Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cosmin-Marian │- │
│Văduva │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) şi ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Mihai Popa în Dosarul 1.483/97/2018 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 496D/2019. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 501D/2019, nr. 513D/2019, nr. 581D/2019, nr. 582D/2019, nr. 596D/2019, nr. 597D/2019, nr. 601D/2019, nr. 602D/2019, nr. 610D/2019-614D/2019, nr. 640D/2019, nr. 641D/2019, nr. 643D/2019, nr. 644D/2019, nr. 697D/2019, nr. 702D/2019, nr. 735D/2019, nr. 849D/2019, nr. 1.012D/2019, nr. 1.113D/2019, nr. 1.114D/2019, nr. 1.146D/2019, nr. 1.149D/2019, nr. 1.215D/2019, nr. 1.359D/2019, nr. 1.578D/2019-1.580D/2019, nr. 1.582D/2019, nr. 1.584D/2019, nr. 1.586D/2019, nr. 1.589D/2019, nr. 1.593D/2019, nr. 1.818D/2019, nr. 1.837D/2019-1.839D/2019, nr. 2.003D/2019, nr. 2.004D/2019, nr. 2.013D/2019, nr. 2.017D/2019, nr. 2.040D/2019, nr. 2.101D/2019-2.103D/2019 şi nr. 2.670D/2019, având ca obiect excepţii asemănătoare cu cea din Dosarul nr. 496D/2019, ridicate de Bogdan Toader, Gavrilă Lazăr, Alexe Corici, Melu Mihalache, Neculai Ionaşcu, Maria Guica, Mircea Beldea, Rodion Mancs, Victor Şoavă, Constantin Cazacu, Viorel Cherecheş, Marta Weisz, Vasile Sorin Holingher, Georgică Irode, Ioan Gălăţan, Ion Danciu, Florinel Ciocan, Constantin Nestian, Constantin Dîrnu, Dumitru Lăzăroiu, Ioan Moldovan, Vasile Marcu, Petru George Petruţi, Moise Gaşpar, Gheorghe Pîrjol, Adrian Alecu, Victor Băloi, Dobîrcău Georgel Astratine, Petre Ardeiu, Eugen Valentin Săcui, Ştefan Muntean, Georgeta Botica, Aurel Dobre, Dumitru Doru Peşcan, Florica Stoicuţă, Mihail Stelian Sidea, Ionel Coroian, Sabin Drăgan şi Dumitru Lăcătuşu în dosarele nr. 1.801/97/2018, nr. 1.958/97/2018, nr. 341/97/2018, nr. 438/97/2018, nr. 478/97/2018, nr. 1.362/97/2018, nr. 1.892/97/2018, nr. 1.906/97/2018, nr. 3.825/97/2017, nr. 339/97/2018, nr. 1.560/97/2018, nr. 2.558/97/2018, nr. 3.984/97/2017, nr. 698/97/2018, nr. 4.199/97/2017, nr. 4.198/97/2017, nr. 340/97/2018, nr. 3.828/97/2017, nr. 342/97/2018, nr. 344/97/2018, nr. 385/97/2018, nr. 782/97/2018, nr. 1.475/97/2018, nr. 817/97/2018, nr. 1.067/97/2018, nr. 769/97/2018, nr. 2.038/97/2018, nr. 1.557/97/2018, nr. 1.250/97/2018, nr. 3.182/97/2018, nr. 1.139/97/2018, nr. 338/97/2018, nr. 2.655/97/2018, nr. 699/97/2018, nr. 1.549/97/2018, nr. 1.551/97/2018, nr. 1.552/97/2018, nr. 1.555/97/2018 şi nr. 1.209/97/2018 ale Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă, de Constantin Trandafir în Dosarul nr. 48.619/3/2017 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Tamas Kocsis, Kis Andrei, Szász Csaba, Kovács Mihály şi Vasile Gorgan în dosarele nr. 412/84/2018, nr. 480/84/2018, nr. 340/84/2018 şi nr. 339/84/2018 şi nr. 479/84/2018 ale Curţii de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale, de Paul Gherghina, Iancu Ardeiu şi Constantin Ştefănescu în dosarele nr. 2.993/95/2018, nr. 2.787/95/2018 şi nr. 2.576/95/2018 ale Tribunalului Gorj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, precum şi de Laurenţiu Menţel în dosarul nr. 2.700/121/2018 al Tribunalului Galaţi - Secţia I civilă. 4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. 5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu această măsură. 6. Curtea, având în vedere obiectul excepţiei de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 501D/2019, nr. 513D/2019, nr. 581D/2019, nr. 582D/2019, nr. 596D/2019, nr. 597D/2019, nr. 601D/2019, nr. 602D/2019, nr. 610D/2019-614D/2019, nr. 640D/2019, nr. 641D/2019, nr. 643D/2019, nr. 644D/2019, nr. 697D/2019, nr. 702D/2019, nr. 735D/2019, nr. 849D/2019, nr. 1.012D/2019, nr. 1.113D/2019, nr. 1.114D/2019, nr. 1.146D/2019, nr. 1.149D/2019, nr. 1.215D/2019, nr. 1.359D/2019, nr. 1.578D/2019-1.580D/2019, nr. 1.582D/2019, nr. 1.584D/2019, nr. 1.586D/2019, nr. 1.589D/2019, nr. 1.593D/2019, nr. 1.818D/2019, nr. 1.837D/2019-1.839D/2019, nr. 2.003D/2019, nr. 2.004D/2019, nr. 2.013D/2019, nr. 2.017D/2019, nr. 2.040D/2019, nr. 2.101D/2019-2.103D/2019 şi nr. 2.670D/2019 la Dosarul nr. 496D/2019, care a fost primul înregistrat. 7. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care apreciază că este neîntemeiată critica de neconstituţionalitate raportată la standardele constituţionale de calitate, deoarece sintagma criticată a fost lămurită prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. De asemenea, prevederile criticate nu retroactivează, întrucât recalcularea prevăzută de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 nu vizează drepturi de care ar fi trebuit să se ţină seama la calcularea pensiei, ci reprezintă expresia voinţei legiuitorului de a acorda, pentru viitor, un anumit beneficiu unei anumite categorii de beneficiari. Mai departe, menţionează că prevederile criticate nu sunt discriminatorii, având în vedere că cele două categorii de persoane între care s-ar realiza pretinsa discriminare se află în situaţii diferite: pe de o parte, pensionari care au beneficiat de stagiul de cotizare cu durată redusă şi, pe de altă parte, cei care, având stagiul complet de cotizare, au beneficiat de creşterea punctajului de pensie. Nici dreptul de proprietate privată nu este încălcat, deoarece stagiul complet de cotizare, deşi este un element de care se ţine seama la calcularea pensiei, nu poate fi asimilat unui drept de proprietate. În sfârşit, critica raportată la art. 129 şi 148 din Constituţie este, de asemenea, neîntemeiată, deoarece căile de atac pot fi exercitate în condiţiile legii. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 8. Prin încheierile din 14 februarie 2019 şi 28 februarie 2019, pronunţate în dosarele nr. 1.483/97/2018 şi nr. 1.801/97/2018, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) şi ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Mihai Popa şi Bogdan Toader şi constituie obiectul dosarelor Curţii nr. 496D/2019 şi nr. 614D/2019. 9. Prin încheierile din 14 februarie 2019, din 5 martie 2019, din 6 martie 2019, din 12 martie 2019, din 28 martie 2019, din 4 aprilie 2019, din 17 aprilie 2019, din 18 aprilie 2019, din 14 mai 2019, din 5 iunie 2019, din 30 mai 2019, din 19 iunie 2019, din 25 iunie 2019, din 12 iunie 2019, din 27 iunie 2019 şi din 26 septembrie 2019, pronunţate în dosarele nr. 1.958/97/2018, nr. 341/97/2018, nr. 438/97/2018, nr. 478/97/2018, nr. 1.362/97/2018, nr. 1.892/97/2018, nr. 1.906/97/2018, nr. 3.825/97/2017, nr. 339/97/2018, nr. 1.560/97/2018, nr. 2.558/97/2018, nr. 3.984/97/2017, nr. 698/97/2018, nr. 4.199/97/2017, nr. 4.198/97/2017, nr. 340/97/2018, nr. 3.828/97/2017, nr. 342/97/2018, nr. 344/97/2018, nr. 385/97/2018, nr. 782/97/2018, nr. 1.475/97/2018, nr. 817/97/2018, nr. 1.067/97/2018, nr. 769/97/2018, nr. 2.038/97/2018, nr. 1.557/97/2018, nr. 1.250/97/2018, nr. 3.182/97/2018, nr. 1.139/97/2018, nr. 338/97/2018, nr. 2.655/97/2018, nr. 699/97/2018, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) teza finală şi ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010. Excepţia a fost ridicată de Gavrilă Lazăr, Alexe Corici, Melu Mihalache, Neculai Ionaşcu, Maria Guica, Mircea Beldea, Rodion Mancs, Victor Şoavă, Constantin Cazacu, Viorel Cherecheş, Marta Weisz, Vasile Sorin Holingher, Georgică Irode, Ioan Gălăţan, Ion Danciu, Florinel Ciocan, Constantin Nestian, Constantin Dîrnu, Dumitru Lăzăroiu, Ioan Moldovan, Vasile Marcu, Petru George Petruţi, Moise Gaşpar, Gheorghe Pîrjol, Adrian Alecu, Victor Băloi, Dobîrcău Georgel Astratine, Petre Ardeiu, Eugen Valentin Săcui, Ştefan Muntean, Georgeta Botica, Aurel Dobre şi Dumitru Doru Peşcan şi constituie obiectul dosarelor Curţii nr. 501D/2019, nr. 581D/2019, nr. 582D/2019, nr. 640D/2019, nr. 641D/2019, nr. 735D/2019, nr. 1.012D/2019, nr. 1.113D/2019, nr. 1.114D/2019, nr. 1.146D/2019, nr. 1.149D/2019, nr. 1.215D/2019, nr. 1.578D/2019, nr. 1.579D/2019, nr. 1.580D/2019, nr. 1.582D/2019, nr. 1.584D/2019, nr. 1.586D/2019, nr. 1.589D/2019, nr. 1.593D/2019, nr. 1.818D/2019, nr. 1.837D/2019, nr. 1.838D/2019, nr. 1.839D/2019, nr. 2.003D/2019, nr. 2.004D/2019, nr. 2.013D/2019, nr. 2.017D/2019, nr. 2.040D/2019, nr. 2.101D/2019, nr. 2.102D/2019, nr. 2.103D/2019 şi nr. 2.670D/2019. 10. Prin Încheierea din 4 martie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 48.619/3/2017, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 din Legea nr. 263/2010. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Constantin Trandafir şi constituie obiectul Dosarului Curţii nr. 513D/2019. 11. Prin încheierile din 22 februarie 2019 şi din 6 mai 2019, pronunţate în dosarele nr. 412/84/2018, nr. 480/84/2018, nr. 340/84/2018 şi nr. 339/84/2018 şi nr. 479/84/2018, Curtea de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Excepţiile au fost ridicate de Tamas Kocsis, Kis Andrei, Szász Csaba, Kovács Mihály şi Vasile Gorgan şi constituie obiectul dosarelor Curţii nr. 596D/2019, nr. 597D/2019, nr. 601D/2019, nr. 602D/2019 şi nr. 1.359D/2019. 12. Prin încheierile din 28 februarie 2019 şi din 7 martie 2019, pronunţate în dosarele nr. 1.549/97/2018, nr. 1.551/97/2018, nr. 1.552/97/2018, nr. 1.555/97/2018 şi nr. 1.209/97/2018, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, în raport cu dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Florica Stoicuţă, Mihail Stelian Sidea, Ionel Coroian, Sabin Drăgan şi Dumitru Lăcătuşu şi constituie obiectul dosarelor Curţii nr. 610D/2019, nr. 611D/2019, nr. 612D/2019, nr. 613D/2019 şi nr. 697D/2019. 