Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Afrodita Laura │- │
│Tutunaru │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. (5) şi art. 31 alin. (3) din Legea nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, excepţie ridicată de Mihai Şova în Dosarul nr. 38.974/3/2015 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 117D/2018. 2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 19 aprilie 2018 în prezenţa reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu, a autorului excepţiei, precum şi a reprezentantului legal al acestuia, doamna avocat Ingrid Luciana Mocanu din cadrul Baroului Bucureşti şi au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, ocazie cu care Curtea, având în vedere cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, în temeiul art. 57 şi art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 a dispus amânarea pronunţării pentru data de 26 aprilie 2018, dată la care a pronunţat prezenta decizie. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 3. Prin Decizia civilă nr. 5.895 din 8 decembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 38.974/3/2015, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. (5) şi art. 31 alin. (3) din Legea nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, excepţie ridicată de Mihai Şova în dosarul cu numărul de mai sus, având ca obiect soluţionarea cauzei de contencios administrativ şi fiscal prin care s-a solicitat anularea/revocarea actelor administrative care au stat la baza retragerii accesului la informaţii clasificate. Sesizarea instanţei de contencios constituţional a fost formulată ca urmare a admiterii recursului formulat împotriva încheierii de şedinţă din 11 mai 2016 a Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal pronunţată în Dosarul nr. 38.974/3/2015 prin care s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curţii Constituţionale. 4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate s-a susţinut că prevederile legale menţionate sunt neconstituţionale, în măsura în care „retragerea motivată“ este clasificată de emitentul actului. În aceste condiţii, persoana în cauză nu are nicio posibilitate de a afla motivul pentru care i-a fost retras accesul la informaţii clasificate şi evident nu se poate apăra. Totodată, aceste prevederi nu îndeplinesc standardul constituţional de referinţă ce vizează principiul egalităţii în faţa legii, în măsura în care permit retragerea accesului la informaţii clasificate fără ca motivele acestei retrageri să fie aduse la cunoştinţa celui vizat de această măsură. 5. Aşa fiind, „clasificarea motivelor de retragere echivalează practic cu o nemotivare şi, pe cale de consecinţă, permite interzicerea ocupării unor funcţii publice fără justificare, în mod discreţionar, pentru motive oculte, posibil nereale. Prin clasificarea motivelor de retragere a accesului la informaţii clasificate se denaturează sensul art. 21 alin. (3) din Constituţie, deoarece aceasta introduce motive discriminatorii, netransparente la ocuparea şi menţinerea în funcţie, în sensul că se introduce arbitrariul în menţinerea/eliberarea din funcţie a unei persoane. 6. Astfel, o persoană ce ocupă o funcţie ce necesită acces la informaţii clasificate este supusă unor criterii arbitrare, deoarece nu poate afla motivele demiterii sale din funcţie, ci doar că nu mai are acces la aceste informaţii, şi, pe cale de consecinţă, nu poate combate în niciun fel actul abuziv al autorităţii, întrucât nu pot fi combătute acte administrative fără a avea cunoştinţă de motivele pe care actul se fundamentează. În acest fel este afectată egalitatea la ocuparea unor funcţii sau demnităţi publice, deoarece persoana ce deţine o astfel de funcţie este împiedicată să exercite această funcţie pentru motive necunoscute, rămânând la bunul plac al organului administrativ dacă păstrează sau elimină din funcţie o anumită persoană“. 7. De asemenea, „prin împiedicarea persoanei faţă de care s-a emis o decizie de concediere clasificată de a afla motivele concedierii şi de a-şi putea face apărări în mod concret, se încalcă egalitatea de arme, neexistând mijloace echivalente şi adecvate pentru a-şi susţine poziţia asupra problemelor de drept şi de fapt, astfel că angajatorul este favorizat în raport cu funcţionarul concediat“. 8. Totodată, „în sens restrâns, dreptul la apărare presupune posibilitatea de a apela la un avocat pentru o apărare cât mai bună. Or, în măsura în care actul de retragere este clasificat şi avocatul va avea acces la acesta, deţinând o autorizaţie de acces la informaţii clasificate, nu se poate imagina maniera în care îl va putea apăra pe client, fără a-l informa cu privire la cuprinsul actului de retragere, deoarece orice divulgare ulterioară către client a informaţiei clasificate constituie infracţiune. Astfel, avocatul nu va putea cunoaşte maniera în care a acţionat clientul său, întrucât nu îl va putea întreba despre săvârşirea acestora şi nu va putea nici măcar pleda în şedinţă în faţa clientului său, lipsit de posibilitatea de acces la informaţiile cuprinse în actul de retragere“. 