Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cosmin-Marian │- │
│Văduva │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. IX alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a prevederilor art. 49 alin. (4) şi ale art. 51 alin. (10) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, excepţie ridicată de Nicolae Văcăroiu în Dosarul nr. 28.003/3/2022 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 960D/2023. 2. La apelul nominal se prezintă, pentru autorul excepţiei, doamna avocat Valentina Topor din Baroul Bucureşti, cu împuternicire depusă la dosar, lipsind cealaltă parte, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent menţionează că autorul excepţiei a depus şi note scrise în sensul admiterii acesteia. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul doamnei avocat, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. IX alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, astfel cum au fost lămurite prin Decizia nr. 3 din 30 ianuarie 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în măsura în care plafonarea prevăzută de acest text normativ se aplică şi pensiilor de serviciu ale consilierilor de conturi care se stabilesc potrivit art. 49 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 94/1992. Modalitatea de calcul al acestor pensii trebuie să fie similară cu modalitatea de calcul al pensiilor magistraţilor, aşa cum a statuat în mod constant Curtea Constituţională, de exemplu, prin Decizia nr. 900 din 15 decembrie 2020. 4. Doamna avocat solicită şi admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 49 alin. (4) şi (5) şi ale art. 51 alin. (10) din Legea nr. 94/1992, în măsura în care se interpretează în sensul că pensiile de serviciu ale consilierilor de conturi se actualizează în condiţiile prevăzute pentru personalul contractual din Curtea de Conturi sau nu se actualizează deloc, aşa cum se şi întâmplă în fapt. 5. Menţionează, pe de o parte, că autorul excepţiei, precum şi alte persoane aflate în aceeaşi situaţie beneficiază de o pensie de serviciu de cel puţin 3 ori mai mică decât cea a consilierilor de conturi pensionaţi ulterior şi, pe de altă parte, că nu le sunt aplicabile dispoziţiile legale referitoare la stabilirea şi actualizarea pensiilor de serviciu ale magistraţilor. 6. Deşi formularea prevederilor art. 49 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 94/1992 este clară, acestea au fost interpretate în mod neunitar în practică, încălcându-se art. 16 alin. (1), art. 140 alin. (4) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie. Astfel, instanţele şi casa de pensii s-au limitat să stabilească, nu să şi actualizeze, pensiile de serviciu ale consilierilor de conturi în mod similar cu pensiile magistraţilor. Această situaţie a fost generată şi de aplicarea art. IX alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, în interpretarea stabilită de instanţa supremă. 7. Doamna avocat susţine că, deşi art. 49 alin. (4) din Legea nr. 94/1992 impune ca pensiile consilierilor de conturi să se stabilească la fel cum se stabilesc pensiile magistraţilor, plafonarea lor prin art. IX alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 face imposibilă, în fapt, respectarea acestui mecanism de stabilire a pensiilor consilierilor de conturi. 8. În continuare, arată că prevederile art. 49 alin. (4) şi ale art. 51 alin. (10) din Legea nr. 94/1992 sunt contrare art. 16 alin. (1) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, în măsura în care pensiile consilierilor de conturi se actualizează în mod similar cu pensiile de serviciu ale personalului contractual din cadrul Curţii de Conturi. Astfel, spre deosebire de consilierii de conturi ai Curţii de Conturi care, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, au incompatibilităţi reglementate la nivel constituţional, în mod similar cu judecătorii, personalul contractual, auditorii publici externi din cadrul Curţii de Conturi au un alt regim juridic. 9. În final, aminteşte că, în Decizia nr. 3 din 30 ianuarie 2023, instanţa supremă a apreciat că prevederile art. IX alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 sunt contrare prevederilor Constituţiei şi jurisprudenţei Curţii Constituţionale, dar că, până la pronunţarea Curţii Constituţionale, aceste prevederi trebuie să fie aplicate. 10. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei, având în vedere că sunt puse în discuţie modalitatea de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor legale invocate, precum şi practica neunitară a instanţelor judecătoreşti. 11. În subsidiar, arată că excepţia este neîntemeiată, pentru că dispoziţiile criticate se înscriu în marja de apreciere a legiuitorului, acesta având posibilitatea să instituie reguli speciale cu privire la anumite categorii socioprofesionale. 