Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cosmin-Marian │- │
│Văduva │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 170 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Marin Valerian Voicu în Dosarul nr. 908/98/2020 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.570D/2021. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei, având în vedere că indicele de corecţie, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, reprezintă o măsură de atenuare a efectelor pe care le-a avut înăsprirea condiţiilor de pensionare prin Legea nr. 263/2010. În ceea ce îl priveşte pe autorul excepţiei, i-a fost valorificată întreaga perioadă de referinţă, aplicându-i-se un indice de corecţie corespunzător legislaţiei în vigoare la data pensionării. Împrejurarea că, ulterior, acest indice de corecţie are o valoare superioară nu constituie discriminare. Curtea Constituţională a arătat că aplicarea unor reglementări diferite în funcţie de data pensionării nu este contrară prevederilor art. 16 din Constituţie. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 6 aprilie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 908/98/2020, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 170 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Marin Valerian Voicu într-o cauză având ca obiect recalcularea drepturilor de pensie. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că prevederile art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, potrivit cărora „Indicele de corecţie se aplică o singură dată, la înscrierea iniţială la pensie“, sunt contrare art. 16 din Constituţie, deoarece cuantumul indicelui de corecţie este diferit, în funcţie de anul înscrierii la pensie. 6. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. 7. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 8. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 9. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, art. 170 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. Analizând motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în realitate, criticile de neconstituţionalitate privesc exclusiv prevederile art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, având următorul cuprins: „Indicele de corecţie se aplică o singură dată, la înscrierea iniţială la pensie.“ 10. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile criticate sunt contrare art. 16 din Constituţie privind egalitatea în drepturi. 11. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că autorul acesteia nu critică, în realitate, conţinutul dispoziţiilor care formează obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, aşa cum este configurat prin încheierea de sesizare, ci exclusiv împrejurarea că legiuitorul poate stabili cuantumuri diferite, de la an la an, ale indicelui de corecţie. Astfel, în cazul autorului prezentei excepţii, pensionat în anul 2019, s-a acordat un indice de corecţie de 1,21%, în conformitate cu art. 33 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018, potrivit căruia „În anul 2019, indicele de corecţie prevăzut la art. 170 din Legea nr. 263/2010 (...) este de 1,20“. În schimb, în anul 2020, arată autorul, indicele de corecţie a fost mai mare, respectiv 1,41, impus prin art. 17 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 nr. 6/2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 3 din 6 ianuarie 2020, potrivit căruia „În anul 2020 indicele de corecţie prevăzut la art. 170 din Legea nr. 263/2010 (...) este de 1,41“. 12. Aşa cum a reţinut Curtea în Decizia nr. 670 din 19 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1157 din 6 decembrie 2021, paragrafele 19 şi 20, modalitatea de calcul al pensiilor reglementată prin Legea nr. 263/2010, intrată în vigoare la 1 ianuarie 2011, este mai dezavantajoasă pentru pensionari decât modalitatea de calcul prevăzută în Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, din cauza creşterii progresive a stagiului complet de cotizare şi a vârstei standard necesare pentru deschiderea dreptului la pensie. Totuşi, a mai arătat Curtea, în paragraful 21 al Deciziei nr. 670 din 19 octombrie 2021, precitată, legiuitorul şi-a dorit să atenueze efectele punerii în aplicare a unei asemenea soluţii, asumând, implicit, că ar fi injust ca persoanele pensionate după 1 ianuarie 2011 să suporte înăsprirea condiţiilor de pensionare. Mijlocul prin care legea a atins acest scop îl constituie indicele de corecţie prevăzut de art. 170 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, în conformitate cu care „Pentru persoanele înscrise la pensie începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, la punctajul mediu anual determinat în condiţiile art. 95 se aplică un indice de corecţie calculat ca raport între 43,3% din câştigul salarial mediu brut realizat şi valoarea unui punct de pensie în vigoare la data înscrierii la pensie, actualizată cu rata medie anuală a inflaţiei pe anul 2011“. 13. Din cele anterior prezentate rezultă că instituirea indicelui de corecţie reprezintă prin excelenţă o măsură cu caracter social, luată de stat pentru atenuarea unei situaţii obiective, impuse de modificările de esenţă aduse sistemului de asigurări sociale de stat prin adoptarea Legii nr. 263/2010. Aşa cum în mod repetat a amintit Curtea în jurisprudenţa sa, statul trebuie să beneficieze de o largă marjă de apreciere în ceea ce priveşte conţinutul politicilor sale cu un pronunţat caracter social, aşa cum este şi măsura acordării indicelui de corecţie celor pensionaţi după adoptarea Legii nr. 263/2010. Astfel, în paragraful 33 al Deciziei nr. 670 din 19 octombrie 2021, Curtea a statuat că legiuitorul se bucură de o marjă de apreciere în ceea ce priveşte adoptarea măsurilor de politică social-economică sau/şi de protecţie socială care este, în principiu, mai largă decât în alte sfere ale controlului de constituţionalitate. O eventuală cenzură din partea Curţii Constituţionale a soluţiei privind cuantumul concret al indicelui de corecţie care ar trebui acordat la data ieşirii la pensie după data de 1 ianuarie 2011 ar reprezenta o încălcare a prevederilor art. 61 alin. (1) şi ale art. 142 din Constituţie care delimitează rolurile Parlamentului şi ale Curţii Constituţionale în cadrul constituţional din România. 14. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Marin Valerian Voicu în Dosarul nr. 908/98/2020 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 28 mai 2024. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Cosmin-Marian Văduva ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
