Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Bianca Drăghici │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 33 alin. (2) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, excepţie ridicată de Mircea Manolache în Dosarul nr. 980/120/2017 al Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.938D/2017. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei, întrucât autorul acesteia nu formulează o veritabilă critică de neconstituţionalitate, ci doreşte modificarea textului de lege în sensul includerii unor reglementări care să îi permită încadrarea în funcţia de grefier. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 4. Prin încheierea din 23 mai 2017, pronunţată în Dosarul nr. 980/120/2017, Tribunalul Dâmboviţa - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 33 alin. (2) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice. Excepţia a fost ridicată de Mircea Manolache, într-o cauză având ca obiect plata unor drepturi băneşti. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că din conţinutul dispoziţiilor art. 33 din Legea nr. 567/2004 reiese faptul că o persoană cu studii superioare juridice este încadrată ca grefier cu studii superioare, în timp ce o persoană cu studii superioare economice este încadrată ca grefier cu studii medii, aşa încât cel puţin teza a doua a alin. (2) este neconstituţională, fiind încălcate prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie. 6. Se apreciază că, prin această normă, persoanele care au absolvit studii superioare de altă specialitate decât cea juridică sunt discriminate faţă de persoanele care au absolvit studii superioare juridice, norma neavând la bază principiul egalităţii cetăţenilor, ci, dimpotrivă, promovând discriminări, aşa încât grefierii absolvenţi de studii superioare altele decât cele juridice nu sunt egali în faţa legii. 7. Se consideră că încadrarea grefierilor cu studii superioare de altă specialitate decât cea juridică ca grefieri cu studii medii conduce la o salarizare diferenţiată a acestora, mult inferioară faţă de salarizarea grefierilor cu studii superioare juridice, în condiţii identice privind vechimea în muncă şi în condiţiile în care prin fişa postului pentru grefieri se prevăd aceleaşi atribuţii, atât pentru cei cu studii medii, cât şi pentru cei cu studii superioare. Totodată, se afirmă că funcţia de grefier este o funcţie de execuţie, nefiind necesare studii de specialitate juridică. 8. În continuare, se menţionează dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, respectiv dispoziţiile art. 1 alin. (1) şi (2) din această ordonanţă, potrivit cărora principiul egalităţii între cetăţeni, al excluderii privilegiilor şi discriminării sunt garantate în special în exercitarea dreptului la muncă, la libera alegere a ocupaţiei, la condiţii de muncă echitabile şi satisfăcătoare, la protecţia împotriva şomajului, la un salariu egal pentru muncă egală, la o remuneraţie echitabilă şi satisfăcătoare. 9. Se apreciază că teza a doua a alin. (2) al art. 33 din Legea nr. 567/2004 nu urmăreşte un scop legitim câtă vreme, din punctul de vedere al salarizării unei persoane, nu se ţine cont de nivelul studiilor acesteia, fiind asimilat un absolvent de studii superioare economice unui absolvent de studii liceale. 10. În final, se susţine că sunt întrunite condiţiile existenţei unei discriminări, în sensul arătat atât în doctrină şi legislaţie, cât şi în Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi Declaraţia Universală a Drepturilor Omului. Astfel, se apreciază că există persoane aflate în poziţii comparabile - grefierii de şedinţă au aceleaşi atribuţii indiferent de nivelul studiilor; există un tratament juridic diferit - salarizarea diferită a celor două categorii de grefieri, prin luarea în considerare pentru grefierii cu studii superioare juridice a coeficienţilor de ierarhizare mai mari prevăzuţi de Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice; şi tratamentul juridic diferit nu este justificat obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a scopului nu sunt adecvate şi necesare, în condiţiile în care dispoziţiile Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375/2015 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti nu fac nicio distincţie în privinţa studiilor absolvite şi a atribuţiilor stabilite pentru grefierii din cadrul instanţelor judecătoreşti. 11. Tribunalul Dâmboviţa - Secţia I civilă apreciază că dispoziţiile art. 33 alin. (2) din Legea nr. 567/2004 nu conţin prevederi discriminatorii, având în vedere că stabilirea condiţiilor de acces într-o anumită funcţie este o problemă de legiferare, iar salarizarea diferită a unor persoane aflate în situaţii juridice diferite nu încalcă principiile consacrate de art. 16 din Constituţie. 12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 13. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, întrucât Curtea Constituţională nu poate analiza critici de neconstituţionalitate ce urmăresc, în realitate, modificări legislative ale textelor legale în vigoare şi care conţin propuneri de lege ferenda. Controlul de constituţionalitate semnifică verificarea conformităţii dispoziţiilor de lege criticate cu normele şi principiile fundamentale invocate, în limita unor critici ce vizează evidenţierea unui raport de contrarietate dintre acestea, şi nu modificarea sau completarea textelor legale atacate în funcţie de aprecierea subiectivă a autorului excepţiei. 14. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile art. 33 alin. (2) din Legea nr. 567/2004 sunt constituţionale, având în vedere că instituirea, prin textul de lege criticat, a unei asemenea încadrări este o opţiune a legiuitorului ce se circumscrie scopului legii, şi anume acela de a asigura buna desfăşurare a activităţii instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă acestea, în care un rol important îl joacă competenţa personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi îndeplinirea corectă a sarcinilor care îi revin, ţinând cont de faptul că, în înfăptuirea actului de justiţie, munca acestei categorii de personal constituie un sprijin pentru judecători şi procurori. 15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 33 alin. (2) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora: „La numirea în funcţia de grefier, pentru îndeplinirea condiţiei prevăzute la alin. (1) lit. e), este necesară absolvirea de studii superioare juridice sau de studii medii. Persoanele care au studii superioare de altă specialitate, altele decât cele prevăzute la alin. (3) şi (4), sunt asimilate celor cu studii medii din punct de vedere al încadrării.“ 18. Curtea reţine că dispoziţiile alin. (1) lit. e), (3) şi (4) ale art. 33 din Legea nr. 567/2004, la care fac trimitere normele criticate, prevăd că: "(1) Poate fi numită în funcţia de grefier persoana care îndeplineşte următoarele condiţii: [...] e) are studii superioare de specialitate sau studii medii, cunoştinţe de operare pe calculator sau de dactilografiere; [...](3) Pentru numirea în funcţia de grefier statistician, pentru îndeplinirea condiţiei prevăzute la alin. (1) lit. e), este necesară absolvirea de studii superioare economice, studii superioare juridice sau studii medii economice.(4) Pentru numirea în funcţia de grefier documentarist, pentru îndeplinirea condiţiei prevăzute la alin. (1) lit. e), este necesară absolvirea de studii superioare juridice, studii superioare de administraţie publică sau filologice ori studii medii.“" 19. În opinia autorului excepţiei, dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi. 20. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că Legea nr. 567/2004 reglementează statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, precum şi al personalului de specialitate criminalistică şi al personalului care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică din cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice. Totodată, legea prevede că, în înfăptuirea actului de justiţie, munca personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti constituie un sprijin pentru judecători şi procurori, competenţa acestei categorii de personal şi îndeplinirea corectă a sarcinilor care îi revin jucând un rol important în buna desfăşurare a întregii activităţi a instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă acestea. 21. Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, potrivit art. 3 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 567/2004, este format din grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentarişti, grefieri arhivari, grefieri registratori şi specialişti IT, iar Corpul grefierilor este alcătuit din grefieri cu studii superioare şi grefieri cu studii medii. 22. Potrivit art. 33 alin. (1) din Legea nr. 567/2004, poate fi numită în funcţia de grefier persoana care are cetăţenia română, domiciliul în România şi capacitate deplină de exerciţiu; nu are antecedente penale, nu are cazier fiscal şi se bucură de o bună reputaţie; cunoaşte limba română; este aptă, din punct de vedere medical, pentru exercitarea funcţiei; are studii superioare de specialitate sau studii medii, cunoştinţe de operare pe calculator sau de dactilografiere şi este absolventă a Şcolii Naţionale de Grefieri. 23. Curtea reţine că alin. (2) al art. 33 din Legea nr. 567/2004, supus controlului de constituţionalitate, prevede că la numirea în funcţia de grefier, pentru îndeplinirea condiţiei prevăzute la alin. (1) lit. e), referitoare la studii superioare de specialitate sau studii medii, cunoştinţe de operare pe calculator sau de dactilografiere, este necesară absolvirea de studii superioare juridice sau de studii medii, iar persoanele care au studii superioare de altă specialitate, altele decât cele prevăzute la alin. (3) şi (4), sunt asimilate celor cu studii medii din punctul de vedere al încadrării. 