13. Prin încheierile din 7 martie 2019 şi din 18 martie 2019, pronunţate în dosarele nr. 2.993/95/2018, nr. 2.787/95/2018 şi nr. 2.576/95/2018, Tribunalul Gorj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) teza finală şi ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010. Excepţiile de neconstituţionalitate au fost ridicate de Paul Gherghina, Iancu Ardeiu şi Constantin Ştefănescu şi constituie obiectul dosarelor Curţii nr. 643D/2019, nr. 644D/2019 şi nr. 849D/2019. 14. Prin Încheierea din 21 martie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 2.700/121/2018, Tribunalul Galaţi - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) ultima teză din Legea nr. 263/2010. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Laurenţiu Menţel şi constituie obiectul Dosarului Curţii nr. 702D/2019. 15. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată în litigii având ca obiect recalcularea pensiei în considerarea prevederilor legale criticate. 16. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că se încalcă art. 1 alin. (5) din Constituţie, deoarece interpretarea criticată face posibile două modalităţi de interpretare opuse în ceea ce priveşte determinarea noului punctaj mediu anual. Autorii susţin că soluţia reţinută prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de instanţa supremă, nu clarifică stagiul complet de cotizare de care se va ţine seama în cazul unei pensii stabilite în temeiul Legii nr. 3/1977, cu sau fără creşterile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2008, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 209/2008 şi art. 169 din Legea nr. 263/2010 şi nu clarifică o serie de chestiuni privitoare la modalitatea în care vor fi aplicate şi interpretate prevederile criticate. 17. În ceea ce priveşte critica raportată la art. 15 alin. (2) teza întâi din Constituţie, se arată că stagiul complet de cotizare de 25 de ani reglementat de Legea nr. 226/2006 ar trebui să fie avut în vedere şi la recalculare, ţinând seama că, potrivit Deciziei instanţei supreme nr. 40 din 22 septembrie 2008, pronunţate în soluţionarea unui recurs în interesul legii, pentru situaţiile născute sub imperiul legii vechi se aplică normele legale în vigoare la data deschiderii drepturilor la pensie. 18. De asemenea, se susţine că, în ciuda intenţiei legiuitorului, dacă s-ar ţine seama de interpretarea instanţei supreme, atunci pensiile s-ar putea diminua. Într-o atare situaţie, nu este valabil argumentul potrivit căruia se menţine oricum cuantumul pensiilor aflate în plată, deoarece aceasta echivalează, practic, cu îngheţarea acestora, cu consecinţa afectării majorărilor ulterioare. 19. Normele de aplicare a art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 291/2017, nu pot modifica, completa sau deroga de la lege şi nici nu pot institui reguli suplimentare. Stagiile complete de cotizare cu durata prevăzută de anexa nr. 5 la Legea nr. 263/2010 nu sunt aplicabile decât celor pensionaţi ulterior intrării acesteia în vigoare, nu şi, având în vedere principiul tempus regit actum, celor anterior pensionaţi. 20. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a art. 15 alin. (2) din Constituţie, se mai arată că, potrivit Deciziei nr. 11 din 25 mai 2015 privind soluţionarea unui recurs în interesul legii de către instanţa supremă, norma referitoare la stagiul complet de cotizare fiind de drept substanţial, se aplică cea în vigoare în trecut la data deschiderii dreptului la pensie, legea în vigoare aplicându-se doar sub aspect procedural. 21. În continuare, se susţine că atunci când a dorit să limiteze accesul concomitent şi complet la mai multe beneficii generate de o situaţie juridică identică, legiuitorul a exprimat în mod clar acest lucru printr-o normă imperativă. Legiuitorul nu şi-a exprimat nici măcar indirect, cu atât mai puţin direct, intenţia ca beneficiarilor recalculării să nu le profite durata stagiului complet de cotizare avut în vedere la stabilirea pensiilor lor. 22. De asemenea, se menţionează că recalcularea întemeiată pe art. 169 din Legea nr. 263/2010, dispusă, precum şi cea prevăzută de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, în vederea acordării creşterii punctajului anual, s-au realizat prin luarea în considerare a stagiilor complete de cotizare avute în vedere la deschiderea drepturilor la pensie, care erau mai mici decât cele prevăzute de anexa nr. 5 la Legea nr. 263/2010. Majorarea punctajului s-a acordat, în intervalul 1 ianuarie 2011-31 decembrie 2015, ţinându-se cont la recalculare de durata stagiului complet de cotizare prevăzută de acte normative cu caracter general. Odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 192/2015, de la 1 ianuarie 2016 beneficiază de creşterea punctajului anual toţi cei care au lucrat în condiţii de muncă altele decât cele normale şi a căror pensie a fost calculată prin luarea în considerare a vechimii în muncă prevăzute de acte normative cu caracter special. Prin sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“ din cuprinsul art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 se înţelege fără dubiu că stagiile complete de cotizare de care trebuie să se ţină seama sunt cele prevăzute de legile speciale care au constituit temeiul pensionării celor vizaţi de recalculare. Dar, în mod greşit şi dincolo de prevederile legii interpretate, instanţa supremă a interpretat sintagma în sensul că se va ţine seama de stagiul complet de cotizare prevăzut de Legea nr. 263/2010. Dacă legiuitorul şi-ar fi dorit ca stagiul complet de cotizare de care să se ţină seama la recalculare să fie altul decât cel avut în vedere la stabilirea drepturilor la pensie, ar fi stabilit în mod concret acest lucru chiar în textul Legii nr. 192/2015. Mai arată că ar trebui să se ţină seama de raportul judecătorilor raportori din cauza în care instanţa supremă a pronunţat Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018. 23. Tot cu referire la art. 15 alin. (2) teza întâi din Constituţie, se arată că modalitatea de calcul al pensiei iniţiale reprezintă un bun câştigat, schimbarea ulterioară a duratei stagiului complet de cotizare de la 20 la 35 de ani fiind contrară principiului constituţional care interzice aplicarea retroactivă a legii. 24. În ceea ce priveşte critica raportată la art. 16 alin. (1) din Constituţie, se arată că prevederile criticate creează discriminare între pensionari care se află în aceeaşi situaţie. Astfel, pensia tuturor persoanelor prevăzute de art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 192/2015, era calculată sau, după caz, recalculată prin luarea în considerare a duratei stagiului complet de cotizare potrivit principiului tempus regit actum, cu alte cuvinte, potrivit legii care stabileşte durata stagiului complet de cotizare în vigoare la data la care sunt îndeplinite condiţiile legale de pensionare. Prin aplicarea acestui principiu, stagiile complete de cotizare de care s-a ţinut seama la calculare şi, după caz, la recalcularea prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 au avut o durată redusă de 20 de ani. Cu toate acestea, dispoziţiile criticate, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, stabilesc că, la recalcularea pensiei potrivit Legii nr. 192/2015, legea referitoare la stagiul complet de cotizare care va fi avută în vedere este cea în vigoare la data acestei recalculări, respectiv Legea nr. 263/2010. 25. Autorii semnalează că discriminarea nu rezultă din temeiul legal al pensionării, respectiv Legea nr. 3/1977, Legea nr. 19/2000 sau Legea nr. 263/2010, ci din condiţiile efective de lucru. Prin urmare, este discriminatoriu un tratament diferit aplicat la data pensionării, care nu ţine seama de aceste condiţii. Creşterea vârstelor de pensionare şi mai ales a stagiilor de cotizare necesare pentru deschiderea dreptului la pensie au creat diferenţe majore între persoane care au lucrat totuşi în aceleaşi condiţii şi în aceeaşi perioadă. Astfel, aceste măsuri i-au dezavantajat foarte mult pe cei care s-au pensionat în aceste noi condiţii, pensia lor diminuându-se constant. Abia în 2013 s-au aplicat prevederile art. 170 din Legea nr. 263/2010 menite să atenueze aceste efecte. 26. De asemenea, se arată că, potrivit Legii nr. 19/2000, în cazul celor care au lucrat cel puţin 20 de ani în subteran, stagiul complet de cotizare este de 20 de ani. Din acest motiv, înlocuirea stagiului complet de cotizare cu această durată cu stagiul complet de cotizare cu durată de 30 de ani, realizată prin Hotărârea Guvernului nr. 291/2017, este de natură să creeze noi discriminări, contrar art. 14 din Convenţie, înăuntrul categoriei de persoane care au lucrat în aceleaşi condiţii, în sensul existenţei unor condiţii mai favorabile la pensionare, după 1 ianuarie 2011, decât celelalte persoane care au lucrat în aceleaşi condiţii. Se încalcă şi dreptul de proprietate privată, garantat de Primul Protocol adiţional la Convenţie. 