12. Având cuvântul în replică, doamna avocat arată că, potrivit interpretării instanţei supreme, prevederile criticate sunt aplicabile şi consilierilor de conturi, iar prin criticile formulate de autor se invocă neconstituţionalitatea acestor prevederi. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 13. Prin Încheierea din 11 aprilie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 28.003/3/2022, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. IX alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a prevederilor art. 49 alin. (4) şi ale art. 51 alin. (10) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. Excepţia a fost ridicată de Nicolae Văcăroiu într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei. 14. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că prevederile criticate sunt neconstituţionale în măsura în care consilierii de conturi beneficiază doar la data pensionării de pensia de serviciu în cuantumul acesteia acordat magistraţilor, pentru ca, ulterior, plata şi actualizarea acesteia să nu se mai realizeze potrivit legislaţiei aplicabile magistraţilor, ci potrivit art. 51 alin. (10) din Legea nr. 94/1992. 15. În prealabil, autorul excepţiei face trimitere la jurisprudenţa Curţii Constituţionale potrivit căreia condiţiile de pensionare ale consilierilor de conturi trebuie să fie identice cu cele ale magistraţilor (Deciziile nr. 1.098 din 15 octombrie 2008, nr. 1.283 din 29 septembrie 2011, nr. 297 din 27 martie 2012 şi nr. 900 din 15 decembrie 2020). De asemenea, acesta consideră că jurisprudenţa instanţelor judecătoreşti referitoare la stabilirea şi actualizarea pensiilor consilierilor de conturi este neunitară, putându-se decela cel puţin 3 interpretări diferite, astfel: (i) pensia se stabileşte prin raportare la veniturile consilierilor de conturi în activitate, dar nu la toate veniturile stabilite de lege în prezent (indemnizaţii de şedinţă); (ii) pensiile nu sunt doar stabilite în cuantumul prevăzut de lege pentru magistraţi, ci şi acordate în continuare în cuantumul prevăzut de lege pentru magistraţi şi (iii) pensiile se stabilesc în cuantumul prevăzut de lege pentru magistraţi, potrivit art. 49 alin. (4) din Legea nr. 94/1992, în schimb, se actualizează şi se plătesc în cuantumul prevăzut de lege pentru personalul contractual al Curţii de Conturi (şi cu respectiva plafonare). 16. Autorul arată că jurisdicţia constituţională nu s-a pronunţat în mod expres cu privire la cuantumul pensiei actualizate pentru consilierii de conturi, iar instanţele au interpretat stricto sensu atât prevederile art. 49 alin. (4) şi ale art. 51 alin. (10) din Legea nr. 94/1992, cât şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale, în sensul că pensia consilierilor de conturi se stabileşte doar iniţial în mod identic cu pensia de serviciu a magistraţilor, dar ulterior se plăteşte în mod diferit, într-un cuantum stabilit în mod diferit, conform normelor care vizează auditorii publici externi [art. 51 alin. (10) din Legea nr. 94/1992], invocând faptul că art. 51 alin. (10) nu face nicio distincţie, ci se referă la „toate drepturile de pensie stabilite potrivit prezentei legi“. 17. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. 18. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile avocatei autorului excepţiei şi ale procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 19. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 20. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit încheierii de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. IX alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017, precum şi ale art. 49 alin. (4) şi ale art. 51 alin. (10) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 238 din 3 aprilie 2014. 21. Cu toate acestea, Curtea observă că, din motivarea excepţiei, aşa cum a fost ridicată în faţa instanţei judecătoreşti, precum şi din dezvoltările formulate în faţa Curţii la termenul la care a fost soluţionată prezenta cauză, acest obiect trebuie să fie reformulat, pentru o deplină fidelitate faţă de intenţia reală a autorului excepţiei. 22. Astfel, autorul excepţiei critică, deşi nu într-o manieră foarte clară, două aspecte distincte referitoare la pensia de serviciu a consilierilor de conturi ai Curţii de Conturi (în continuare consilierii). Pe de o parte, autorul excepţiei este nemulţumit de modalitatea în care, prin art. IX alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, în continuare Ordonanţa, a fost reglementat calculul cuantumului net al pensiei de serviciu a consilierilor, reglementare interpretată prin Decizia nr. 3 din 30 ianuarie 2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Pe de altă parte, din motivarea excepţiei sale, rezultă că autorul este nemulţumit şi de modalitatea de actualizare a pensiei de serviciu a consilierilor prevăzută de prevederile art. 51 alin. (10) din Legea nr. 94/1992, aşa cum au fost modificate prin prevederile art. V din Ordonanţă. Prin urmare, obiect al excepţiei de neconstituţionalitate în prezenta cauză îl constituie exclusiv prevederile anterior menţionate, nu şi prevederile art. 49 alin. (4) din Legea nr. 94/1992 care, de altfel, reprezintă însuşi temeiul legal al pensiei de serviciu al consilierilor. 