Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Bianca Drăghici │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27^46 alin. (1) lit. b) şi ale art. 74^1 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, excepţie ridicată de Florin Popa în Dosarul nr. 876/119/2018 al Curţii de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.318D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate a sintagmei „nu este cercetat disciplinar“ din cuprinsul art. 27^46 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 360/2002, având în vedere Decizia nr. 789 din 23 noiembrie 2021, prin care Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că aceasta este neconstituţională. Cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 74^1 din Legea nr. 360/2002, pune concluzii de respingere ca neîntemeiată, deoarece la data organizării concursului pentru ocuparea funcţiei de conducere vacante, cu privire la care i-a fost respinsă candidatura autorului excepţiei, Legea nr. 360/2002 fusese modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2016, prin care a fost transpusă Decizia Curţii Constituţionale nr. 172 din 24 martie 2016, fiind aduse completări referitoare la condiţiile privind organizarea concursurilor pentru ocuparea funcţiilor de execuţie şi conducere vacante. Însă textul criticat nu se referă la un aspect esenţial, în sensul celor reţinute de Curte în jurisprudenţa sa în materie, ci are în vedere doar stabilirea procedurii referitoare la organizarea concursurilor, care se face prin ordin al ministrului afacerilor interne. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 4. Prin Încheierea din 6 mai 2019, pronunţată în Dosarul nr. 876/119/2018, Curtea de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27^46 alin. (1) lit. b) şi ale art. 74^1 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului. Excepţia a fost ridicată de Florin Popa într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de anulare a deciziei Inspectoratului General al Poliţiei Române - Comisia de concurs, prin care autorului excepţiei i-a fost respinsă candidatura pentru un examen de ocupare a unui post de conducere, întrucât nu îndeplinea condiţia de a nu fi cercetat disciplinar. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 27^46 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 360/2002, cu referire la sintagma „nu este cercetat disciplinar“, potrivit cărora poliţistului îi este interzis să participe la concursul organizat pentru ocuparea unui post de conducere vacant în cazul în care este cercetat disciplinar, contravin art. 16 alin. (1) şi art. 23 alin. (11) din Constituţie. Astfel, potrivit art. 59 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 360/2002, cercetarea disciplinară se declanşează prin act administrativ, iar în urma declanşării acesteia evoluţia profesională a poliţistului care doreşte să participe la concursul pentru ocuparea unui post de conducere vacant este blocată. Textul de lege criticat îngrădeşte în mod discriminatoriu accesul la concurs prin comparaţie cu funcţionarii publici care, potrivit Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, pot participa la acelaşi fel de concurs şi în cazul declanşării procedurii disciplinare. Este, de asemenea, încălcată prezumţia de nevinovăţie a autorului, principiu statuat prin art. 58^2 lit. a) din Legea nr. 360/2002, întrucât, până la rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare, persoana este considerată nevinovată. Sunt invocate Hotărârile din 4 iunie 2013 şi 14 ianuarie 2010, pronunţate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauzele Teodor împotriva României şi Vanjak împotriva Croaţiei. 6. Cu privire la dispoziţiile art. 74^1 din Legea nr. 360/2002, astfel cum au fost modificate şi completate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2016, se apreciază că aceste norme contravin prevederilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (4) şi alin. (5), art. 16 alin. (1) şi art. 73 alin. (3) lit. j). 7. Se arată că prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 306 din 8 mai 2018 s-a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (5) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului. Mutatis mutandis, concursul la care s-a înscris autorul prezentei excepţii a fost organizat în baza unui act normativ - Ordinul nr. 140/2016 - inferior Legii nr. 360/2002, aşa cum statuează art. 73 din Constituţie, iar condiţiile generale de participare la examen/concurs trebuiau reglementate prin lege organică, astfel încât procedura de organizare a acestuia este viciată. 