27. Tot prin raportare la art. 16 alin. (1) din Constituţie, se precizează că se realizează o discriminare între persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010 şi persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis sub imperiul Legii nr. 263/2010. Persoanele pensionate după 1 ianuarie 2011 şi care au lucrat în condiţii speciale beneficiază de un punctaj mediu anual mai mare cu 50% decât persoanele care s-au pensionat înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010, ceea ce conduce implicit la pensii mai mari. 28. În plus, persoanele care au lucrat în condiţii speciale de muncă după 1 ianuarie 2011 şi cărora li se aplică art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 beneficiază atât de un stagiu complet de cotizare de 20 de ani, cât şi de majorarea cu 50% a punctajelor pentru perioada cât şi-au desfăşurat activitatea în condiţii speciale de muncă; prin interpretarea dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 se creează o discriminare, ceea ce este contrar prevederilor cuprinse în art. 16 din Constituţie. 29. De asemenea, se arată că, în ciuda scopului avut în vedere la adoptarea Legii nr. 192/2015 (acordarea creşterii punctajului anual tuturor persoanelor care au lucrat în condiţii de muncă altele decât cele normale), în cazul particular al autorului excepţiei din Dosarul Curţii nr. 513D/2019, pensia a scăzut din cauza înlocuirii stagiului complet de cotizare cu durată de 25 de ani cu stagiul complet de cotizare cu durată de 30 de ani. Soluţia instanţei supreme este contrară art. 3 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 263/2010, care stabileşte că stagiul complet de cotizare de care se ţine seama la stabilirea pensiilor este cel prevăzut de legea în vigoare la acea dată, precum şi art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 1.554/2004, prin raportare la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005, dar şi art. 15, 16 şi 47 din Constituţie, şi chiar şi propriilor decizii nr. 11 din 25 mai 2015 şi nr. 40 din 22 septembrie 2008, pronunţate în soluţionarea unor recursuri în interesul legii. Înlăturarea inechităţilor pe care şia propus-o Legea nr. 192/2015 se poate realiza doar cu luarea în considerare a stagiului complet de cotizare avut în vedere la data stabilirii pensiilor, potrivit principiului tempus regit actum. 30. Art. 16 şi art. 47 din Constituţie se încalcă deoarece sunt discriminaţi pensionarii vizaţi de art. 169^1 faţă de cei vizaţi de art. 169 din Legea nr. 263/2010, de vreme ce doar primilor li se modifică stagiul complet de cotizare avut în vedere la deschiderea drepturilor la pensie, deşi au lucrat în aceleaşi condiţii, de exemplu, în minerit, în subteran. 31. Mai departe autorii excepţiei apreciază că, întrucât prevederile criticate nu sunt clare, suple şi previzibile, se îngrădeşte accesul la justiţie, contrar art. 21 alin. (1) din Constituţie. De asemenea, se susţine că se încalcă principiul securităţii juridice, deoarece, pentru a fi respectată, legea trebuie să fie cunoscută, iar pentru aceasta este nevoie ca ea să fie suficient de precisă şi previzibilă. 32. În ceea ce priveşte art. 21 alin. (3) din Constituţie, se susţine că dreptul la un proces echitabil garantat de acest text implică acordarea majorării de punctaj prevăzută de art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, precum şi păstrarea dreptului câştigat, respectiv stagiul complet de cotizare de 20 de ani existent la 31 decembrie 2015, potrivit art. 77, art. 43 şi art. 20 lit. a) din Legea nr. 19/2000, precum şi Deciziei nr. 11 din 25 mai 2015, pronunţată de instanţa supremă. 33. În opinia autorilor se încalcă şi art. 41 din Constituţie, deoarece interpretarea instanţei supreme criticată face posibilă ideea, periculoasă, că legiuitorul poate oricând să afecteze în sens negativ dreptul la pensie obţinut pe baza unei legi anterioare sau chiar în temeiul unei hotărâri judecătoreşti definitive, prin eliminarea unor beneficii, de exemplu, stagiul de cotizare de 20 de ani. Aceste beneficii nu sunt nimic altceva decât transpunerea efectivă a garanţiilor oferite de art. 41 alin. (2) din Constituţie celor care au lucrat în condiţii deosebite/speciale şi care au fost oferite tocmai în considerarea circumstanţelor excepţionale ale desfăşurării unei astfel de activităţi. 34. În continuare, autorii subliniază că, având în vedere lipsa de claritate şi precizie a art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, se încalcă şi art. 44 alin. (1), alin. (2) teza întâi, alin. (3) şi (8) din Constituţie. Astfel, stagiul complet de cotizare de 20 de ani este element substanţial al punctajului mediu anual, deoarece intră în calculul acestuia, potrivit art. 77 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 şi art. 95 din Legea nr. 263/2010. Prin stabilirea dreptului la pensie şi a unui punctaj mediu anual determinat precis, autorii consideră că au dobândit un drept de proprietate având ca obiect o anumită pensie pentru limită de vârstă. 35. Autorii susţin că este încălcat şi art. 47 din Constituţie, întrucât nu se respectă dreptul la pensie, care este o formă de asigurare socială, un drept preconstituit încă din perioada activă a vieţii. În acest sens, sunt citate pe larg considerente ale Deciziei Curţii Constituţionale nr. 874 din 25 iunie 2010. 36. Se încalcă art. 53 din Constituţie, deoarece niciuna dintre situaţiile indicate de acesta nu se regăseşte în cauză. Din acest motiv nu se justifică anularea unui drept dobândit în mod legal, prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani. 37. Autorii apreciază, mai departe, că este încălcat art. 108 alin. (2) din Constituţie, întrucât conţinutul art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 a fost modificat, contrar normelor de tehnică legislativă, printr-un act juridic inferior - respectiv prin Hotărârea Guvernului nr. 291/2017. 38. De asemenea, autorii consideră că se încalcă şi art. 129 şi art. 148 alin. (2) din Constituţie. Aceasta, în primul rând, pentru că nu este posibilă formularea unei căi de atac care să conţină motivele de nelegalitate sau netemeinicie a hotărârii. De asemenea, este blocat dreptul la un recurs efectiv în dreptul român, drept consacrat de art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, lipsind un remediu efectiv în dreptul intern în desfăşurarea procedurilor pentru căile de atac. Art. 129 din Constituţie se încalcă şi pentru că „se face trimitere la hotărâri judecătoreşti al căror obiect nu este conturat şi nu pot fi supuse căilor de atac, iar Codul de procedură civilă sancţionează cu nulitatea lipsa obiectului acţiunii“. 39. Cu privire la pretinsa neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, se susţine că acestea contravin, din aceleaşi motive, aceloraşi norme constituţionale invocate şi în sensul neconstituţionalităţii art. 169^1 alin. (3), cu precizarea că, suplimentar, încalcă şi art. 15 alin. (2) şi ale art. 78 din Constituţie. 40. Astfel, se susţine că prevederile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 sunt lipsite de predictibilitate, claritate şi precizie, deoarece, fiind adoptate în aplicarea art. 169^1 din aceeaşi lege, nu conţin nicio majorare de puncte, ci reprezintă un paralelism legislativ, contrar art. 16 din Legea nr. 24/2000. Totodată, nu se poate înţelege raţiunea acestei reglementări distincte, în condiţiile în care art. 116 din aceeaşi lege conţine norme precise. Mai mult, art. 169^2 se adresează exclusiv destinatarilor normei cuprinse la art. 169^1, fără însă să-l modifice sau să-l abroge, iar beneficiul recalculării pe care acest text îl reglementează s-a dispus după epuizarea perioadei de aplicare a creşterii punctajelor anuale (1 ianuarie 2016-31 decembrie 2017). Totodată, nu se înţelege ce se întâmplă cu ceilalţi pensionari, cărora nu li s-a aplicat, în prealabil, art. 169^1, dispoziţiile art. 169^2 având un evident caracter contradictoriu faţă de cele ale art. 169^1. 41. La fel ca în cazul art. 169^1 alin. (3), nici din cuprinsul art. 169^2 nu se înţelege ce lege este avută în vedere în sintagma „potrivit legii“, în sensul că nu se poate determina cu precizie care stagii complete de cotizare sunt avute, practic, în vedere, prin raportare la Legea nr. 19/2000 sau prin raportare la care dintre formele modificate succesiv ale Legii nr. 263/2010. Totodată, aceleaşi dispoziţii „lasă la voia întâmplării momentul care trebuie luat în considerare la alegerea stagiului complet de cotizare aplicabil, fără a se putea cunoaşte dacă acesta este cel al stabilirii drepturilor de pensie sau cel al recalculării pensiilor. În plus, sunt ignorate total condiţiile deosebite de muncă şi grupa a II-a de muncă, la care fac referire art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 şi Decizia nr. 11 din 25 mai 2015, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. 42. Cât priveşte, în particular, încălcarea art. 15 alin. (2) din Constituţie, se susţine că art. 169^2 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 263/2010 contravine principiului neretroactivităţii legii civile, deoarece dispune noi termene de aplicare a art. 169^1, fără a abroga data dispusă de acesta, şi limitează aplicabilitatea aceluiaşi text la persoanele cărora li s-au emis decizii de recalculare prin acordarea creşterilor de punctaje anuale cu 50%, respectiv cu 25%, după caz. 43. În sfârşit, art. 169^2 alin. (4) din Legea nr. 263/2010 contravine art. 78 din Constituţie în ceea ce priveşte data intrării în vigoare a art. 169^1 din aceeaşi lege, textul criticat menţinând două date de intrare în vigoare a recalculării pensiilor persoanelor ce intră sub incidenţa art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010. 44. Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă apreciază că excepţiile de neconstituţionalitate sunt inadmisibile, întrucât vizează interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor criticate care, potrivit art. 126 din Constituţie, revin instanţelor judecătoreşti. 45. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, Curtea de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale, Tribunalul Gorj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi Tribunalul Galaţi - Secţia I civilă apreciază că excepţia este neîntemeiată. 46. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului pentru a-şi exprima punctul de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 47. Avocatul Poporului, în dosarele Curţii nr. 596D/2019, nr. 597D/2019, nr. 601D/2019, nr. 602D/2019 şi nr. 614D/2019, apreciază că nu sunt încălcate prevederile art. 15, 16 şi 53 din Constituţie. Astfel, se arată că, având rang constituţional, principiul neretroactivităţii legii civile are o valoare absolută, în sensul că legiuitorul nu poate institui nicio derogare şi semnifică faptul că legea civilă se aplică tuturor situaţiilor juridice născute după intrarea ei în vigoare, iar nu situaţiilor juridice trecute. Acesta este principalul motiv pentru care prevederile Legii nr. 192/2015 nu se aplică situaţiilor consumate, iar, potrivit principiului aplicării imediate a legii noi, de la data intrării acesteia în vigoare, ea se aplică tuturor actelor, faptelor şi situaţiilor juridice viitoare, actelor, faptelor şi situaţiilor juridice în curs de constituire, modificare sau stingere începând cu această dată, precum şi efectelor viitoare ale unor situaţii juridice anterior născute, dar neconsumate la data intrării în vigoare a legii noi. Cu alte cuvinte, aplicarea imediată a legii noi semnifică faptul că o situaţie juridică produce acele efecte juridice care sunt prevăzute de legea în vigoare la data constituirii ei, potrivit principiului tempus regit actum. 48. Plecând de la principiul neretroactivităţii legii, Avocatul Poporului arată că situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări. 49. Respectarea egalităţii în drepturi, precum şi a obligaţiei de nediscriminare, stabilite prin art. 16 alin. (1) din Constituţie, presupune luarea în considerare a tratamentului pe care legea îl prevede faţă de cei cărora li se aplică în decursul perioadei în care reglementările sale sunt în vigoare, tratament juridic care nu poate fi decât diferit la situaţii distincte (deciziile nr. 1.541 din 25 noiembrie 2010 şi nr. 381 din 30 septembrie 2004). 50. Pe lângă cele menţionate, este important să se aibă în vedere că, în conformitate cu prevederile art. 47 alin. (2) din Constituţie, dreptul cetăţenilor la pensie şi la alte forme de asistenţă socială se exercită în condiţiile legii. Ca atare, legiuitorul are libertatea de opţiune în reglementarea condiţiilor şi a criteriilor de acordare a pensiei, a modului de calcul şi de plată a acesteia, precum şi a procedurii de solicitare, de stabilire a pensiei şi de exercitare a contestaţiilor. Intră în puterea Parlamentului, ca „unică autoritate legiuitoare a ţării“, dreptul de a stabili categoriile de pensionari, precum şi dispoziţiile legale aplicabile fiecărei categorii în parte, în funcţie de situaţia juridică în care se află. Atât modificarea conţinutului unor norme juridice, ca fază de legiferare, cât şi aprecierea necesităţii adoptării unor acte normative noi sau completării normelor juridice deja existente sunt de competenţa exclusivă a Parlamentului. Pentru aceste motive, criticile aduse asupra neconstituţionalităţii dispoziţiilor legale criticate, faţă de art. 16 din Constituţie, nu sunt întemeiate. 51. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 52. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 53. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, astfel cum a fost formulat, prevederile art. 169^1 şi art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice şi, în mod particular, ale art. 169^1 alin. (3), precum şi cele ale art. 169^1 din aceeaşi lege, aşa cum au fost interpretate prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Din analiza motivării excepţiei, Curtea reţine că obiectul excepţiei îl reprezintă sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“ din cuprinsul art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, în interpretarea dată acesteia prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum şi prevederile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, care au următorul cuprins: - Art. 169^1 alin. (3): „(3) În cazul persoanelor prevăzute la alin. (2), la numărul total de puncte realizate de acestea până la data prezentei recalculări se adaugă numărul de puncte corespunzător majorării rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1), la determinarea punctajului mediu anual utilizându-se stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii.“; – Art. 169^2: "(1) Pensionarii sistemului public de pensii cărora li s-au aplicat prevederile art. 169^1 beneficiază de recalcularea pensiei cu utilizarea, la determinarea punctajului mediu anual, a stagiilor complete de cotizare avute în vedere, potrivit legii sau a unor hotărâri judecătoreşti, la stabilirea/recalcularea pensiei aflate în plată sau, după caz, cuvenite la data de 31 decembrie 2015.(2) În situaţia în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1), rezultă un punctaj mediu anual mai mic decât punctajul mediu anual aflat în plată, se menţine punctajul mediu anual şi cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării.(3) Recalcularea prevăzută la alin. (1) se efectuează din oficiu, în termen de 12 luni, calculat de la data de 1 octombrie 2018. (4) Drepturile de pensie recalculate potrivit alin. (1) se cuvin de la data de 1 octombrie 2018." 54. Potrivit soluţiei instanţei supreme criticate, sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“ se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010. 55. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii arată că dispoziţiile criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5) referitoare la supremaţia legii, ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (1) şi (3) privind accesul liber la justiţie, ale art. 41 privind protecţia socială a muncii, ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată, ale art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie, ale art. 53 privind condiţiile referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, ale art. 78 privind intrarea în vigoare a legilor, ale art. 108 alin. (2) privind hotărârile Guvernului, ale art. 129 privind folosirea căilor de atac şi ale art. 148 alin. (2) privind prioritatea de aplicare a dreptului comunitar cu caracter obligatoriu faţă de legile interne. 56. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“ din cuprinsul art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a mai fost analizată prin deciziile nr. 17 din 14 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 525 din 20 mai 2021 şi nr. 42 din 19 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 548 din 27 mai 2021, în raport cu critici de neconstituţionalitate similare celor formulate în cauza de faţă. 57. Cu referire la critica formulată din perspectiva încălcării art. 1 alin. (5) din Constituţie, Curtea a constatat că art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, oferă suficiente indicaţii pentru a se stabili care este durata stagiului complet de cotizare de care se va ţine seama în cazul valorificării beneficiului creşterii punctajului anual în cazul pensiilor stabilite în temeiul Legii nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţă socială. Astfel, cei pensionaţi în baza Legii nr. 3/1977 prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare fără durată redusă au beneficiat de creşterea punctajului în intervalul 3 noiembrie 2008-31 decembrie 2015 şi, ca atare, sunt excluşi de la recalcularea prevăzută de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010. În schimb, cei pensionaţi în baza Legii nr. 3/1977 prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare cu durată redusă nu au beneficiat, din acest motiv, de creşterea punctajului în intervalul 3 noiembrie 2008-31 decembrie 2015. Doar această din urmă categorie va beneficia de creşterea punctajului anual prevăzută de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, dar cu luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare cu durata prevăzută de legea în vigoare la data recalculării, respectiv Legea nr. 263/2010. Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de instanţa supremă, a stabilit cu claritate că recalcularea în baza art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 se va realiza prin luarea în considerare a stagiului complet de cotizare prevăzut de dispoziţiile relevante din Legea nr. 263/2010, excluzând orice altă posibilitate, inclusiv cea menţionată de către autorii excepţiei, adică a valorificării unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani. 58. Curtea a reţinut că celelalte critici referitoare la claritatea şi predictibilitatea normelor vizează modul de aplicare a art. 169^1 din Legea nr. 263/2010. Este, de exemplu, cazul susţinerii autorilor excepţiei potrivit căreia textul de lege criticat, în interpretarea dată de instanţa supremă, nu clarifică data prin raportare la care se va face recalcularea pensiilor: fie 1 ianuarie 2016, potrivit art. 169^1 alin. (5) din Legea nr. 263/2010, adică data scriptică a începerii recalculării, fie data emiterii deciziei de recalculare, fie, în cazul în care recalcularea nu a fost realizată în intervalul de 2 ani, ulterior depăşirii acestui termen. Împrejurarea că o critică ridicată de autorii unei excepţii de neconstituţionalitate care pune în discuţie aspecte detaliate, particulare ale modalităţii de aplicare şi interpretare a unei norme legale, fie ea şi trecută deja prin filtrul interpretativ al instanţei supreme, nu conduce automat la concluzia că respectivele chestiuni ar fi lipsite de importanţă. Dimpotrivă, lămurirea aspectelor invocate de către autori se poate dovedi decisivă pentru modalitatea de aplicare a normelor legale în discuţie şi deci a soluţiilor concrete pronunţate. Chestiunea decisivă care împiedică instanţa constituţională să ia în considerare oferirea unui răspuns la astfel de critici ţine de departajarea competenţelor între autorităţile de rang constituţional. În speţă este vorba de atribuţiile Curţii Constituţionale, pe de o parte, şi ale instanţelor judecătoreşti, pe de altă parte. 59. În ceea ce priveşte criticile formulate din perspectiva art. 15 alin. (2) teza întâi din Constituţie, Curtea observă că sunt relevante considerentele de la paragrafele 37-41 din Decizia nr. 42 din 19 ianuarie 2021. Astfel, Curtea a reţinut, în prealabil, că legiuitorul, prin adoptarea Legii nr. 192/2015 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, exercitându-şi prerogativa suverană şi legitimă din punct de vedere constituţional de a conduce politica socială, financiară şi bugetară a statului, a decis să ofere unei anumite categorii de pensionari, delimitate în art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, beneficiul creşterii punctajului mediu anual, refuzat, anterior, în intervalul 3 noiembrie 2008 - 31 decembrie 2015, din cauza faptului că la pensionare beneficiaseră deja de un stagiu complet de cotizare cu durată redusă. Legiuitorul a decis ca acest beneficiu să fie acordat doar pentru viitor, adică începând cu data de 1 ianuarie 2016. Astfel, potrivit art. 169^1 alin. (6) din Legea nr. 263/2010, „Drepturile de pensie recalculate potrivit alin. (1)-(5) se cuvin şi se plătesc începând cu data de 1 ianuarie 2016“. Aşa cum legiuitorul nu este ţinut de nicio prevedere constituţională să acorde sau să nu acorde beneficii anumitor categorii de pensionari, ci doar ca, în temeiul art. 16 alin. (1) din Constituţie, odată ce a decis acordarea beneficiilor, aceasta să se realizeze în mod nediscriminatoriu, nu există nicio constrângere constituţională care să îi impună momentul de la care să acorde beneficiul. Evident, momentul de la care se cuvine beneficiul creşterii punctajului mediu anual prezintă un interes deosebit pentru titularii acestuia, întrucât în funcţie de legea aflată în vigoare la acel moment este determinat cuantumul acestor beneficii. În mod corelativ, este un element esenţial şi pentru stat, deoarece afectează în mod nemijlocit cantitatea resurselor pe care le va aloca în acest scop. Or, dacă legiuitorul a optat să ofere creşterea punctajului anual începând cu 1 ianuarie 2016, este cât se poate de firească soluţia potrivit căreia legea (de drept material) care va fi luată în considerare la recalcularea prin care se valorifică respectiva creştere să fie cea în vigoare la data recalculării pensiei, adică 1 ianuarie 2016, aşa cum a statuat şi instanţa supremă în decizia criticată de către autorii prezentei excepţii. 60. Curtea a arătat că interpretarea instanţei supreme criticată de către autorii excepţiei nu face posibilă aplicarea retroactivă a normelor criticate. În realitate, autorii excepţiei nu ţin seama de diferenţa dintre, pe de o parte, norma de drept material care reglementează durata stagiului complet de cotizare şi, pe de altă parte, norma care, neavând ea însăşi caracter de normă de drept material, stabileşte norma de drept material de care se va ţine seama la recalcularea pensiilor prevăzută de Legea nr. 192/2015. 61. Curtea a mai reţinut că norma de drept material a fost modificată prin Legea nr. 155/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 20 iulie 2016, dispunându-se că „Stagiul complet de cotizare este de 20 de ani pentru persoanele care au realizat cel puţin 20 de ani în locuri de muncă prevăzute la art. 30 alin. (1) lit. a) din lege [...]“. De asemenea, Curtea reţine că, ulterior acestei modificări a normei de drept material, Guvernul a adoptat Hotărârea nr. 291/2017 pentru completarea art. 134 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 8 mai 2017. Hotărârea Guvernului nr. 291/2017 a fost adoptată pentru punerea în aplicare a art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 şi a dispus, printre altele, că recalcularea pensiilor se va realiza ţinându-se seama de Legea nr. 263/2010, în forma în vigoare la data de la care se cuvin drepturile recalculate [a se vedea art. 134 alin. (8) din Normele de aplicare a Legii nr. 263/2010, introdus prin Hotărârea Guvernului nr. 291/2017]. Cu alte cuvinte, în privinţa autorilor excepţiei, potrivit acestui act normativ, ar fi trebuit să se ţină seama de art. 56 alin. (5) din Legea nr. 263/2010, în vigoare la data de 1 ianuarie 2016, adică de un stagiu de cotizare cu durata de 30 de ani, şi nu de 20 de ani, aşa cum prevedea acest articol ulterior modificării operate de Legea nr. 155/2016. 62. Curtea, raportându-se la critica autorilor potrivit căreia se încalcă art. 15 alin. (2) teza întâi din Constituţie din cauza faptului că, ulterior modificării conţinutului legii materiale (operate prin Legea nr. 155/2016), Hotărârea Guvernului nr. 291/2017 „reactivează“ legea materială în conţinutul său anterior intrării în vigoare a Legii nr. 155/2016, a reţinut, în prealabil, că pune în discuţie conformitatea cu Constituţia a unei hotărâri a Guvernului care, potrivit unei jurisprudenţe constante a jurisdicţiei constituţionale, nu poate face obiectul controlului de constituţionalitate (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 474 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 792 din 30 octombrie 2014). În al doilea rând, chiar şi dacă s-ar aprecia că autorii nu pun în discuţie, propriu-zis, conformitatea cu Constituţia a Hotărârii Guvernului nr. 291/2017, Curtea reţine caracterul neîntemeiat al unei astfel de critici, întrucât Legea nr. 192/2015, intrată în vigoare la data de 11 iulie 2015, şi-a produs efectele începând cu data de 1 ianuarie 2016. Or, la acea dată erau în vigoare dispoziţiile de drept material aplicabile categoriei de pensionari din care fac parte şi autorii prezentei excepţii şi care prevedeau o durată a stagiului complet de cotizare de 30 de ani. Modificarea acestei durate la 20 de ani, de care doresc să se prevaleze autorii excepţiei, a survenit ulterior, prin Legea nr. 155/2016, intrată în vigoare la data de 23 iulie 2016. Prin urmare, într-o atare situaţie nu se încalcă art. 15 alin. (2) teza a doua din Constituţie. 63. Curtea observă, mai departe, că autorii prezentei excepţii îşi întemeiază tot pe prevederile art. 15 alin. (2) teza întâi din Constituţie critica potrivit căreia interpretarea instanţei supreme ignoră intenţia reală a legiuitorului, care a fost aceea de a creşte cuantumul pensiilor prin Legea nr. 192/2015. Cu privire la acest aspect, Curtea observă că întregul conţinut normativ al Legii nr. 192/2015 este în consonanţă cu intenţia anunţată de a repara dezechilibrele cu privire la cuantumul pensiilor acelor pensionari care au lucrat în alte condiţii de muncă decât cele normale. Legiuitorul a intenţionat ca toţi pensionarii care au lucrat în asemenea condiţii, indiferent de durata stagiului de cotizare care li s-a luat în considerare la stabilirea pensiilor, să poată, în principiu, valorifica beneficiul creşterii punctajelor anuale. Legiuitorul nu a intenţionat să mărească necondiţionat pensiile celor care, în intervalul 3 noiembrie 2008-31 decembrie 2015, nu beneficiaseră de creşterea punctajelor, mărire asigurată prin valorificarea, la recalculare, atât a stagiilor complete de cotizare cu durată redusă, de care s-a ţinut seama la stabilirea pensiilor, aşa cum şi-ar fi dorit autorii prezentei excepţii, cât şi a creşterii punctajelor anuale. Curtea a statuat că legiuitorul şi-a realizat obiectivul egalizării pensiilor prin acordarea beneficiului creşterii punctajului anual tuturor pensionarilor care au lucrat în alte condiţii de muncă decât cele normale. 