Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniela Ramona │- │
│Mariţiu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Dana-Cristina Bunea. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 367 alin. (9) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Vasile Costea în Dosarul nr. 1.552/1/2018 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia penală şi pentru cauze cu minori. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.330D/2018. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. Invocă Decizia nr. 676 din 29 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 36 din 20 ianuarie 2020, şi Decizia nr. 814 din 7 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 169 din 22 februarie 2018. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 4. Prin Încheierea din 14 septembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 1.552/1/2018, Curtea de Apel Galaţi - Secţia penală şi pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 367 alin. (9) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Vasile Costea în cadrul procedurii de cameră preliminară. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că, potrivit art. 343 din Codul de procedură penală, durata procedurii de cameră preliminară este de cel mult 60 de zile de la data înregistrării cauzei la instanţă, fiind evident că această procedură se va finaliza anterior soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate. Aşa fiind, dispoziţiile art. 367 alin. (9) pun partea care a invocat excepţia în imposibilitatea de a beneficia de efectele deciziei, iar dispoziţiile art. 453 art. (1) lit. f) din Codul de procedură penală coroborate cu cele ale art. 452 din acelaşi act normativ exclud de la calea de atac a revizuirii hotărârile date în cameră preliminară. 6. Invocă Decizia nr. 1.615 din 20 decembrie 2011, prin care Curtea Constituţională a stabilit că se exercită un control de tip concret prin controlul de constituţionalitate pe cale de excepţie, invocarea acesteia trebuind să profite, în primul rând, aceluia care ridică excepţia. Faptul că autorul excepţiei este primul beneficiar al deciziei prin care se constată neconstituţionalitatea unei norme legale este stabilit chiar de către legiuitor, care, în materie penală, consacră revizuirea hotărârilor definitive pronunţate în cauzele în care a fost ulterior admisă excepţia de neconstituţionalitate. 7. Susţine că excepţia de neconstituţionalitate, astfel cum a stabilit şi Curtea Constituţională prin deciziile sale, este o chestiune prejudicială, ce presupune rezolvarea unei probleme juridice anterior soluţionării litigiului, şi, de asemenea, un mijloc de apărare ce nu pune în discuţie fondul ce face obiectul judecăţii. Totodată, excepţia de neconstituţionalitate are o funcţie de prevenţie, dar şi o funcţie sancţionatoare, întrucât ea vizează în primul rând situaţia concretă a cetăţeanului lezat în drepturile sale prin norma criticată. 8. Astfel, aplicarea pentru viitor a deciziilor Curţii vizează, în primul rând, cauzele pendinte, adică cele în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate, indiferent dacă, până la momentul publicării în Monitorul Oficial al României a deciziei prin care se constată neconstituţionalitatea, acestea au fost soluţionate definitiv. În cauzele soluţionate până la data publicării deciziei Curţii Constituţionale în care a fost dispusă sesizarea acesteia cu o excepţie având ca obiect dispoziţia din lege declarată neconstituţională, Curtea a stabilit că o astfel de decizie se aplică în cauzele în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate până la data sus-menţionată (data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României). 9. Prin formularea excepţiilor de neconstituţionalitate, se marchează şi faptul că partea a depus diligenţele necesare pentru formularea apărărilor în cursul procesului, dar art. 367 alin. (9) din Codul de procedură penală pune partea în imposibilitatea de a beneficia de efectele deciziei Curţii. Susţine că sunt încălcate dispoziţiile art. 147 din Constituţie, întrucât norma criticată nu asigură în toate situaţiile realizarea efectelor deciziilor Curţii Constituţionale în cauze pendinte, conform imperativului şi ordinii de drept constituţionale. 10. Curtea de Apel Galaţi - Secţia penală şi pentru cauze cu minori apreciază că dispoziţiile criticate nu afectează dreptul părţii la un proces echitabil. Împrejurarea că prin invocarea unei excepţii de neconstituţionalitate nu se mai dispune în mod automat suspendarea judecării cauzei nu afectează posibilitatea părţilor de a-şi valorifica eficient drepturile în cadrul procesului penal, de a beneficia de dreptul la apărare sau de dreptul de a-şi satisface interesele în faţa justiţiei. 