8. Se consideră că reglementarea prin ordin a procedurii de organizare a concursurilor şi examenelor este neconstituţională, întrucât, în esenţa sa, evaluarea activităţii şi a conduitei unui funcţionar public ţine de statutul acestuia şi, prin urmare, trebuie reglementată, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, prin lege organică. Mai mult, prin reglementarea aspectelor esenţiale ale concursurilor prin ordin al ministrului sunt încălcate şi dispoziţiile art. 1 alin. (4) din Constituţie, referitoare la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, prin delegarea unei atribuţii ce aparţine în exclusivitate legiuitorului către Guvern, precum şi ale art. 1 alin. (5) din Constituţie, în componenţa sa referitoare la previzibilitatea şi accesibilitatea legii. 9. Statutul juridic al funcţionarului public se întemeiază pe un regim juridic statutar reglementat prin lege organică şi care este distinct de regimul juridic contractual, al raporturilor de muncă al celorlalţi salariaţi, întemeiat pe contractul individual de muncă şi reglementat prin Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011 (a se vedea Decizia Curţii Constituţionale nr. 392 din 2 iulie 2014, publicată Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 667 din 11 septembrie 2014, paragraful 17, Decizia nr. 637 din 13 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 906 din 8 decembrie 2015, paragraful 24, şi Decizia nr. 172 din 24 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 25 aprilie 2016, paragraful 17). Aşadar, elementele esenţiale referitoare la naşterea, executarea şi încetarea raporturilor de serviciu ale unui funcţionar public se referă în mod intrinsec la statutul acestuia. 10. Prin urmare, dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, întrucât prevăd ca procedura organizării concursurilor şi examenelor să fie stabilită printr-o normă administrativă, cu putere juridică inferioară legii organice, respectiv prin ordin al ministrului afacerilor interne. Astfel, se transmite competenţa constituţională exclusivă a legiuitorului organic de a reglementa în domenii ce ţin de statutul funcţionarului public către puterea executivă (a se vedea, în acelaşi sens, Decizia nr. 637 din 13 octombrie 2015, precitată, paragraful 26). 11. Curtea de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. Astfel, cu privire la dispoziţiile art. 27^46 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 360/2002, se arată că în această modalitate de reglementare simpla declanşare a procedurii de cercetare disciplinară îngrădeşte dreptul poliţistului de a participa la concursul pentru ocuparea unui post de conducere vacant, ceea ce încalcă principiul egalităţii în faţa legii, prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constituţie, şi principiul prezumţiei de nevinovăţie reglementat de art. 23 alin. (11) din Constituţie. Referitor la art. 74^1 din Legea nr. 360/2002, menţionând Decizia Curţii Constituţionale nr. 306 din 8 mai 2018, instanţa apreciază că prevederile de lege criticate, care instituie reglementarea acestor aspecte prin acte administrative, contravin dispoziţiilor art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie. 12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit dispozitivului încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 27^46 alin. (1) lit. b) şi ale art. 74^1 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002, cu modificările şi completările ulterioare. Însă, analizând notele scrise ale autorului excepţiei, Curtea constată că acesta formulează critici de neconstituţionalitate cu privire la sintagma „nu este cercetat disciplinar“ din cuprinsul art. 27^46 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 360/2002, aşa încât obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie sintagma „nu este cercetat disciplinar“ din cuprinsul art. 27^46 alin. (1) lit. b) şi dispoziţiile art. 74^1 din Legea nr. 360/2002, potrivit cărora: - Art. 27^46 alin. (1) lit. b): „La concursul pentru ocuparea unui post de conducere vacant poate participa poliţistul care: [...] b) nu este cercetat disciplinar, nu se află sub efectul unei sancţiuni disciplinare sau faţă de acesta nu a fost pusă în mişcare acţiunea penală.“; – Art. 74^1: "Prin ordin al ministrului afacerilor interne se stabilesc aspecte procedurale cu privire la: a) organizarea şi desfăşurarea cursurilor de formare profesională a poliţistului, precum şi a concursurilor şi examenelor prevăzute de prezenta lege; b) naşterea, modificarea, suspendarea şi încetarea raporturilor de serviciu." 16. În opinia autorului excepţiei, dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în cadrul democraţiei constituţionale, art. 1 alin. (5) privind principiul legalităţii, în componenta privind claritatea şi previzibilitatea legii, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 73 alin. (3) lit. j) privind reglementarea prin lege organică a statutului funcţionarilor publici şi art. 23 alin. (11) referitor la libertatea individuală. 