64. Cu referire la critica potrivit căreia luarea în considerare la recalcularea pensiilor prevăzută de Legea nr. 192/2015 a stagiului complet de cotizare prevăzut de legea în vigoare la această dată şi nu a celui valorificat la data deschiderii acestora ar înfrânge art. 15 alin. (2) teza întâi din Constituţie, Curtea reţine că o asemenea critică ignoră natura procesului de recalculare prevăzută de Legea nr. 192/2015. Astfel, deşi vizează pensii care se află în plată şi, ca atare, la prima vedere, ar fi firesc să se ţină seama de stagiul de cotizare valorificat la data deschiderii lor, această recalculare, în realitate, nu reprezintă o modificare profundă, de esenţă, a acestora, aşa cum este cazul recalculării dispuse de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat. Din acest motiv aplicarea normei materiale în vigoare la data recalculării nu reprezintă o aplicare retroactivă a acesteia. Mai mult, în cazul în care pensiile recalculate ar avea un cuantum mai mic, titularii acestora le vor primi, mai departe, în cuantumul anterior recalculării. Cu alte cuvinte, pensia pe care o vor primi ulterior recalculării, care nu a condus la creşterea cuantumului acesteia, valorifică mai departe stagiul complet de cotizare de care s-a ţinut seama la data stabilirii ei. În plus, dacă, prin reducere la absurd, s-ar admite că este retroactivă aplicarea normei de drept material în vigoare la data recalculării, atunci ar trebui să se conchidă că aceasta ar fi retroactivă inclusiv în situaţia în care, ulterior recalculării, cuantumul pensiei va fi mai mare, nu doar în situaţia în care se află autorii excepţiei, adică pensia recalculată este mai mică. Evident, o atare consecinţă este inacceptabilă, pentru că ar însemna că legiuitorul ar fi împiedicat ca, în exercitarea prerogativei sale de orientare a politicii sociale a statului, să acorde beneficii anumitor categorii de pensionari, de la momentul pe care îl socoteşte oportun. În aceste condiţii, Curtea reţine netemeinicia şi a acestei critici raportate la art. 15 alin. (2) teza întâi din Constituţie. 65. Suplimentar faţă de considerentele din jurisprudenţa sa anterior redate, Curtea reţine că deciziile instanţei supreme invocate de autori în sprijinul ideii că prevederile criticate retroactivează, respectiv deciziile nr. 11 din 25 mai 2015 şi nr. 40 din 22 septembrie 2008, pronunţate în soluţionarea unor recursuri în interesul legii, au avut în vedere o situaţie distinctă de cea vizată de prevederile criticate în cauza de faţă. Astfel, în aceste decizii instanţa supremă a interpretat prevederi legale care aveau ca obiect un proces de recalculare a unor pensii stabilite anterior, reglementat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005. Spre deosebire însă de recalcularea prevăzută de Legea nr. 192/2015, cea prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 a vizat pensiile provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat care a fost eliminat prin Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi a avut ca menire să „aducă la un numitor comun“ aceste pensii şi pe cele deschise în regimul noii legi. Întrucât, în cazul pensiilor deschise sub regimul Legii nr. 19/2000, în mod firesc stagiul complet de cotizare era cel prevăzut de legea în vigoare la data deschiderii acestora, potrivit principiului tempus regit actum, la fel de logică şi firească a fost şi interpretarea instanţei supreme potrivit căreia la recalcularea pensiilor deschise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 să se ţină seama de principiul tempus regit actum. În schimb, recalcularea vizată de Legea nr. 192/2015 are o finalitate diferită, legiuitorul urmărind doar să ofere pensionarilor care au lucrat în condiţii de muncă altele decât cele normale o compensare pentru desfăşurarea activităţii în asemenea condiţii, prin creşterea punctajului mediu anual. Ca atare, cele două situaţii nu sunt comparabile, iar legiuitorul nu este ţinut să ofere soluţii similare în reglementarea acestora. 66. Cu referire la critica potrivit căreia legiuitorul, prin folosirea expresiei prevăzute de lege, nu s-a referit nici măcar indirect la Legea nr. 263/2010, aşa cum a statuat instanţa supremă, ci a vizat, fără dubiu, legea în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, Curtea reţine, pe de o parte, că, aşa cum a amintit deja, interpretarea instanţei supreme este pe deplin echitabilă şi, pe de altă parte, că este rolul structural al instanţei supreme să asigure interpretarea unitară a legii, potrivit art. 126 alin. (3) din Constituţie. Simplul fapt că în sintagma criticată legiuitorul nu a prevăzut în mod expres că legea materială de care se va ţine seama la recalculare este Legea nr. 263/2010 nu transformă procesul interpretativ al instanţei supreme într-un demers contrar voinţei legiuitorului. 67. În continuare, Curtea reţine că prin deciziile nr. 17 din 14 ianuarie 2021 şi nr. 42 din 19 ianuarie 2021 s-a mai pronunţat cu privire la criticile formulate din perspectiva art. 16 alin. (1) din Constituţie. 68. Astfel, Curtea a reţinut că Legea nr. 192/2015 se aplică în mod nediferenţiat tuturor pensionarilor sistemului public de pensii ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 ianuarie 2011, care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grupa I şi/sau grupa a II-a de muncă potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, respectiv activităţi în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite şi/sau condiţii speciale, potrivit legii. Această lege acordă beneficiul creşterii punctajului anual celor cărora, anterior, în intervalul 3 noiembrie 2008-31 decembrie 2015, le fusese refuzat de către legiuitor din cauza faptului că pensiile lor valorificau un stagiu complet de cotizare cu durată redusă. Art. 169^1 nu realizează nicio diferenţiere în interiorul acestei categorii de pensionari, astfel încât, aplicând principiul ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus, urmează ca ele să fie aplicate în mod nediferenţiat tuturor acestor pensionari. În urma aplicării art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, toţi pensionarii care, anterior, nu au beneficiat de creşterea punctajului anual vor putea beneficia de aceasta. În plus, pensia tuturor acestora se va recalcula în aceleaşi condiţii, respectiv prin luarea în considerare a aceluiaşi stagiu complet de cotizare prevăzut de Legea nr. 263/2010. Prin urmare, contrar susţinerii autorilor excepţiei, prevederile criticate nu doar că nu tratează în mod diferenţiat două categorii distincte de pensionari, dar nici măcar nu instituie două (sub) categorii distincte de pensionari în interiorul categoriei pensionarilor. Prevederile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 nu înlătură de la recalcularea pensiilor pe niciunul dintre pensionarii care, din cauza faptului că li s-a valorificat la calcularea pensiilor un stagiu complet de cotizare cu durată redusă, nu a beneficiat, în intervalul 3 noiembrie 2008-31 decembrie 2015, de creşterea punctajelor anuale. 69. Curtea a reţinut că luarea în considerare la recalcularea pensiilor potrivit art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 a stagiului complet de cotizare indicat de către legea în vigoare la data realizării acesteia, respectiv Legea nr. 263/2010, şi nu a celui indicat de către legea în vigoare la data la care s-a deschis dreptul la pensiile astfel recalculate, se realizează în condiţiile stabilite de art. 169^1 alin. (4) din Legea nr. 263/2010, potrivit căruia „În situaţia în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1)-(3), rezultă un punctaj mediu anual mai mic, se menţine punctajul mediu anual şi cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării“. Cu alte cuvinte, în situaţia în care cuantumul pensiei recalculate este mai mic, se păstrează cuantumul pensiei aflate în plată, legiuitorul aplicând principiul tempus regit actum. 70. Curtea a observat că autorii apreciază că dispoziţiile criticate discriminează între persoane care, în mod obiectiv, fac parte din aceeaşi categorie, în funcţie de criteriul datei ieşirii la pensie. Astfel, categoria înăuntrul căreia se apreciază că se realizează discriminarea este formată din persoane care au lucrat în condiţii speciale de muncă, în sensul că sunt discriminaţi cei pensionaţi înainte de 1 ianuarie 2011, data intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010, faţă de cei pensionaţi sau care, după caz, se vor pensiona după această dată, iar tratamentul discriminatoriu ar consta în faptul că cei pensionaţi anterior datei de 1 ianuarie 2011 vor beneficia doar de mărirea de punctaj anual, fără a putea beneficia la recalculare şi de o durată redusă a stagiului complet de cotizare, în vreme ce persoanele pensionate după 1 ianuarie 2011 vor avea dreptul să valorifice ambele beneficii. 71. Cu referire la această critică, Curtea a reţinut că art. 100 lit. b) din Legea nr. 263/2010 nu prevede, aşa cum susţin autorii excepţiei, cumularea celor două beneficii, ci acordarea doar a creşterii punctajului anual. În aceste condiţii, la data pensionării acestei categorii de persoane se va ţine seama de stagiul complet de cotizare prevăzut de dreptul comun, în prezent Legea nr. 263/2010, fără durată redusă, şi nu de legi/norme cu caracter special, care prevăd un stagiu complet de cotizare cu o durată redusă. Prin urmare, persoanele care au lucrat în condiţii speciale sunt tratate în mod identic, indiferent de data ieşirii la pensie, anterior sau ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010, astfel încât Curtea a respins, ca neîntemeiată, şi această critică de neconstituţionalitate. 