Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Andreea Costin │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Victor Belcin în Dosarul nr. 2.854/3/2018/a1 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.048D/2019. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 1.530D/2019, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Laurenţiu Modan în Dosarul nr. 18.957/301/2018/a3 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă. 4. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.530D/2019 la Dosarul nr. 1.048D/2019, care a fost primul înregistrat. 6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere că instanţa constituţională s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii dispoziţiilor legale criticate, spre exemplu, prin Decizia nr. 141 din 4 martie 2021. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 7. Prin Încheierea din 10 aprilie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 2.854/3/2018/a1, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) din Codul de procedură civilă. 8. Prin Încheierea din 14 mai 2019, pronunţată în Dosarul nr. 18.957/301/2018/a3, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) din Codul de procedură civilă. 9. Excepţia a fost invocată de Victor Belcin, respectiv de Laurenţiu Modan în cauze având ca obiect soluţionarea unor cereri de reexaminare a încheierilor prin care s-a stabilit o amendă judiciară. 10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, întrucât nu stabilesc criterii de gradualizare a amenzii şi nu există niciun criteriu obiectiv de stabilire şi verificare a corespondenţei dintre valoarea amenzii şi fapta săvârşită imputată. Astfel, dispoziţiile legale criticate permit instanţei să aplice în mod părtinitor, arbitrar şi subiectiv amenzi judiciare printr-o hotărâre nemotivată. 11. Se mai arată că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale şi sub aspectul folosirii sintagmelor „rea-credinţă“ şi „vădit netemeinice“ care sunt noţiuni generice, incerte şi care pot avea interpretări diverse, dat fiind faptul că sintagmele respective nu sunt definite. Dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale şi în ceea ce priveşte sintagma care arată şi stabileşte că instanţa „va putea sancţiona“, sintagmă care permite să se aplice sau nu amenda judiciară, fără a exista un criteriu şi un prag obiectiv şi controlabil. Astfel, acest text de lege ar putea fi aplicat discreţionar, cu atât mai mult într-o procedură de reexaminare a taxei judiciare de timbru ce se soluţionează fără citarea părţilor. De asemenea, se poate ajunge la perceperea unor sume nelegale şi la îngrădirea unor drepturi cetăţeneşti. 12. Prin urmare, textele legale criticate nu cuprind criterii concrete după care instanţa poate aplica amenda, lăsând la discreţia acesteia stabilirea valorii amenzii, care nu poate fi verificată de instanţa de control în raport cu gravitatea abaterii săvârşite. 13. Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 14. Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. 15. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 16. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 17. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 18. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: "(1) Dacă legea nu prevede altfel, instanţa, potrivit dispoziţiilor prezentului articol, va putea sancţiona următoarele fapte săvârşite în legătură cu procesul, astfel: 1. cu amendă judiciară de la 100 lei la 1.000 lei: a) introducerea, cu rea-credinţă, a unor cereri principale, accesorii, adiţionale sau incidentale, precum şi pentru exercitarea unei căi de atac, vădit netemeinice;." 19. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 - Statul român, ale art. 16 - Egalitatea în drepturi, ale art. 21 - Accesul liber la justiţie, astfel cum se interpretează potrivit art. 20 alin. (1) din Constituţie şi prin prisma art. 6 - Dreptul la un proces echitabil şi art. 13 - Dreptul la un recurs efectiv din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ale art. 24 - Dreptul la apărare, ale art. 51 alin. (3) privind scutirea de taxă a exercitării dreptului de petiţionare, ale art. 53 alin. (2) privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi ale art. 124 alin. (1) şi (2) privind înfăptuirea în numele legii a justiţiei şi caracterul unic, imparţial şi egal pentru toţi al acesteia. 20. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că dispoziţiile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituţionalitate prin raportare la critici similare cu cele formulate în prezenta cauză. Astfel, spre exemplu, prin Decizia nr. 141 din 4 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 532 din 24 mai 2021, paragrafele 25-30, Curtea a constatat constituţionalitatea dispoziţiilor legale criticate şi a reţinut, în esenţă, că acestea prevăd posibilitatea aplicării unor amenzi judiciare, în cazul exercitării cu rea-credinţă a unor drepturi procesuale. Pentru valorificarea drepturilor şi intereselor legitime, părţile trebuie să acţioneze cu bună-credinţă, iar nu în spirit abuziv, şicanator, vexator pentru magistraţi ori pentru instanţă. În condiţiile în care dispoziţiile legale criticate se referă la introducerea cu „rea-credinţă“ a unei cereri vădit netemeinice, sintagma „vădit netemeinice“ sugerează faptul că cererea nu are niciun fel de fundament, aspect pe care autorul acesteia îl cunoaşte. Evident că, după modul în care a fost formulată cererea, motivele invocate, eventualele cereri repetate de chemare în judecată, instanţa îşi poate forma o convingere şi poate aprecia dacă reclamantul introduce o cerere de chemare în judecată cu rea-credinţă; or, textul de lege nu face altceva decât să legitimeze judecătorul care constată o astfel de situaţie să o şi sancţioneze. 