11. Susţine că abrogarea măsurii suspendării de drept a procesului a fost însoţită de reglementarea unei noi cauze de revizuire de natură să asigure părţilor garanţiile specifice dreptului la un proces echitabil, astfel încât părţile pot beneficia de efectele deciziei Curţii Constituţionale în măsura în care excepţia ar fi admisă. 12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 13. Avocatul Poporului susţine că îşi menţine punctul de vedere, în sensul constituţionalităţii prevederilor criticate, astfel cum a fost reţinut de Curtea Constituţională în Decizia nr. 1.106 din 22 septembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 4 octombrie 2010, Decizia nr. 1.476 din 8 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 36 din 17 ianuarie 2012, Decizia nr. 449 din 22 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 872 din 6 noiembrie 2017, şi Decizia nr. 814 din 7 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 169 din 22 februarie 2018. 14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 367 alin. (9) din Codul de procedură penală, cu următorul conţinut: „Ridicarea unei excepţii de neconstituţionalitate nu suspendă judecarea cauzei“. 17. Autorul excepţiei apreciază că dispoziţia criticată contravine prevederilor constituţionale cuprinse în art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului şi art. 21 referitor la accesul liber la justiţie, art. 147 referitor la deciziile Curţii Constituţionale, art. 148 referitor la integrarea în Uniunea Europeană. Totodată, sunt invocate prevederile art. 6 paragraful (1) din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi ale art. 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. 18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, prin Încheierea din data de 7 martie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 3/36/2018/a2, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Galaţi - Secţia penală şi pentru cauze cu minori a respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 97 alin. (2) lit. d) şi ale art. 103 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură penală, cu referire la art. 114 alin. (1) şi art. 115 alin. (1) din Codul de procedură penală. Împotriva acestei încheieri a declarat recurs autorul excepţiei, Stanciu Nicolae. 19. Prin Decizia nr. 251 din 22 martie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 3/36/2018/a2, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală a admis recursul, a casat încheierea atacată şi, rejudecând, a admis cererea de sesizare şi a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate. Excepţia a făcut obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 816D/2018. Prin Decizia nr. 727 din 5 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 9 martie 2020, Curtea Constituţională a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate. 20. La data de 10 mai 2018, în cadrul Dosarului nr. 3/36/2018/a2, care s-a aflat pe rolul Curţii de Apel Galaţi - Secţia penală şi pentru cauze cu minori, inculpatul Costea Vasile a invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 367 alin. (9) din Codul de procedură penală. 21. Prin Încheierea de şedinţă din data de 14 mai 2018, pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Galaţi - Secţia penală şi pentru cauze cu minori, a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curţii Constituţionale. Împotriva acestei încheieri a declarat recurs autorul excepţiei, Costea Vasile. 22. Prin Decizia penală nr. 499 din 24 mai 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (în faţa acestei instanţe, dosarul a avut numărul nr. 3/36/2018/a3), s-a casat în parte Încheierea de şedinţă din data de 14 mai 2018 şi s-a dispus trimiterea spre rejudecare a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 367 alin. (9) din Codul de procedură penală. Pentru a dispune astfel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reţinut că judecătorul de cameră preliminară de la instanţa de fond nu s-a conformat prevederilor art. 29 din Legea nr. 47/1992, în sensul că nu a analizat cererea de sesizare a Curţii Constituţionale din perspectiva întrunirii condiţiilor de admisibilitate prevăzute de lege. 23. Prin Încheierea de şedinţă din 10 august 2018, în baza art. 43 alin. (3) din Codul de procedură penală, instanţa judecătorească a dispus trimiterea Dosarului nr. 3/36/2018/a3*, având ca obiect cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, formulată de inculpatul Costea Vasile, în vederea reunirii la Dosarul nr. 1.552/1/2018, cu termen de judecată la data de 17 august 2018, care are ca obiect măsuri şi excepţii dispuse de judecătorul de cameră preliminară cu privire la trimiterea în judecată a inculpaţilor Stanciu Nicolae şi Costea Vasile. 