72. Distinct de considerentele anterioare, Curtea mai reţine că autorii excepţiei consideră, în esenţă, că aceasta este încălcată deoarece nu este acceptabil, în cazul persoanelor care, pentru aceeaşi durată de timp, au lucrat în aceleaşi condiţii, un tratament diferenţiat, respectiv durata diferită a stagiilor complete de cotizare, pentru simplul motiv că la data pensionării lor legea în vigoare prevedea durate ale stagiului complet de cotizare diferite. 73. Cu referire la această critică, Curtea reţine că, potrivit jurisprudenţei sale, exprimată, de exemplu, în Decizia nr. 717 din 6 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 15 ianuarie 2021, paragraful 18, sau Decizia nr. 810 din 5 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 2 martie 2020, paragraful 50, principiul conform căruia pensiile se calculează potrivit normelor juridice în vigoare la data deschiderii lor (tempus regit actum), chiar şi în situaţia în care titularii acestora, în fapt, se află în situaţii asemănătoare sau chiar identice, respectiv au desfăşurat activităţi în aceleaşi condiţii şi pentru aceeaşi durată, nu trebuie înţeles în sensul că neagă caracterul obiectiv al acestei împrejurări, ci în sensul că natura dreptului la pensie garantat de art. 47 alin. (2) din Constituţie impune o marjă de apreciere semnificativă a statului în configurarea acestuia. Astfel, deschiderea dreptului la pensie este guvernată de principiul tempus regit actum, neputându-se considera că reglementările anterioare acestui moment, referitoare la condiţiile acordării dreptului la pensie, generează o aşteptare legitimă. Astfel, până la momentul pensionării, se pot succeda mai multe reglementări, care stabilesc condiţii de pensionare diferite, relevantă fiind însă doar cea aplicabilă la momentul acordării acestui drept. 74. Cu referire la critica potrivit căreia titularii dreptului la recalcularea pensiilor potrivit Legii nr. 192/2015 sunt discriminaţi faţă de pensionarii care, de asemenea, beneficiază de creşterea punctajului anual, dar potrivit art. 169 din Legea nr. 263/2010, Curtea reţine că pensionarii excluşi de art. 169 alin. (2)-(3) din Legea nr. 263/2010 de la beneficiul creşterii punctajului anual din cauza faptului că, la stabilirea pensiilor, au beneficiat de stagii complete de cotizare cu durată redusă pot beneficia de creşterea punctajului anual în baza art. 169^1. În cazul ambelor categorii de pensionari acest beneficiu va fi acordat numai în măsura în care se va ţine seama de stagiul complet de cotizare prevăzut de dreptul comun, nu de legi cu caracter special. Astfel, potrivit art. 169 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, „Prevederile alin. (1) nu se aplică în situaţia în care, la recalcularea pensiilor în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, aprobată cu completări prin Legea nr. 78/2005, cu modificările şi completările ulterioare, pentru determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat vechimea în muncă necesară deschiderii dreptului la pensie prevăzută de acte normative cu caracter special“, iar, potrivit art. 169 alin. (3), „De creşterea punctajelor anuale prevăzută la alin. (1) beneficiază şi persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada 1 aprilie 2001-2 noiembrie 2008 inclusiv, numai în situaţiile în care, potrivit legii, la determinarea punctajului mediu anual s-au utilizat stagiile complete de cotizare prevăzute de legislaţia în vigoare în perioada respectivă“. Spre comparaţie, potrivit interpretării instanţei supreme date sintagmei criticate din cuprinsul art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, la recalculare se va ţine seama de stagiile complete de cotizare prevăzute de dreptul comun, respectiv Legea nr. 263/2010, în vigoare la data recalculării, respectiv 1 ianuarie 2016. Prin urmare, Curtea constată că legiuitorul nu i-a tratat în mod diferenţiat pe pensionarii prevăzuţi de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 faţă de cei vizaţi de prevederile art. 169 din aceeaşi lege, ci în mod uniform, aplicând consecvent orientarea sa de a nu acorda majorarea punctajului anual în mod cumulat cu beneficiul stagiului complet de cotizare cu durată redusă. 75. Cu referire la critica potrivit căreia sunt discriminaţi pensionarii care, la valorificarea creşterii punctajului, nu au beneficiat de durata stagiului complet de cotizare de la data deschiderii dreptului faţă de cei care, la valorificarea creşterii punctajului, au beneficiat de această durată, Curtea reţine că scopul legiuitorului a fost de a-i gratifica, în mod egal, pe toţi cei care au lucrat/lucrează în alte condiţii de muncă decât cele normale. Într-o primă fază de implementare a acestei politici, adică în intervalul 3 noiembrie 2008-31 decembrie 2015, legiuitorul a oferit beneficiul doar celor care, la pensionare, nu valorificaseră un stagiu complet de cotizare cu durată redusă, alta decât cea prevăzută de dreptul comun în vigoare la momentul respectiv. Prin adoptarea Legii nr. 192/2015, legiuitorul a oferit însă beneficiul şi celor excluşi anterior, fără să intenţioneze să îl acorde cumulat cu beneficiul valorificat la data pensionării. Prin urmare, aceasta a fost raţiunea pentru care, la recalcularea prevăzută de Legea nr. 192/2015, legiuitorul a prevăzut că legea materială privind stagiul de cotizare să nu fie cea în vigoare la data pensionării. Având în vedere că este legitimă din punct de vedere constituţional această opţiune a legiuitorului, nu se poate susţine, aşa cum o fac autorii excepţiei, că beneficiarii recalculării prevăzute de Legea nr. 192/2015 sunt discriminaţi faţă de cei cărora, la momentul acordării creşterii punctajului anual, li s-a valorificat stagiul complet de cotizare de care s-a ţinut seama la data pensionării. 76. În ceea ce priveşte critica întemeiată pe o presupusă încălcare a art. 21 alin. (3) din Constituţie, Curtea a reţinut că autorii semnalează faptul că prevederile criticate nu ţin seama de stagiul complet de cotizare cu durată redusă, respectiv 20 de ani, avut în vedere la stabilirea/recalcularea pensiilor vizate de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010. Or, în mod evident, art. 21 alin. (3) din Constituţie nu are legătură cu aceste susţineri. Astfel, autorii sugerează că este inechitabil să nu se ţină seama la recalcularea pensiilor de stagiul complet de cotizare luat în considerare la calcularea lor, deci critică o presupusă inechitate ce ar caracteriza o normă juridică substanţială. Dar prevederile art. 21 alin. (3) din Constituţie se referă în mod expres la procesul judiciar, impunând exigenţa ca acesta să se desfăşoare în mod echitabil. 77. Cu referire la invocarea art. 21 alin. (1) din Constituţie, autorii susţin, în mod neîntemeiat, că neclaritatea prevederilor criticate face imposibilă exercitarea efectivă a accesului liber la justiţie. Or, a statuat Curtea, autorii prezentei excepţii sunt şi iniţiatorii litigiilor în care au ridicat excepţia, ceea ce demonstrează că nu au fost împiedicaţi să se adreseze justiţiei pentru apărarea dreptului lor, respectiv a dreptului prevăzut de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010. 78. Critica formulată prin raportare la art. 41 alin. (2) din Constituţie este neîntemeiată, întrucât prevederile criticate nu înlătură din legislaţie regimul juridic prin care s-a urmărit să se ţină seama de circumstanţele desfăşurării activităţii în alte condiţii de muncă decât cele normale. Astfel, în cazul în care, ulterior recalculării, cuantumul pensiei este mai mare, pensionarii care au lucrat în condiţii de muncă altele decât cele normale valorifică beneficiul creşterii punctajului anual, acordat de către legiuitor tocmai în considerarea acestei condiţii obiective. În mod similar, în situaţia în care recalcularea nu conduce la un cuantum mai ridicat al pensiilor, pensionarii care au lucrat în condiţii de muncă altele decât cele normale vor continua să valorifice beneficiul stagiului complet de cotizare cu durată redusă de care s-a ţinut seama la deschiderea dreptului la pensie. Or, evident, temeiul în baza căruia legiuitorul a prevăzut stagii complete de cotizare cu durată redusă l-a reprezentat şi îl reprezintă tot împrejurarea obiectivă care îi diferenţiază, pe de o parte, pe cei care au lucrat şi lucrează în condiţii de muncă altele decât cele normale de cei care, pe de altă parte, au lucrat şi lucrează în condiţii normale. Prin urmare, indiferent de efectul pe care îl va avea asupra cuantumului pensiei lor recalcularea prevăzută de Legea nr. 192/2015, legiuitorul ţine, mai departe, seama de împrejurarea obiectivă care distinge pensionarii care au lucrat în condiţii de muncă altele decât cele normale de ceilalţi pensionari. 