17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, referitor la sintagma „nu este cercetat disciplinar“ din cuprinsul art. 27^46 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 360/2002, ulterior încheierii de sesizare, prin Decizia nr. 789 din 23 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 19 ianuarie 2022, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că aceasta este neconstituţională. 18. Pentru a ajunge la această soluţie, prin decizia menţionată, paragrafele 16-26, Curtea a verificat prin prisma unui test de proporţionalitate dezvoltat în jurisprudenţa sa (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 266 din 21 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 443 din 19 iulie 2013, şi Decizia nr. 898 din 17 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 26 februarie 2016) dacă adoptarea sintagmei criticate are o justificare raţională, fără a fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, dacă are un scop legitim şi dacă este proporţională cu acel scop, respectiv de a fi adecvată, necesară şi a asigura un just echilibru între interesele concurente. Astfel, Curtea a constatat că măsura adoptată nu îndeplineşte condiţia de a fi necesară, respectiv indispensabilă, pentru îndeplinirea scopului urmărit şi nici pe aceea de a fi proporţională, adică să păstreze justul echilibru între interesele concurente, iar condiţia cuprinsă în sintagma criticată nu este proporţională cu situaţia care o determină, adică nu asigură un just echilibru între interesul public, respectiv cel individual. Curtea a reţinut că legiuitorului îi revenea obligaţia constituţională de a identifica punctul de echilibru optim dintre cele două interese concurente, pentru ca acestea, împreună şi fiecare în parte, să se realizeze (a se vedea, ad similis, Decizia nr. 731 din 6 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 29 ianuarie 2020, paragraful 66). Însă această obligaţie constituţională nu a fost respectată de vreme ce legiuitorul a adoptat soluţia potrivit căreia orice deschidere a unei proceduri disciplinare, indiferent de faptul că aceasta se finalizează cu constatarea existenţei sau a inexistenţei abaterii şi a vinovăţiei poliţistului, împiedică accesul acestuia la concursul pentru ocuparea unui post de conducere. Mai mult, Curtea a observat că, potrivit art. 6 din Hotărârea Guvernului nr. 725/2015 pentru stabilirea normelor de aplicare a cap. IV din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, referitoare la acordarea recompenselor şi răspunderea disciplinară a poliţiştilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 690 din 11 septembrie 2015, depunerea oricărei înştiinţări/cereri în scris cu privire la săvârşirea unei abateri disciplinare obligă persoana în drept să declanşeze procedura disciplinară. Nici Hotărârea Guvernului nr. 725/2015 şi nici Legea nr. 360/2002 nu prevăd sancţiuni pentru situaţia în care s-ar depune cereri şicanatorii, adică formulate numai cu scopul de a împiedica accesul poliţistului la concurs. Aceasta înseamnă că evoluţia profesională a poliţistului, ca aspect al exercitării funcţiei publice şi al dreptului său la muncă, ar putea fi blocată în mod permanent de persoane de rea-credinţă care ar putea depune sesizări scrise cu privire la presupuse abateri disciplinare de fiecare dată când se organizează un nou concurs. Legiuitorul plasează astfel sub semnul hazardului un aspect esenţial al dreptului la exercitarea funcţiei publice şi al dreptului la muncă, ceea ce este de nepermis. 19. Având în vedere toate aceste considerente, Curtea a constatat că sintagma „nu este cercetat disciplinar“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 27^46 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 360/2002 împiedică accesul poliţistului, funcţionar public cu statut special, la concursul pentru ocuparea unui post de conducere, ce ţine de exercitarea raportului său de serviciu, aducând astfel atingere dispoziţiilor art. 16 alin. (3) coroborate cu cele ale art. 41 din Constituţie. 20. Prin urmare, având în vedere soluţia de neconstituţionalitate, precum şi data sesizării Curţii Constituţionale în prezenta cauză, excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei „nu este cercetat disciplinar“ din cuprinsul art. 27^46 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 360/2002 urmează a fi respinsă ca devenită inadmisibilă. 21. Sub acest aspect, Curtea reţine că, de principiu, chiar dacă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate este respinsă ca devenită inadmisibilă, în temeiul prezentei decizii, decizia anterioară de constatare a neconstituţionalităţii poate reprezenta motiv de revizuire conform art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 301 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iulie 2014, paragraful 20, Decizia nr. 497 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 839 din 18 noiembrie 2014, paragraful 32, sau Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016). 22. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 74^1 din Legea nr. 360/2002, Curtea constată netemeinicia acesteia din perspectiva argumentelor ce vor fi prezentate în continuare. 23. Astfel, sintetizând criticile autorului, Curtea reţine că acesta susţine că normele de lege supuse controlului de constituţionalitate contravin dispoziţiilor constituţionale invocate, întrucât prevăd ca procedura organizării concursurilor şi examenelor să fie stabilită printr-o normă administrativă, cu putere juridică inferioară legii organice, respectiv prin ordin al ministrului de resort, transmiţându-se astfel competenţa constituţională exclusivă a legiuitorului organic de a reglementa în domenii ce ţin de statutul funcţionarului public către puterea executivă. 24. Analizând aceste susţineri, Curtea reţine că, în jurisprudenţa sa (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 121 din 10 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 9 iunie 2020, paragrafele 18 şi 19, şi Decizia nr. 172 din 24 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 25 aprilie 2016, paragraful 19), a stabilit că statutul juridic al unei categorii de personal este reprezentat de dispoziţiile de lege referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea raportului juridic de muncă în care se află respectiva categorie. Referitor la statutul poliţistului, Curtea a reţinut că acesta este subiect al unui raport de serviciu, raport care ia naştere, se execută şi încetează în condiţii speciale şi, de aceea, aspectele esenţiale ce vizează cele trei elemente ale raporturilor de serviciu se referă în mod intrinsec la statutul poliţistului, statut care este reglementat prin lege organică, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, respectiv Legea nr. 360/2002 (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 392 din 2 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 667 din 11 septembrie 2014, paragraful 17, Decizia nr. 637 din 13 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 906 din 8 decembrie 2015, paragraful 24, sau Decizia nr. 172 din 24 martie 2016, precitată, paragraful 17). Totodată, Curtea a reţinut prin Decizia nr. 172 din 24 martie 2016, paragraful 18, că aspectele privind ocuparea posturilor de conducere ţin în mod evident de cariera poliţistului şi presupun o modificare atât a atribuţiilor (a felului muncii), cât şi a salarizării, iar exercitarea raportului de serviciu al poliţistului se realizează de la naşterea acestuia, prin actul de numire, şi până la încetarea lui, în condiţiile legii. Având în vedere că, potrivit dispoziţiilor constituţionale, statutul funcţionarilor publici se reglementează prin lege organică şi ţinând cont de faptul că aspectele esenţiale privind ocuparea posturilor de conducere vizează o modificare a raporturilor de muncă, aceste aspecte esenţiale - cum sunt, spre exemplu, condiţiile generale de participare la examen/concurs, condiţiile de vechime necesară participării la examen/concurs, tipul probelor de examen/concurs, condiţiile în care candidaţii sunt declaraţi „admişi“ şi posibilitatea de contestare - trebuie reglementate prin lege organică, urmând ca regulile specifice procedurii de ocupare a funcţiilor de conducere să fie explicate şi detaliate prin ordin al ministrului de resort. De asemenea, prin Decizia nr. 306 din 8 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 516 din 22 iunie 2018, paragraful 22, Curtea a aplicat mutatis mutandis considerentele Deciziei sale nr. 172 din 24 martie 2016 referitoare la ocuparea posturilor de execuţie de către poliţişti. În acelaşi sens s-a pronunţat Curtea Constituţională şi referitor la statutul militarilor, prin Decizia nr. 307 din 8 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 9 iulie 2018. În concluzie, Curtea a statuat, cu valoare de principiu, în jurisprudenţa sa, că, în cazul tuturor categoriilor de personal al căror statut trebuie reglementat, potrivit Constituţiei, prin lege organică, aspectele esenţiale referitoare la ocuparea posturilor trebuie reglementate prin lege organică, iar nu prin acte administrative cu caracter inferior legii. 