24. Prin Încheierea din 14 septembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 1.552/1/2018, Curtea de Apel Galaţi - Secţia penală şi pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 367 alin. (9) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Vasile Costea în cadrul procedurii de cameră preliminară. Excepţia face obiectul prezentului dosar al Curţii Constituţionale. 25. În continuare, Curtea constată că, în esenţă, autorul acesteia susţine că dispoziţiile art. 367 alin. (9) pun partea care a invocat excepţia în imposibilitatea de a beneficia de efectele unei decizii de admitere, iar dispoziţiile art. 453 art. (1) lit. f) din Codul de procedură penală coroborate cu cele ale art. 452 din acelaşi act normativ exclud de la calea de atac a revizuirii hotărârile date în cameră preliminară. Cu alte cuvinte, autorul unei excepţii de neconstituţionalitate ridicate în faza camerei preliminare, soluţionată printr-o decizie de admitere pronunţată de Curtea Constituţională, nu va putea beneficia de efectele deciziei, întrucât, pe de-o parte, decizia Curţii se pronunţă după finalizarea procedurii de cameră preliminară şi, pe de altă parte, dispoziţiile referitoare la revizuire nu reglementează această situaţie drept caz de revizuire. 26. În acest context, Curtea observă că instanţa de contencios constituţional a reţinut - cu privire la condiţiile de admisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate - că, potrivit jurisprudenţei sale, „legătura cu soluţionarea cauzei“, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecăţii, cât şi necesitatea invocării excepţiei de neconstituţionalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiţii ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigenţele pe care le impun aceste dispoziţii legale, în privinţa pertinenţei excepţiei de neconstituţionalitate în desfăşurarea procesului (a se vedea Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014). Prin urmare, condiţia relevanţei excepţiei de neconstituţionalitate, respectiv a incidenţei textului de lege criticat în soluţionarea cauzei aflate pe rolul instanţei judecătoreşti, nu trebuie analizată în abstract, ci trebuie verificat în primul rând interesul procesual al invocării excepţiei de neconstituţionalitate, mai ales prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituţionalităţii textului de lege criticat. 27. Cu alte cuvinte, excepţia de neconstituţionalitate trebuie să fie realmente utilă pentru soluţionarea litigiului în cadrul căruia a fost ridicată. Practic, decizia Curţii Constituţionale trebuie să fie de natură să producă un efect concret asupra desfăşurării procesului, cerinţa relevanţei fiind expresia utilităţii pe care soluţionarea excepţiei invocate o are în cadrul rezolvării litigiului dintre părţi. 28. Or, autorul excepţiei din cauza pendinte nu a mai ridicat anterior, în acelaşi dosar, o altă excepţie de neconstituţionalitate, iar Curtea Constituţională nu a pronunţat o decizie de admitere a unei excepţii de neconstituţionalitate ridicate în această cauză. 29. Astfel, chiar şi în cazul admiterii excepţiei de neconstituţionalitate, decizia pronunţată nu va produce niciun efect concret în condiţiile în care nu există nicio decizie a Curţii Constituţionale prin care aceasta a admis excepţia de neconstituţionalitate ridicată anterior în această cauză. 30. Având în vedere aceste aspecte, Curtea constată că decizia instanţei de contencios constituţional nu poate produce un efect concret asupra desfăşurării procesului în acest caz, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 367 alin. (9) din Codul de procedură penală neavând legătură cu soluţionarea cauzei în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. 31. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 367 alin. (9) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Vasile Costea în Dosarul nr. 1.552/1/2018 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia penală şi pentru cauze cu minori. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Galaţi - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 9 iunie 2020. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Daniela Ramona Mariţiu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
