Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Bianca Drăghici │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, excepţie ridicată de Ionuţ Gabriel Gaiu, Claudiu Ciolan, Elena Pană, Marioara Vasile, Mihai-Dan Dumitrache, Mihaela-Consuela Smaranda, Maria Gheorghe, Dumitru Tudor, Alina-Nicoleta Ivan, Mihaela Filipeanu în Dosarul nr. 2.346/109/2018 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.995D/2019. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 3.406D/2019, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi prevederi de lege, ridicată de Iulius-Daniel Dumitrescu în Dosarul nr. 5.997/109/2018 al aceleiaşi instanţe de judecată. 4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, având în vedere identitatea de obiect al cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 3.406D/2019 la Dosarul nr. 1.995D/2019, care a fost primul înregistrat. 6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei, deoarece dispoziţiile de lege criticate sunt norme clare, precise şi previzibile. Practic, autorii excepţiei invocă o omisiune de reglementare, în sensul că aceste dispoziţii nu oferă criterii exacte pentru încadrarea funcţionarului Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - Centrul judeţean ca funcţionar public central sau teritorial. Or, această încadrare se face pornind de la prevederile din legea de bază, prin coroborare cu dispoziţiile art. 1 şi 4^1 din Legea nr. 1/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură. Faptul că centrele judeţene nu sunt nominalizate ca servicii publice deconcentrate nu are relevanţă din punctul de vedere al calificării funcţiei publice. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele: 7. Prin Încheierea din 25 iunie 2019 şi Decizia nr. 1.442/R-cont din 4 noiembrie 2019, pronunţate în dosarele nr. 2.346/109/2018 şi nr. 5.997/109/2018, Curtea de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. Excepţia a fost ridicată de Ionuţ Gabriel Gaiu, Claudiu Ciolan, Elena Pană, Marioara Vasile, Mihai-Dan Dumitrache, Mihaela-Consuela Smaranda, Maria Gheorghe, Dumitru Tudor, Alina-Nicoleta Ivan, Mihaela Filipeanu şi de Iulius-Daniel Dumitrescu în calea de atac a recursului formulat în cauze având ca obiect anularea unor acte administrative, respectiv a unor dispoziţii prin care au fost stabilite drepturile salariale ale autorilor excepţiei. 8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin, în esenţă, că instanţa de fond a dat o interpretare proprie textului de lege privind încadrarea în categoria funcţionarilor publici teritoriali, în sensul că a stabilit că simplul fapt că funcţia este exercitată în teritoriu reprezintă un criteriu pentru încadrarea ca funcţionari publici teritoriali. Ca atare, dispoziţiile art. 8 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 sunt lipsite de claritate şi previzibilitate, întrucât nu definesc în mod clar noţiunea de „funcţionar public teritorial“, aşa încât nu se poate determina cu precizie dacă funcţionarii publici din cadrul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - Centrul Judeţean Argeş sunt funcţionari publici teritoriali sau funcţionari publici de stat. 9. Se apreciază că în stabilirea încadrării salariale se pleacă de la ideea că autorii excepţiei sunt salarizaţi în cadrul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Argeş - Centrul Judeţean Argeş, potrivit dispoziţiilor art. 4^1 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 1/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăti şi Intervenţie pentru Agricultură, şi că exercită atribuţii în teritoriu, adică la nivelul judeţului, motiv pentru care trebuie să fie salarizaţi potrivit funcţiilor teritoriale. Or, încadrarea într-o categorie de funcţionari publici sau alta trebuie să fie realizată pe baza unui text de lege clar, previzibil. Prin urmare, legiuitorul trebuie să lămurească dacă încadrarea în categoria funcţionarului public teritorial a unui funcţionar din cadrul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - Centrul Judeţean Argeş este dependentă sau nu de existenţa unui act normativ care să stabilească lista serviciilor deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale. 10. Se arată că lista serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale şi a altor servicii este aprobată şi se actualizează la propunerea ministrului internelor şi reformei administrative, prin hotărâre a Guvernului sub semnătura prim-ministrului, astfel cum prevăd în mod expres dispoziţiile art. 4 din Legea nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului. 11. Singurul act normativ care reglementează serviciile deconcentrate din subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale este Hotărârea Guvernului nr. 268/2017 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 30/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi pentru modificarea art. 6 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.186/2014 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor care stabileşte în anexa nr. 2 că singurele servicii publice deconcentrate care funcţionează în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale sunt direcţiile pentru agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti şi inspectoratele teritoriale pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor. Dacă s-ar ignora importanţa reglementării acestei liste a serviciilor publice deconcentrate din cadrul ministerelor, atunci care ar mai fi raţiunea pentru care legiuitorul a stabilit necesitatea reglementării acestora prin hotărâre a Guvernului? 