79. Critica raportată la art. 44 alin. (1), alin. (2) teza întâi, alin. (3) şi (8) din Constituţie, potrivit jurisprudenţei anterioare a Curţii, este neîntemeiată, ţinând seama de faptul că, potrivit art. 169^1 alin. (4) din Legea nr. 263/2010, „În situaţia în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1)-(3), rezultă un punctaj mediu anual mai mic, se menţine punctajul mediu anual şi cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării“. Ca atare, ca urmare a recalculării pensiei, pensionarii vor avea o pensie mai mare (datorită efectului superior al majorării punctajelor anuale faţă de beneficiul stagiului de cotizare redus) sau o pensie egală în cuantum cu cea de dinaintea recalculării (în cazul în care majorarea punctajelor anuale la recalculare nu este mai avantajoasă decât efectul reducerii stagiului complet de cotizare de la calcularea pensiei iniţiale), nicidecum o pensie într-un cuantum inferior celui stabilit la momentul recalculării. Prin urmare, Curtea constată că nici dreptul de proprietate privată garantat de art. 44 din Constituţie nu este încălcat în prezenta cauză. 80. Curtea a stabilit că şi critica raportată la art. 47 alin. (2) din Constituţie este neîntemeiată, având în vedere că situaţia analizată de Curte în Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, invocată de către autorii excepţiei, este diferită de cea în care se află aceştia. Astfel, prin decizia menţionată, Curtea a constatat neconstituţionalitatea măsurii legislative de reducere a cuantumului pensiei aflate în plată, în vreme ce, în prezenta cauză, dispoziţiile criticate dau expresie unor măsuri favorabile pensionarilor, ca urmare a recalculării, în cel mai dezavantajos caz pentru aceştia pensia rămânând la acelaşi nivel. 81. În ceea ce priveşte critica formulată prin raportare la art. 53 alin. (2) din Constituţie, Curtea observă că dispoziţiile criticate nu operează o restrângere a exerciţiului dreptului fundamental la pensie al autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, astfel încât pretinsa încălcare a prevederilor constituţionale amintite, neavând incidenţă în cauză, nu va fi analizată. 82. Cu privire la critica raportată la art. 108 alin. (2) din Constituţie, Curtea a reţinut că verificarea eventualităţii ca o hotărâre a Guvernului să modifice legea în executarea căreia a fost emisă depăşeşte competenţele Curţii Constituţionale. 83. Curtea a mai statuat că nu se încalcă art. 129 şi art. 148 alin. (2) din Constituţie, având în vedere că aceste dispoziţii nu au incidenţă în soluţionarea prezentei cauze. 84. În examinarea criticii de neconstituţionalitate a art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, Curtea observă că autorii critică acest articol pentru motive identice pentru care acesta a fost criticat şi de către autorii excepţiei de neconstituţionalitate soluţionate prin Decizia Curţii nr. 182 din 16 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 26 mai 2021. Astfel, în paragrafele 40-43 ale deciziei menţionate, Curtea a reţinut că acestea se referă, în esenţă, la două aspecte: un prim aspect vizează pretinsa lipsa de claritate, întrucât se instituie o reglementare paralelă cu cea a art. 169^1 din acelaşi act normativ, în timp ce al doilea aspect vizează o omisiune legislativă, întrucât din conţinutul dispoziţiilor de lege criticate nu reiese dacă art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 este aplicabil şi persoanelor cărora nu li s-au recalculat pensiile în temeiul art. 169^1 din aceeaşi lege. 85. Cu privire la primul aspect de neconstituţionalitate, Curtea a reţinut că, potrivit art. 169^2 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 263/2010, recalcularea pensiei în temeiul acestui articol de lege s-a efectuat, din oficiu, în termen de 12 luni, calculat de la data de 1 octombrie 2018. Procesul de recalculare a pensiilor, potrivit art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, este, prin urmare, distinct şi ulterior celui prevăzut de art. 169^1 din aceeaşi lege, care s-a aplicat începând cu data de 1 ianuarie 2016. Prin urmare, este lipsită de susţinere critica potrivit căreia dispoziţiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 ar constitui un paralelism legislativ. 86. Mai mult, Curtea a statuat că cele două texte de lege la care fac referire autorii excepţiei au reglementări cu un conţinut diferit. Astfel, aşa cum a reţinut şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, paragrafele 71-77, dispoziţiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 implică o schimbare a concepţiei legislative în raport cu dispoziţiile art. 169^1 din aceeaşi lege, în sensul acordării, începând cu data de 1 octombrie 2018, atât a beneficiului majorării de punctaj, cât şi a beneficiului folosirii, la recalcularea pensiei, a unui stagiu de cotizare redus, reglementat de acte normative cu caracter special. Or, aşa cum s-a reţinut şi anterior, dispoziţiile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 au prevăzut doar creşterea punctajelor anuale, fără să fie luate în calcul la stabilirea pensiei stagiile de cotizare prevăzute de legile speciale, în vigoare la data pensionării, ci stagiul complet de cotizare prevăzut de Legea nr. 263/2010. 87. Examinând criticile referitoare la pretinsa omisiune legislativă, Curtea a observat că recalcularea pensiei în temeiul art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 a reprezentat o procedură aplicabilă, din oficiu, tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei, astfel cum precizează în mod expres art. 134 alin. (14) din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 28 martie 2011. Justificarea faptului că art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 nu se referă la ipoteza în care recalcularea pensiilor în temeiul art. 169^1 din aceeaşi lege nu a avut loc se găseşte în aceea că la data de 1 octombrie 2018 când, potrivit art. 169^2 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, procesul de recalculare prevăzut de art. 169^2 trebuia să demareze, procesul obligatoriu de recalculare a pensiilor în temeiul art. 169^1 se putea considera finalizat. Împrejurarea că, din motive obiective, casele de pensii nu şi-au îndeplinit în unele cazuri obligaţia de a recalcula pensiile în termenele prevăzute de lege, potrivit art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, nu poate fi interpretată ca reprezentând un impediment în aplicarea ulterioară a dispoziţiilor art. 169^2 din aceeaşi lege, de vreme ce procesul de recalculare este obligatoriu, iar nerealizarea sa nu poate fi imputată titularilor dreptului la pensie. Acest aspect de fapt nu este de natură să conducă la neconstituţionalitatea art. 169^2 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, care se aplică tuturor persoanelor ale căror pensii trebuiau să fie recalculate, în mod obligatoriu, potrivit art. 169^1 din aceeaşi lege. 88. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Mihai Popa, Bogdan Toader, Gavrilă Lazăr, Alexe Corici, Melu Mihalache, Neculai Ionaşcu, Maria Guica, Mircea Beldea, Rodion Mancs, Victor Şoavă, Constantin Cazacu, Viorel Cherecheş, Marta Weisz, Vasile Sorin Holingher, Georgică Irode, Ioan Gălăţan, Ion Danciu, Florinel Ciocan, Constantin Nestian, Constantin Dîrnu, Dumitru Lăzăroiu, Ioan Moldovan, Vasile Marcu, Petru George Petruţi, Moise Gaşpar, Gheorghe Pîrjol, Adrian Alecu, Victor Băloi, Dobîrcău Georgel Astratine, Petre Ardeiu, Eugen Valentin Săcui, Ştefan Muntean, Georgeta Botica, Aurel Dobre, Dumitru Doru Peşcan, Florica Stoicuţă, Mihail Stelian Sidea, Ionel Coroian, Sabin Drăgan şi Dumitru Lăcătuşu în dosarele nr. 1.483/97/2018, nr. 1.801/97/2018, nr. 1.958/97/2018, nr. 341/97/2018, nr. 438/97/2018, nr. 478/97/2018, nr. 1.362/97/2018, nr. 1.892/97/2018, nr. 1.906/97/2018, nr. 3.825/97/2017, nr. 339/97/2018, nr. 1.560/97/2018, nr. 2.558/97/2018, nr. 3.984/97/2017, nr. 698/97/2018, nr. 4.199/97/2017, nr. 4.198/97/2017, nr. 340/97/2018, nr. 3.828/97/2017, nr. 342/97/2018, nr. 344/97/2018, nr. 385/97/2018, nr. 782/97/2018, nr. 1.475/97/2018, nr. 817/97/2018, nr. 1.067/97/2018, nr. 769/97/2018, nr. 2.038/97/2018, nr. 1.557/97/2018, nr. 1.250/97/2018, nr. 3.182/97/2018, nr. 1.139/97/2018, nr. 338/97/2018, nr. 2.655/97/2018, nr. 699/97/2018, nr. 1.549/97/2018, nr. 1.551/97/2018, nr. 1.552/97/2018, nr. 1.555/97/2018 şi nr. 1.209/97/2018 ale Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă, de Constantin Trandafir în Dosarul nr. 48.619/3/2017 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Tamás Kocsis, Kis Andrei, Szász Csaba, Kovács Mihály şi Vasile Gorgan în dosarele nr. 412/84/2018, nr. 480/84/2018, nr. 340/84/2018 şi nr. 339/84/2018 şi nr. 479/84/2018 ale Curţii de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale, de Paul Gherghina, Iancu Ardeiu şi Constantin Ştefănescu în dosarele nr. 2.993/95/2018, nr. 2.787/95/2018 şi nr. 2.576/95/2018 ale Tribunalului Gorj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, precum şi de Laurenţiu Menţel în Dosarul nr. 2.700/121/2018 al Tribunalului Galaţi - Secţia I civilă şi constată că sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“ din cuprinsul art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum şi prevederile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă, Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, Curţii de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale, Tribunalului Gorj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi Tribunalului Galaţi - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 6 mai 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Cosmin-Marian Văduva ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
