Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cosmin-Marian │- │
│Văduva │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 77 ultima teză din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, excepţie ridicată de Vasile Nistor în Dosarul nr. 31.953/3/2020 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.574D/2021. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei, având în vedere că norma criticată este de protecţie, deoarece se dă posibilitatea valorificării şi stagiilor de cotizare realizate în afara sistemului de pensii militare. Sintagma criticată de autor reglementează aspecte procedurale, şi nu condiţii suplimentare privind modul de calcul al pensiilor în cele două sisteme de pensii. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 12 aprilie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 31.953/3/2020, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 77 ultima teză din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepţia a fost ridicată de Vasile Nistor într-o cauză având ca obiect recalcularea drepturilor de pensie. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că este contrară Constituţiei conduita legiuitorului de a nu reglementa el însuşi modalitatea de obţinere a pensiei în sistemul asigurărilor sociale de stat şi în sistemele neintegrate acestuia de către pensionarii militari, ci de a delega această atribuţie unor autorităţi ale puterii executive, casele de pensii, care acţionează prin intermediul protocoalelor, acte administrative cu forţă juridică inferioară legilor. Constituţia este încălcată deoarece aceste protocoale nu sunt publice, clare şi previzibile, asiguratul neputând avea o reprezentare clară cu privire la modalitatea de stabilire a pensiei sale. 6. Pensionarii militari sunt discriminaţi faţă de pensionarii din sistemul public de asigurări sociale, deoarece unul şi acelaşi drept - dreptul la pensie în sistemul public de pensii - este reglementat în mod diferenţiat. Astfel, în vreme ce celei de-a doua categorii de asiguraţi legiuitorul îi asigură predictibilitatea referitoare la stabilirea pensiei prin reglementarea acesteia la nivel de lege, pensionarii militari nu au această posibilitate de a-şi reprezenta modalitatea de calcul al pensiei acordate în acelaşi sistem de pensii. 7. Autorul apreciază că se încalcă şi art. 1 alin. (4) din Constituţie referitor la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, deoarece puterea executivă are posibilitatea de a exercita o prerogativă a puterii legislative. În sfârşit, se încalcă şi prevederile art. 1 alin. (5) din Constituţie privind standardele de calitate a legii, deoarece pensionarul militar care realizează stagii de cotizare în sistemul public de pensii sau care realizează vechime în muncă în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate sistemului public de pensii şi care nu au fost valorificate la stabilirea pensiei militare de stat, vizat de acest drept, nu are posibilitatea de a-şi adapta comportamentul în mod corespunzător şi nici de a avea reprezentarea corectă a alcătuirii drepturilor sale de pensie. În sprijinul argumentaţiei, autorul excepţiei invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 318 din 21 mai 2019, paragraful 22. 8. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu şi-a exprimat opinia cu privire la temeinicia excepţiei. 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 77 ultima teză din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, care au următorul cuprins: „Pensionarii militari care realizează stagii de cotizare în sistemul public de pensii sau care realizează vechime în muncă în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate sistemului public de pensii şi care nu au fost valorificate la stabilirea pensiei militare de stat pot solicita stabilirea drepturilor de pensie în sistemul public de pensii ori în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate sistemului public de pensii, în condiţiile protocoalelor încheiate între entităţile implicate.“ 13. În opinia autorului excepţiei, dispoziţiile criticate sunt contrare prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (4) referitor la separaţia şi echilibrul puterilor în stat şi alin. (5) în componenta referitoare la standardele de calitate a legii şi ale art. 16 privind egalitatea în drepturi. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că legiuitorul, prin soluţia criticată, nu a făcut decât să delege puterea de a emite simple reglementări cu un caracter pronunţat tehnic privind procedura care trebuie urmată atunci când pensionarul militar optează pentru obţinerea pensiei în sistemul public sau, după caz, într-un sistem sau sisteme neintegrate acestuia. Natura juridică a acestor protocoale este cea a unor acte unilaterale cu caracter normativ emise de o autoritate publică, în regim de putere publică, în înţelesul art. 2 lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 1154 din 7 decembrie 2004, potrivit căruia actul administrativ este „actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice“. Conţinutul normativ al protocoalelor care urmează să fie adoptate în comun de către entităţile implicate, de exemplu, casele sectoriale de pensii, pe de o parte, şi casele teritoriale de pensii, pe de altă parte, trebuie să respecte dispoziţiile de drept primar care reglementează pensiile militare de serviciu, respectiv Legea nr. 223/2015, şi pensiile acordate în sistemul public de pensii sau, după caz, neintegrate acestuia, respectiv Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, sau, de exemplu, Legea nr. 72/2016 privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 5 mai 2016. 15. Eventuala neconcordanţă dintre aceste protocoale, acte administrative, şi legislaţia primară anterior menţionată poate fi cenzurată pe calea contenciosului administrativ, în temeiul art. 4 alin. (4) teza a doua din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, potrivit căruia „Controlul judecătoresc al actelor administrative cu caracter normativ se exercită de către instanţa de contencios administrativ în cadrul acţiunii în anulare, în condiţiile prevăzute de prezenta lege“. Ca atare, decizia legiuitorului, concretizată prin dispoziţiile legale criticate de către autorul prezentei excepţii, de a acorda prerogativa unor entităţi administrative de a adopta reglementări având natura juridică a unor acte unilaterale cu caracter normativ nu le sustrage controlului judiciar şi nici nu ridică vreo problemă de constituţionalitate. Aceste protocoale nu pot, de exemplu, să aducă vreo atingere modalităţii de calcul al pensiilor militarilor care doresc obţinerea unei pensii şi în sistemul public de pensii: modalitatea de calcul al stagiului de cotizare, valoarea punctului de pensie şi celelalte elemente esenţiale ale modalităţii de calcul al pensiei sunt deja stabilite prin dispoziţiile Legii nr. 263/2010. Conţinutul normativ al protocoalelor nu poate fi contrar acestora, iar autorităţile administrative care calculează pensiile militarilor în sistemul public sau, după caz, neintegrate acestuia sunt ţinute să respecte dispoziţiile legale relevante întocmai ca atunci când le aplică în cazul asiguraţilor din sistemul public care solicită acordarea pensiei. Din această împrejurare rezultă că pensionarii militari care optează pentru pensia în sistemul public nu sunt discriminaţi faţă de asiguraţii acestui sistem. Protocoalele la care se face trimitere în dispoziţiile legale criticate sunt facilităţi cu caracter tehnic, menite să uşureze „dialogul“ inevitabil dintre entităţile implicate şi, deci, finalmente au menirea să servească interesele categoriei de persoane în care se încadrează şi autorul excepţiei. În concluzie, o asemenea reglementare nu contravine principiului separaţiei puterilor în stat, exigenţelor de calitate a legii şi egalităţii în drepturi. 16. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Vasile Nistor în Dosarul nr. 31.953/3/2020 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 77 ultima teză din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 28 mai 2024. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Cosmin-Marian Văduva -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