12. Centrele judeţene ale Agenţiei de Plăti şi Intervenţie pentru Agricultură au fost organizate în trecut ca servicii deconcentrate, însă Curtea Constituţională a declarat ca fiind neconstituţional actul normativ - ordonanţa de urgenţă - care prevedea categoria de servicii publice deconcentrate, stabilind atât prin Decizia nr. 1.257 din 7 octombrie 2009, cât şi prin Decizia nr. 1.629 din 3 decembrie 2009 că „a fost afectat regimul juridic al serviciilor publice deconcentrate în sensul încălcării prevederilor art. 115 alin. (6) din Constituţie“. În esenţă, Curtea Constituţională a reţinut că statutul juridic al unor funcţionari publici se stabileşte doar prin lege organică, nu prin ordonanţă de urgenţă, iar prin întreg conţinutul reglementării Guvernul a intervenit într-un domeniu pentru care nu avea competenţa materială, încălcând, astfel, dispoziţiile art. 115 alin. (6) din Constituţie. 13. În final, se susţine că dispoziţiile art. 8 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 sunt neconstituţionale în măsura în care se interpretează în sensul că încadrarea unui funcţionar public în categoria funcţionarului public teritorial se poate realiza doar pe baza criteriului referitor la exercitarea atribuţiilor în teritoriu, la nivel judeţean. O astfel de interpretare încalcă prevederile art. 1 alin. (4) şi (5), precum şi ale art. 116 şi 117 din Constituţie. 14. Curtea de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 1.995D/2019, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată în raport cu criticile formulate. De asemenea, în Dosarul nr. 3.406D/2019, instanţa, contrar dispoziţiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, nu şi-a exprimat opinia. 15. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 16. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 17. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 18. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 8 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007, cu următoarea redactare: „Funcţiile publice teritoriale sunt funcţiile publice stabilite şi avizate, potrivit legii, în cadrul instituţiei prefectului, serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale.“ 19. Curtea reţine că, în prezent, Legea nr. 188/1999 a fost abrogată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019, însă soluţia legislativă criticată se regăseşte în art. 385 alin. (2) - Funcţiile publice de stat, teritoriale şi locale - din această ordonanţă de urgenţă. 20. Autorii excepţiei consideră că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în cadrul democraţiei constituţionale şi alin. (5) privind principiul legalităţii, în componenta privind claritatea şi previzibilitatea legii, precum şi în art. 116 şi 117 referitoare la administraţia publică centrală de specialitate: structura şi înfiinţarea. 21. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autorii acesteia susţin, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale în măsura în care se interpretează în sensul că încadrarea unui funcţionar public în categoria funcţionarului public teritorial se poate realiza doar pe baza criteriului referitor la exercitarea atribuţiilor în teritoriu, la nivel judeţean. 22. Referitor la aceste susţineri, aşa cum a statuat Curtea în jurisprudenţa sa, interpretarea şi aplicarea legii vizează identificarea normei aplicabile, analiza conţinutului său şi o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit, iar instanţa de judecată este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide cu privire la aceste aspecte (a se vedea Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009, Decizia nr. 34 din 4 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 546 din 25 iunie 2020, paragraful 27, sau Decizia nr. 300 din 18 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 851 din 30 august 2022, paragraful 23). 23. Printr-o jurisprudenţă constantă, Curtea s-a pronunţat cu privire la competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşti de a soluţiona probleme care ţin de aplicarea legii. Aşadar, aplicarea şi interpretarea legii nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curtea Constituţională, acestea fiind de resortul exclusiv al instanţei de judecată care judecă fondul cauzei, precum şi, eventual, al instanţelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) şi (3) din Constituţie (a se vedea şi Decizia nr. 218 din 9 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 24 iulie 2019, paragraful 25). 24. În concluzie, stabilirea în concret a dispoziţiilor de lege aplicabile cauzei revine instanţei judecătoreşti, care analizează particularităţile fiecărei speţe, în lumina dispoziţiilor legale incidente şi a principiilor de drept aplicabile. 25. Având în vedere că, referitor la dispoziţiile art. 8 alin. (2) din Legea nr. 188/1999, critica formulată de autorii excepţiei vizează modul de aplicare a legii, soluţionarea acesteia excedează competenţei Curţii Constituţionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată“, iar nu cu privire la modul de aplicare a legii în concret la o cauză. 26. Prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 urmează să fie respinsă ca inadmisibilă prin prisma art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992. 27. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, excepţie ridicată de Ionuţ Gabriel Gaiu, Claudiu Ciolan, Elena Pană, Marioara Vasile, Mihai-Dan Dumitrache, Mihaela-Consuela Smaranda, Maria Gheorghe, Dumitru Tudor, Alina-Nicoleta Ivan, Mihaela Filipeanu şi de Iulius-Daniel Dumitrescu în dosarele nr. 2.346/109/2018 şi nr. 5.997/109/2018 ale Curţii de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 25 mai 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Bianca Drăghici ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