25. Prin Decizia nr. 306 din 8 mai 2018, precitată, paragraful 20, Curtea a reţinut că, urmare a pronunţării Deciziei sale nr. 172 din 24 martie 2016, au fost adoptate Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, publicată în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr. 459 din 21 iunie 2016, precum şi Legea nr. 118/2017 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 30 mai 2017, acte normative care au pus de acord dispoziţiile Legii nr. 360/2002 cu decizia sus-menţionată a Curţii Constituţionale. Cu acest prilej, a fost completată Legea nr. 360/2002 cu prevederi referitoare atât la ocuparea posturilor de conducere, cât şi la ocuparea posturilor de execuţie, prevederi introduse la secţiunea a 4-a: „Ocuparea posturilor vacante“ a capitolului II - „Cariera poliţistului“ din Legea nr. 360/2002. Astfel, potrivit art. 27^34, „Postul de execuţie vacant se ocupă prin: a) numirea absolventului instituţiei de învăţământ a Ministerului Afacerilor Interne sau care pregăteşte personal pentru nevoile Ministerului Afacerilor Interne; b) mutare, la cerere sau în interesul serviciului; c) concurs sau examen, după caz, în situaţiile prevăzute la art. 9 alin. (2), (2^1), (2^2) şi (3)." De asemenea, art. 27^36 conţine reglementări cu privire la comisia constituită în vederea ocupării postului vacant prin concurs sau examen, art. 27^39 stabileşte probele concursului sau examenului şi conţine prevederi referitoare la subiectele şi baremele de corectare/apreciere şi notare, în concordanţă cu tematica şi bibliografia stabilite, art. 27^41 şi 27^43 reglementează procedura de evaluare a probelor şi rezultatele finale, iar art. 27^44 stabileşte procedura de contestare a rezultatelor. 26. Referitor la postul de conducere vacant, Legea nr. 360/2002, astfel cum a fost modificată şi completată prin Legea nr. 118/2017 şi prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 53/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 2 iulie 2018, prevede la art. 27^35 alin. (1) că „Postul de conducere vacant se ocupă prin: a) concurs sau examen, după caz; b) mutare, la cerere sau în interesul serviciului, când funcţia este prevăzută cu coeficient de ierarhizare egal sau inferior celui anterior deţinut; c) numire directă pe acelaşi post sau, cu acordul scris al poliţistului, pe un post prevăzut cu coeficient de ierarhizare egal sau inferior celui anterior deţinut; c^1) numire directă a poliţistului pe o funcţie de demnitate publică ori cu rang de demnitar sau pe o funcţie de conducere la cabinetul demnitarului, prevăzute a fi încadrate cu poliţişti, în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, potrivit competenţelor stabilite prin lege; d) alte cazuri prevăzute de lege.“ De asemenea, concursul pentru ocuparea postului de conducere vacant constă în susţinerea unui interviu structurat pe subiecte profesionale, care se înregistrează audio şi/sau video, potrivit art. 27^38 din lege. 27. Ca atare, aplicând jurisprudenţa sa de principiu la prezenta cauză, Curtea constată că aspectele esenţiale privind ocuparea posturilor de conducere vacante sunt reglementate în cuprinsul Legii nr. 360/2002 - lege organică, iar regulile specifice procedurii de ocupare a acestora sunt explicate şi detaliate prin Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 140/2016 privind activitatea de management resurse umane în unităţile de poliţie ale Ministerului Afacerilor Interne, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 702 şi 702 bis din 9 septembrie 2016, cu modificările şi completările ulterioare, şi Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 177/2016 privind activitatea de management resurse umane în unităţile militare ale Ministerului Afacerilor Interne, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 931 şi 931 bis din 18 noiembrie 2016, cu modificările şi completările ulterioare. 28. În final, cât priveşte invocarea în susţinerea criticilor de neconstituţionalitate a Deciziei nr. 306 din 8 mai 2018, precitată, Curtea observă că în cuprinsul acesteia, la paragraful 21, a reţinut că, în acea cauză, excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată în cadrul soluţionării cererii de anulare a tabelului centralizator al rezultatelor la concursul organizat în data de 12 mai 2016, deci anterior completărilor aduse de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2016Legii nr. 360/2002, cu privire la ocuparea posturilor vacante de execuţie, când aspectele esenţiale nu erau reglementate prin lege. 29. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: 1. Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei „nu este cercetat disciplinar“ din cuprinsul art. 27^46 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, excepţie ridicată de Florin Popa în Dosarul nr. 876/119/2018 al Curţii de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal. 2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe şi constată că dispoziţiile art. 74^1 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 25 mai 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Bianca Drăghici -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