24. Curtea observă că pentru numirea în funcţia de grefier statistician este necesară absolvirea de studii superioare economice, studii superioare juridice sau studii medii economice, potrivit art. 33 alin. (3) din lege. De asemenea, pentru numirea în funcţia de grefier documentarist este necesară absolvirea de studii superioare juridice, studii superioare de administraţie publică sau filologice ori studii medii, potrivit art. 33 alin. (4) din lege. 25. Totodată, Curtea reţine că, potrivit art. 38 alin. (1) din Legea nr. 567/2004, poate fi numită în funcţia de grefier arhivar sau grefier registrator persoana care are studii medii şi îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 33 alin. (1) lit. a)-d), respectiv are cetăţenia română, domiciliul în România şi capacitate deplină de exerciţiu; nu are antecedente penale, nu are cazier fiscal şi se bucură de o bună reputaţie; cunoaşte limba română şi este aptă, din punct de vedere medical, pentru exercitarea funcţiei. 26. Sintetizând criticile de neconstituţionalitate formulate în cauză, Curtea reţine că, în opinia autorului excepţiei, dispoziţiile art. 33 alin. (2) din Legea nr. 567/2004 încalcă principiul egalităţii în drepturi, întrucât legea prevede că o persoană cu studii superioare juridice este încadrată ca grefier cu studii superioare, în timp ce o persoană cu studii superioare economice este încadrată ca grefier cu studii medii. 27. Din ansamblul cadrului normativ în materie, Curtea observă că statutul grefierilor cu studii superioare juridice este reglementat diferit faţă de cel al celorlalte categorii de grefieri. Astfel, potrivit art. 21 din Legea nr. 567/2004, formarea iniţială a personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea se desfăşoară diferit, pentru grefierii cu studii superioare juridice durata cursurilor este de 6 luni şi constă în pregătirea teoretică şi stagiu practic, iar pentru grefierii cu studii superioare de altă specialitate şi grefierii cu studii medii durata cursurilor este de un an şi include pregătire teoretică şi stagiu practic. În ceea ce priveşte promovarea în funcţii de conducere a grefierilor se observă că, potrivit art. 45 din Legea nr. 567/2004, criteriul vechimii în funcţie este diferit, în cazul grefierilor cu studii superioare juridice este necesară o vechime de minimum 6 luni în funcţia de grefier, iar pentru restul categoriilor de grefieri este necesară o vechime de minimum 3 ani în această funcţie. 28. De asemenea, Curtea reţine că, potrivit art. 70 din Legea nr. 567/2004, grefierii cu studii superioare juridice beneficiază de vechime în specialitate juridică, pentru perioada în care desfăşoară această activitate. Ca atare, grefierii cu studii superioare juridice au vocaţie să participe la concursuri pentru ocuparea oricărei funcţii juridice pentru care se cere vechime în specialitate juridică. 29. Faţă de cele anterior expuse, Curtea reţine că instituirea, prin dispoziţiile de lege criticate, a unor criterii referitoare la natura studiilor absolvite pentru numirea în funcţia de grefier reprezintă opţiunea legiuitorului, opţiune ce se circumscrie scopului legii enunţat în art. 2 alin. (1), respectiv buna desfăşurare a întregii activităţi a instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă acestea, în care un rol important îl joacă competenţa personalului auxiliar de specialitate. 30. Aşadar, persoanele care optează pentru exercitarea unor profesii sau meserii şi pentru încadrarea în funcţii pentru care reglementările legale cer studii de specialitate se află într-o situaţie diferită faţă de celelalte categorii de salariaţi cărora nu li se cer aceste studii în momentul încadrării în funcţie, ceea ce justifică, în mod obiectiv şi rezonabil, tratamentul juridic diferit. 31. Prin urmare, Curtea constată că dispoziţiile de lege criticate nu contravin principiului egalităţii în faţa legii, consacrat prin art. 16 din Constituţie, deoarece, aşa cum a statuat în mod constant în jurisprudenţa sa, acest principiu constituţional presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite. (A se vedea Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Or, grefierii cu studii superioare juridice nu sunt în aceeaşi situaţie juridică cu celelalte categorii de grefieri, aşa încât tratamentul juridic aplicabil este diferit, ceea ce nu contravine art. 16 din Constituţie. 32. Având în vedere toate aceste argumente, Curtea constată că nu sunt încălcate prevederile constituţionale care consacră principiul egalităţii în drepturi. 33. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Mircea Manolache în Dosarul nr. 980/120/2017 al Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 33 alin. (2) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 7 mai 2019. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Bianca Drăghici ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