23. Prevederile legale criticate au următorul conţinut: - Art. IX alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017: „Cuantumul net al pensiilor de serviciu stabilite în baza prevederilor ... Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, cu modificările şi completările ulterioare..., nu poate fi mai mare decât media venitului net corespunzător venitului brut care a constituit baza de calcul al pensiei de serviciu...“; – Art. 51 alin. (10) din Legea nr. 94/1992: „Pensiile de serviciu stabilite în condiţiile prezentei legi se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflaţiei, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea şi comunicat de Institutul Naţional de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă o pensie mai mică, se păstrează pensia aflată în plată.“ 24. În opinia autorului excepţiei dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi şi ale art. 140 alin. (4) privind statutul consilierilor de conturi. 25. În ceea ce priveşte primul palier al criticilor de neconstituţionalitate, respectiv cel al modalităţii de stabilire a pensiei de serviciu a consilierilor, Curtea reţine caracterul neîntemeiat al acestora şi, ca atare, va constata constituţionalitatea prevederilor art. IX alin. (1) din Ordonanţă referitoare la pensia de serviciu a consilierilor. 26. Curtea observă că prevederile art. IX alin. (1) din Ordonanţă reprezintă o măsură de plafonare a cuantumului net al tuturor pensiilor de serviciu, cu excepţia celor ale magistraţilor. Această plafonare constă în interdicţia ca nivelul net al pensiilor de serviciu să fie mai mare decât media venitului net corespunzător venitului brut care a constituit baza de calcul al pensiei de serviciu. Altfel spus, prin această plafonare, a fost exclusă posibilitatea ca beneficiarul pensiei de serviciu să aibă o pensie într-un cuantum care să depăşească cuantumul net al veniturilor sale nete pe durata activităţii. 27. Raţiunea adoptării acestei măsuri este indicată în mod limpede în Preambulul Ordonanţei: „Luând în considerare prevederile Programului de guvernare 2017/2020 referitoare la necesitatea asigurării şi respectării principiului echităţii pentru pensionari, neadoptarea măsurilor propuse prin prezenta ordonanţă de urgenţă generează adâncirea discrepanţelor existente între diferite categorii de pensionari, determinate de cuantumul pensiilor de serviciu care este vădit mai mare faţă de pensia medie din sistemul public de pensii, sistem care are la bază, printre altele, principiul contributivităţii, al solidarităţii şi egalităţii de tratament între asiguraţii sistemului“. 28. Această plafonare nu a vizat, însă, şi pensiile magistraţilor. Această excludere de la plafonare a pensiilor de serviciu ale magistraţilor a ridicat problema de drept a (ne)excluderii şi a pensiilor de serviciu ale consilierilor, în condiţiile în care, potrivit art. 49 alin. (4) din Legea nr. 94/1992, „Persoanele care au îndeplinit funcţia de consilier de conturi pe durata unui mandat complet beneficiază, la data pensionării, de pensie de serviciu, în cuantumul prevăzut de lege pentru magistraţi.“ Această chestiune de drept a fost tranşată de către instanţa supremă prin Decizia nr. 3 din 30 ianuarie 2023, în sensul că şi pensiile consilierilor sunt vizate de plafonare. Ca atare, autorul prezentei excepţii a invocat în faţa Curţii Constituţionale, pe lângă prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi 140 alin. (4), şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale, în particular Decizia nr. 900 din 15 decembrie 2020. Cel mai relevant considerent din această decizie cu privire la pensia consilierilor se regăseşte la paragraful 130, în care Curtea a stabilit, cu privire la pensia de serviciu a acestora, prin valorificarea art. 140 alin. (4) din Constituţie, o limită în marja de apreciere a legiuitorului cu privire la modul de stabilire a cuantumului pensiei, care trebuie să fie identic cu cel aplicabil judecătorilor, lăsând liberă decizia acestuia cu privire la criteriile şi condiţiile de pensionare. 