21. Curtea a mai reţinut că executarea obligaţiilor şi exerciţiul drepturilor civile se întemeiază pe buna-credinţă, Codul civil, prin art. 11 şi 14, impunând oricărei persoane fizice sau juridice respectarea ordinii publice şi a bunelor moravuri, precum şi buna-credinţă în executarea şi exercitarea obligaţiilor şi drepturilor civile. Art. 14 alin. (2) din Codul civil consacră conceptul de „bună-credinţă“ ca o prezumţie legală relativă care valorează până la proba contrarie. În acelaşi sens este şi art. 12 din Codul de procedură civilă, conform căruia drepturile procesuale trebuie exercitate cu bună-credinţă potrivit scopului pentru care au fost reglementate şi cu respectarea drepturilor celorlalte părţi, exercitarea abuzivă atrăgând răspunderea părţii pentru prejudiciile morale şi materiale cauzate şi, totodată, aplicarea unei amenzi judiciare. 22. Curtea a mai reţinut că aprecierea exercitării abuzive a drepturilor procesuale revine instanţei de judecată care determină cazurile în care un participant la proces acţionează contrar bunei-credinţe, care trebuie să îmbrace forma bunei intenţii, a diligenţei şi a abţinerii de la producerea vreunui prejudiciu celorlalte părţi, în acord cu respectarea ordinii publice şi a bunelor moravuri care caracterizează relaţiile sociale. Aşadar, având în vedere că judecătorul este cel care conduce dezbaterile, urmărind respectarea egalităţii procesuale a participanţilor dintr-un litigiu, el va fi cel care, în funcţie de circumstanţele cauzei şi în caz de înfrângere a prezumţiei bunei-credinţe, va aprecia cu privire la vinovăţia părţii şi ordinea de drept încălcată şi va aplica amenda judiciară, dispunând de suficiente criterii de individualizare a acesteia, cum ar fi situaţiile şi limitele stabilite de lege sau conceptul bunei-credinţe, arătând, totodată, motivele care au condus la această măsură. Încheierea prin care instanţa obligă la plata amenzii sau despăgubirii este supusă controlului judecătoresc prin posibilitatea formulării unei cereri de reexaminare în condiţiile art. 191 din Codul de procedură civilă, ocazie cu care, dacă se apreciază că măsura dispusă este prea energică, se va admite cererea şi se va reduce cuantumul amenzii sau al despăgubirii. 23. În ceea ce priveşte limitele amenzilor judiciare, Curtea a apreciat că legiuitorul a stabilit cuantumul acestora în conformitate cu mandatul său constituţional conferit de art. 126 din Constituţie în vederea asigurării unei bune administrări a justiţiei şi nu constituie un obstacol în exercitarea dreptului de acces liber la justiţie. Judecătorul se încadrează în marja valorilor stabilite de legiuitor în funcţie de circumstanţele cauzei şi fapta care a condus la aplicarea unei asemenea măsuri. 24. Prin urmare, textele legale criticate nu instituie inegalităţi sau discriminări între cetăţeni ori categorii de persoane şi nici nu aduc atingere principiului unicităţii, egalităţii şi imparţialităţii justiţiei, ci prevăd doar posibilitatea aplicării unor amenzi judiciare, în cazul exercitării cu rea-credinţă a unor drepturi procesuale, ceea ce corespunde exigenţelor art. 57 din Constituţie. De asemenea, nu cuprind prevederi de natură să aducă atingere principiului neretroactivităţii legii civile sau dreptului de acces la justiţie şi nu împiedică persoanele interesate să apeleze la instanţele judecătoreşti şi să se prevaleze de toate garanţiile procesuale care condiţionează, într-o societate democratică, procesul civil. Totodată, textele legale criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale privind statul de drept şi respectarea supremaţiei Constituţiei, celor privind tratatele internaţionale referitoare la drepturile omului şi nu aduc atingere nici prevederilor corespunzătoare cuprinse în documentele internaţionale invocate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate. 25. În ceea ce priveşte invocarea art. 51 privind dreptul de petiţionare şi a art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi din Constituţie, Curtea a constatat că acestea nu au incidenţă în cauză. 26. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudenţa Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţia deciziei anterior menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză. 27. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Victor Belcin în Dosarul nr. 2.854/3/2018/a1 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi de Laurenţiu Modan în Dosarul nr. 18.957/301/2018/a3 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 16 februarie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Andreea Costin -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
