Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cosmin-Marian │- │
│Văduva │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 alin. (2) şi ale art. 22 din capitolul VIII al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Ioan Filimon şi Iulian Gabriel Gomboş în Dosarul nr. 340/2/2018 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.527D/2021. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 3.218D/2021, nr. 3.658D/2021 şi nr. 2.796D/2022, având un obiect similar al excepţiilor de neconstituţionalitate, excepţii ridicate de Dan Schipor şi Adrian Străchinar, de Corina Frăţilă şi alţii, precum şi de Ana Maria Ciotoianu şi alţii în dosarele nr. 927/2/2018/a1, nr. 9.408/2/2017/a1 şi nr. 4.123/2/2019/ ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal. 4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. 6. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 3.218D/2021, nr. 3.658D/2021 şi nr. 2.796D/2022 la Dosarul nr. 1.527D/2021, care a fost primul înregistrat. 7. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei, având în vedere considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 82 din 3 martie 2022. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 8. Prin Sentinţa civilă nr. 16 din 29 ianuarie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 340/2/2018, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 17 alin. (2) şi ale art. 22 din capitolul VIII al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepţia a fost ridicată de Ioan Filimon şi Iulian Gabriel Gomboş într-o cauză având ca obiect drepturi salariale şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.527D/2021. 9. Prin Încheierea din 15 aprilie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 927/2/2018/a1, prin Încheierea din 18 noiembrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 9.408/2/2017/a1, precum şi prin Încheierea din 5 octombrie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 4.123/2/2019/a1, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 17 alin. (2) şi ale art. 22 din capitolul VIII al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepţia a fost ridicată de Dan Schipor şi Adrian Străchinar, de Corina Frăţilă şi alţii, precum şi de Ana Maria Ciotoianu şi alţii în cauze având ca obiect anularea unui act administrativ şi formează obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 3.218D/2021, nr. 3.658D/2021 şi nr. 2.796D/2022. 10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, nu a reglementat categoria specialiştilor IT, iar Camera Deputaţilor a reglementat această categorie, asimilând-o grefierilor. Rezultă o deosebire majoră de conţinut juridic între cele două forme ale legii. Prin reducerea drastică a salariilor personalului IT se încalcă expunerea de motive a Legii-cadru nr. 153/2017 potrivit căreia prin adoptarea acestui act normativ se urmăreşte majorarea salariilor tuturor salariaţilor din sectorul bugetar. Din cauza acestei diferenţe majore de conţinut, legea adoptată de Camera Deputaţilor ar fi trebuit să se întoarcă, spre dezbatere şi aprobare, la Senat. 11. Se arată că, în avizul său consultativ referitor la Legea-cadru nr. 153/2017, Consiliul Legislativ a semnalat că reducerea salarială este contrară art. 16 din Constituţie şi Deciziei Curţii Constituţionale nr. 872 din 25 iunie 2010, întrucât salariul face parte din dreptul la muncă, drept complex şi de natură fundamentală. Însăşi Legea-cadru nr. 153/2017 a statuat, cu titlu principial, că salariile în plată la intrarea sa în vigoare nu trebuie să scadă. 12. Autorii excepţiei îşi susţin motivarea prin raportare la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materia bicameralismului, respectiv Decizia nr. 393 din 5 iunie 2019. 13. În continuare, aceştia consideră că se încalcă şi art. 111 alin. (1) şi art. 138 alin. (5) din Constituţie, întrucât modificările din Camera decizională, neavute în vedere de prima Cameră sesizată, nu au indicat sursa de finanţare a noii cheltuieli bugetare deduse din acordarea de drepturi salariale pentru o întreagă nouă categorie de personal. În acest fel, sunt generate cheltuieli financiare care majorează cheltuielile bugetului de stat. Se adaugă că nu a fost respectată obligaţia de a se solicita întocmirea fişei privind impactul bugetar al modificărilor legislative (Decizia Curţii Constituţionale nr. 593 din 14 septembrie 2016). 14. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu şi-a exprimat opinia cu privire la temeinicia excepţiei. 15. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia este neîntemeiată. 16. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. 17. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 18. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 19. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 17 alin. (2) şi ale art. 22 din capitolul VIII al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, precum şi Legea-cadru nr. 153/2017, în ansamblul său, având în vedere că sunt formulate şi critici de neconstituţionalitate extrinsecă. Dispoziţiile criticate au următorul conţinut: - Art. 17 alin. (2): „Salariile de bază pentru personalul auxiliar de specialitate şi conex din cadrul judecătoriilor şi al parchetelor de pe lângă acestea sunt cele prevăzute în prezenta anexă la cap. II şi III.“; – Art. 22: "(1) Salariile de bază pentru specialiştii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, inclusiv al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi al celorlalte parchete, sunt prevăzute în prezenta anexă la cap. I lit. B nr. crt. 4.(2) Specialiştii prevăzuţi la alin. (1) beneficiază şi de celelalte drepturi salariale prevăzute de lege pentru categoria profesională din care fac parte, după caz, cu excepţia elementelor salariale care compun salariul de bază stabilit pentru categoriile profesionale din care fac parte.(3) Salariul de bază se stabileşte potrivit prezentei anexe, cap. I lit. A nr. crt. 6 pentru agenţii de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi cap. I lit. B nr. crt. 4 pentru ofiţerii de poliţie judiciară. Şefii de birou din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism beneficiază de indemnizaţia de încadrare corespunzătoare funcţiei de prim-procuror adjunct din cadrul parchetului de pe lângă judecătorie, iar şefii de serviciu de indemnizaţia de încadrare corespunzătoare funcţiei de prim-procuror în cadrul parchetului de pe lângă judecătorie. Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară din Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism beneficiază de drepturile prevăzute în prezenta anexă. Specialiştii prevăzuţi la alin. (1) beneficiază şi de prevederile art. 23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările şi completările ulterioare.