29. Curtea Constituţională a formulat, deci, o distincţie între (i) modul de stabilire a cuantumului pensiilor de serviciu ale consilierilor şi (ii) condiţiile în care acestea pot fi dobândite. Curtea a statuat că legiuitorul poate modifica numai condiţiile de acordare, de exemplu perioada care trebuie îndeplinită în serviciu, vârsta etc. de către consilieri, dar nu şi modul de stabilire a cuantumului pensiei care, în mod obligatoriu, trebuie să fie acelaşi cu modul de stabilire a cuantumului pensiei magistraţilor. 30. Curtea reţine că, deşi Ordonanţa nu a plafonat şi pensiile nete ale magistraţilor, legiuitorul a reconsiderat această soluţie prin adoptarea prevederilor art. I pct. 1 - 3 ale Legii nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 950 din 20 octombrie 2023, care au modificat modalitatea de stabilire a cuantumului net al pensiilor de serviciu (inclusiv ale) magistraţilor prevăzută de art. 211 alin. (1), (3) şi (4) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. În consecinţă, potrivit noii soluţii legislative adoptate, cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. 31. Cu referire la neconstituţionalitatea prevederilor art. 51 alin. (10) din Legea nr. 94/1992, Curtea reţine, în prealabil, că Ordonanţa a fost adoptată în contextul adoptării noii legi a salarizării în anul 2017, respectiv Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, care prevedea, aşa cum se statuează şi în preambulul Ordonanţei, creşteri anuale semnificative ale salariilor. Întrucât pensiile de serviciu, inclusiv ale consilierilor, se actualizau anual în raport cu majorarea salariilor personalului aflat în activitate, respectiv consilierii activi, adoptarea Legii-cadru nr. 153/2017 ar fi condus la o creştere corespunzătoare şi a pensiilor de serviciu, inclusiv ale consilierilor. Prin adoptarea Ordonanţei s-a urmărit, însă, evitarea unor cheltuieli bugetare excesive şi s-a decis, în termenii preambulului acesteia, ca „actualizarea pensiilor de serviciu să nu se mai realizeze în raport cu majorarea salariilor personalului aflat în activitate“. În schimb, potrivit preambulului, actualizarea anuală se va face cu rata medie anuală a inflaţiei. 32. Pensiile de serviciu ale magistraţilor nu au fost, însă, vizate de aceste măsuri. Or, având în vedere prevederile art. 49 alin. (4) din Legea nr. 94/1992, autorul prezentei excepţii solicită Curţii Constituţionale ca de regimul juridic al pensiilor de serviciu ale magistraţilor să beneficieze şi consilierii de conturi. 33. Cu toate acestea, şi în ceea ce priveşte modalitatea de actualizare a pensiilor de serviciu ale magistraţilor, Curtea reţine că legiuitorul a reconsiderat, prin adoptarea art. I pct. 5 al Legii nr. 282/2023, soluţia normativă din Ordonanţă. Astfel, potrivit art. 213 alin. (2) din Legea nr. 303/2022, ulterior acestei modificări, „Pensiile de serviciu, inclusiv pensia de invaliditate şi pensia de urmaş, se actualizează, din oficiu, în fiecare an cu rata medie anuală a inflaţiei, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea şi comunicat de Institutul Naţional de Statistică“. 34. În acest context, Curtea reaminteşte jurisprudenţa sa constantă, precum şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia o deosebire de tratament juridic este discriminatorie atunci când nu este justificată în mod obiectiv şi rezonabil, aceasta însemnând că nu urmăreşte un scop legitim sau nu păstrează un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi obiectivul avut în vedere (a se vedea, exemplificativ, Decizia Curţii Constituţionale nr. 18 din 21 ianuarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257 din 29 martie 2020, paragraful 23). Totodată, în Cauza Gellérthegyi şi alţii împotriva Ungariei, soluţionată prin Decizia din 6 martie 2018, paragrafele 31-41, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că nu este discriminatoriu tratamentul legislativ referitor la pensii diferenţiat aplicat unor persoane care au lucrat în diferite categorii ale sistemul public. 35. Prin urmare, în esenţă, atât modul de stabilire, cât şi actualizarea pensiilor de serviciu ale consilierilor sunt de lege lata reglementate în mod similar cu cele ale magistraţilor, soluţiile legislative promovate valorificând un sistem de referinţă comparabil şi coerent atât din perspectiva mijloacelor folosite, cât şi a finalităţii urmărite. În aceste condiţii, Curtea reţine că dispoziţiile criticate nu încalcă art. 16 alin. (1) şi art. 140 alin. (4) din Constituţie. 36. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Nicolae Văcăroiu în Dosarul nr. 28.003/3/2022 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. IX alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, precum şi ale art. 51 alin. (10) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 28 mai 2024. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Cosmin-Marian Văduva -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