9. În aceste condiţii este evident că „dreptul la muncă, prin componenta sa esenţială, stabilitatea în muncă/serviciul public, este grav afectată, în acest caz, până la anihilare, deoarece funcţionarul nu-şi poate proteja în niciun fel stabilitatea locului de muncă“. 10. În sfârşit, autorul excepţiei a mai susţinut că dispoziţiile legale criticate afectează şi prevederile art. 53 alin. (2) din Constituţie, întrucât instituie măsuri intruzive care nu sunt necesare într-o societate democratică, restrângerea nu este proporţională cu situaţia care a determinat-o şi vizează chiar existenţa dreptului prin ascunderea motivelor pentru care o persoană este eliberată din funcţie. 11. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu şi-a exprimat opinia cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. 13. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, deoarece autorul excepţiei nu a motivat-o. 14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorului, documentele depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 28 alin. (5) şi art. 31 alin. (3) din Legea nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 248 din 12 aprilie 2002, care au următorul conţinut: - Art. 28 alin. (5): „(5) Neacordarea autorizaţiei sau retragerea motivată a acesteia determină de drept interdicţia de acces la informaţii secrete de stat.“ – Art. 31 alin. (3): „(3) Dispoziţiile art. 28 se aplică în mod corespunzător în domeniul informaţiilor secrete de serviciu.“ 17. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate a susţinut că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (3) referitor la funcţiile şi demnităţile publice care pot fi ocupate, în condiţiile legii, art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil, art. 24 - Dreptul la apărare, art. 41 alin. (1) referitor la dreptul la muncă şi art. 53 alin. (2) referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. 18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate şi analizând parcursul procesual al cauzei, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-un litigiu în care capetele de cerere care implicau aplicabilitatea dispoziţiilor legale criticate au fost respinse ca inadmisibile prin Încheierea din 13 aprilie 2016 pronunţată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal. În acest sens, instanţa de judecată a reţinut că acţiunea referitoare la anularea unei decizii O.R.N.I.S.S. şi la anularea unui raport D.I.P.I. este inadmisibilă, deoarece, pe de o parte, nu s-a parcurs procedura administrativă prealabilă cu privire la decizia O.R.N.I.S.S., procedură care, potrivit art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, constituie o condiţie de exercitare a dreptului la acţiune în materia contenciosului administrativ şi, pe de altă parte, raportul D.I.P.I. nu este un act administrativ în sensul art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, neproducând în sine niciun efect juridic (nu a stins şi nici nu a modificat raporturi juridice). 19. Drept urmare, Curtea constată că, în jurisprudenţa sa, a reţinut că o excepţie de neconstituţionalitate ridicată într-o acţiune ab initio inadmisibilă este, de asemenea, inadmisibilă, în condiţiile în care nu sunt contestate chiar dispoziţiile legale care determină o atare soluţie în privinţa cauzei în care a fost ridicată excepţia. Aceasta, deoarece, indiferent de soluţia pronunţată de Curtea Constituţională referitor la excepţia de neconstituţionalitate ridicată într-o cauză ab initio inadmisibilă, decizia sa nu va produce niciun efect cu privire la o astfel de cauză. Rezultă că textele legale criticate nu au legătură cu soluţionarea cauzei în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. Astfel, întrucât excepţia de neconstituţionalitate nu îndeplineşte o condiţie de admisibilitate, aceasta, în temeiul art. 29 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 47/1992, urmează să fie respinsă ca inadmisibilă (a se vedea Decizia nr. 171 din 8 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 din 7 aprilie 2011, Decizia nr. 203 din 6 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 14 mai 2012, Decizia nr. 94 din 27 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 16 aprilie 2014, şi Decizia nr. 254 din 5 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 535 din 15 iulie 2016). 20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. (5) şi art. 31 alin. (3) din Legea nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, excepţie ridicată de Mihai Şova în Dosarul nr. 38.974/3/2015 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 26 aprilie 2018. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Afrodita Laura Tutunaru ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
