor, a ordonanţelor Guvernului, a tratatelor internaţionale şi a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispoziţiile şi principiile Constituţiei. Aşadar, nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curte aplicarea şi interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanţei de judecată care judecă fondul cauzei, precum şi, eventual, al instanţelor de control judiciar, aşa cum rezultă din prevederile art. 126 alin. (1) şi (3) din Constituţie. Astfel, printr-o jurisprudenţă constantă, Curtea Constituţională s-a pronunţat cu privire la competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşti de a soluţiona probleme care ţin de interpretarea şi/sau aplicarea legii, sens în care este, spre exemplu, Decizia nr. 504 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, paragraful 14.
    23. Prin urmare, având în vedere dispoziţiile art. 142 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora „Curtea Constituţională este garantul supremaţiei Constituţiei“, coroborate cu cele ale art. 126 alin. (1) şi (2) din Legea fundamentală, în virtutea cărora justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege, iar competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege, precum şi faptul că instanţa de contencios constituţional nu se pronunţă asupra modului de interpretare şi aplicare a legii, ci, potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, numai asupra înţelesului său contrar Constituţiei dedus din raportarea la norme şi principii constituţionale, excepţia de neconstituţionalitate, astfel cum este formulată în prezenta cauză, urmează să fie respinsă ca inadmisibilă.
    24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (4) din Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“ şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, excepţie ridicată de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului din Bucureşti, în Dosarul nr. 76.033/3/2011/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 18 iunie 2024.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Irina Loredana Gulie

    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016