(4) Indemnizaţiile de încadrare sau salariile de bază, precum şi alte drepturi salariale ale personalului din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se stabilesc de procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, respectiv al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, potrivit legii." 20. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate apreciază că dispoziţiile criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 61 alin. (2) privind alcătuirea Parlamentului, ale art. 75 privind sesizarea Camerelor, ale art. 111 alin. (1) privind informarea Parlamentului şi ale art. 138 alin. (5) privind bugetul public naţional. 21. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că s-a mai pronunţat cu privire la critici similare prin Decizia nr. 214 din 9 aprilie 2024*), nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la data pronunţării prezentei decizii. Astfel, Curtea a reţinut că, urmând procedura parlamentară, propunerea legislativă a fost adoptată de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, la data de 23 mai 2017, şi de Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, la data de 7 iunie 2017. Deşi există unele diferenţe între formele analizate de Senat şi, respectiv, de Camera Deputaţilor, nu se poate afirma că ar exista deosebiri majore de conţinut juridic între acestea sau o configuraţie semnificativ diferită între forma adoptată de Senat şi cea adoptată de Camera Deputaţilor. În plus, obiectul de reglementare al propunerii legislative supuse dezbaterii în Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, este acelaşi cu cel al legii adoptate de Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, respectiv salarizarea personalului plătit din fonduri publice. În concluzie, ţinând cont de faptul că forma adoptată de Camera Deputaţilor nu modifică substanţial obiectul de reglementare, scopul urmărit de legiuitor sau configuraţia propunerii legislative, Curtea a constatat că nu au fost încălcate dispoziţiile art. 61 şi 75 din Constituţie referitoare la principiul bicameralismului, astfel cum a fost dezvoltat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale anterior amintită. *) Decizia nr. 214 din 9 aprilie 2024 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 23 august 2024. 22. Cu referire la invocarea art. 16 alin. (1) din Constituţie, Curtea a statuat că includerea, sub aspectul salarizării, a specialiştilor în domeniul informatic în categoria personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor şi parchetelor reprezintă opţiunea legiuitorului, manifestată în marja sa de apreciere permisă de dispoziţiile art. 16 din Constituţie privind egalitatea în drepturi. În plus, opţiunea legiuitorului în materia salarizării specialiştilor IT este justificată având în vedere şi prevederile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, potrivit cărora „Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea este format din grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentarişti, grefieri arhivari, grefieri registratori şi specialişti IT“. Acceptarea criticilor de neconstituţionalitate formulate ar echivala cu imposibilitatea legiuitorului de a mai putea modifica sistemul de salarizare, pe motiv că ar crea diferenţe faţă de sistemul anterior de salarizare, iar neconstituţionalitatea unui text legal nu se poate pretinde prin simpla comparaţie dintre reglementarea veche şi cea nouă, aceasta din urmă fiind considerată mai puţin favorabilă şi declanşând automat un aşa-zis conflict de constituţionalitate. 23. Cu referire la criticile raportate la prevederile art. 111 alin. (1) şi ale art. 138 alin. (5) din Constituţie, Curtea observă că, prin Decizia nr. 554 din 24 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 142 din 20 februarie 2024 a reţinut, în paragraful 20 al deciziei precitate, că Senatul a solicitat punctul de vedere al Guvernului cu privire la propunerea legislativă, iar acesta din urmă a transmis punctul său de vedere, prin care a precizat că susţine adoptarea propunerii legislative, sub rezerva însuşirii propunerilor şi observaţiilor menţionate la punctul II. De asemenea, în punctul de vedere transmis, la punctul II - „Propuneri şi observaţii“, secţiunea A „Consideraţii privind impactul bugetar“, Guvernul a analizat şi impactul bugetar al propunerii legislative, identificând necesarul de finanţare. 24. Cu referire la criticile raportate la prevederile art. 138 alin. (5) din Constituţie, Curtea a observat că prin Legea-cadru nr. 153/2017 s-a reglementat un sistem unitar de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului. Având în vedere acest aspect, a conchis Curtea, este evident că sursa de finanţare în cazul salarizării specialiştilor IT este tot bugetul general consolidat al statului (a se vedea paragraful 21 al Deciziei nr. 554 din 24 octombrie 2023). 25. În sfârşit, în ceea ce priveşte caracterul insuficient al sursei de finanţare, criticat de autorii excepţiei din perspectiva faptului că în forma adoptată de prima Cameră sesizată nu era prevăzută salarizarea specialiştilor IT, Curtea a reţinut că aprecierea caracterului suficient al resurselor financiare nu îşi are temeiul în art. 138 alin. (5) din Constituţie, fiind o problemă exclusiv de oportunitate politică, ce priveşte, în esenţă, relaţiile dintre Parlament şi Guvern (a se vedea paragraful 22 al Deciziei nr. 554 din 24 octombrie 2023). 26. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să modifice jurisprudenţa mai sus invocată, atât soluţia, cât şi considerentele dinDecizia Curţii Constituţionale nr. 554 din 24 octombrie 2023 îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză, astfel încât Curtea va respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate. 27. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ioan Filimon şi Iulian Gabriel Gomboş în Dosarul nr. 340/2/2018 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, de Dan Schipor şi Adrian Străchinar, de Corina Frăţilă şi alţii, precum şi de Ana Maria Ciotoianu şi alţii în dosarele nr. 927/2/2018/a1, nr. 9.408/2/2017/a1 şi nr. 4.123/2/2019/a1 ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 17 alin. (2) şi ale art. 22 din capitolul VIII al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi Legea-cadru nr. 153/2017, în ansamblul său, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 28 mai 2024. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Cosmin-Marian Văduva -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
