Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌─────────────────────┬────────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Daniel Marius Morar │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Mona-Maria Pivniceru │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Livia Doina Stanciu │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Simona-Maya Teodoroiu│- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Simina Popescu-Marin │- magistrat-asistent│
└─────────────────────┴────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. III pct. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 12/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale şi a altor acte în domeniul protecţiei concurenţei, a articolului unic din Legea nr. 117/2015 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 12/2014, în ceea ce priveşte aprobarea art. III pct. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 12/2014, art. 50 pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996 şi a art. I din Legea nr. 20/2015 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014, în ceea ce priveşte aprobarea art. 50 pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014, excepţie ridicată de Societatea Macromex - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 3.258/2/2015 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului nr. 1.079D/2016 al Curţii Constituţionale. 2. La apelul nominal răspunde, pentru autoarea excepţiei Societatea Macromex - S.R.L. din Bucureşti, avocatul Ana-Maria Iordache din cadrul Baroului Bucureşti, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. De asemenea răspund, pentru partea Consiliul Concurenţei, inspectorii de concurenţă, Roxana Orza şi Lavinia Moraru, din cadrul Direcţiei juridic-contencios, cu delegaţie depusă la dosar. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul avocatului autoarei excepţiei, care solicită admiterea criticilor de neconstituţionalitate, precizând, în esenţă, că stabilirea şi modificarea condiţiilor de cvorum pentru luarea deciziilor de către Consiliul Concurenţei ţin de domeniul legii organice, astfel încât reglementările care nu au acest caracter sunt neconstituţionale. Astfel, este neconstituţional ca Guvernul să emită ordonanţe simple în domenii care fac obiectul legilor organice, cum este şi cel privind Consiliul Concurenţei, iar neconstituţionalitatea unei asemenea ordonanţe trebuie să se răsfrângă şi asupra legii de aprobare, deoarece ordonanţa face corp comun cu legea sa de aprobare. De asemenea susţine că, în contradicţie cu art. 115 alin. (4) din Constituţie, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 a fost adoptată doar pentru acoperirea unor vicii de neconstituţionalitate deja existente în legislaţie, fără a exista o situaţie extraordinară şi fără a fi îndeplinite exigenţele normei constituţionale evocate. Invocă aspecte din activitatea Consiliului Concurenţei, astfel cum rezultă din rapoartele anuale de activitate ale acestei autorităţi publice. Depune note scrise. 4. Reprezentantul Consiliului Concurenţei solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, spre exemplu, Decizia nr. 622 din 13 octombrie 2016, şi Decizia nr. 152 din 14 martie 2017, prin care instanţa de contencios constituţional a examinat critici de neconstituţionalitate similare. De asemenea susţine că organizarea şi funcţionarea Consiliului Concurenţei pot fi stabilite prin norme de natura legii ordinare şi că o asemenea autoritate nu face parte din categoria instituţiilor fundamentale. Condiţiile de cvorum pentru luarea deciziilor în Plenul Consiliului Concurenţei ţin de funcţionarea Consiliului Concurenţei, astfel încât este constituţională reglementarea acestora prin norme de natura legii ordinare. Referitor la datele statistice privind Consiliul Concurenţei susţine că au relevanţă cele care reflectă creşterea activităţii acestei autorităţi publice în a doua jumătate a anului 2014 şi în anul 2015. Depune note scrise. 5. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 6. Prin Încheierea din 11 mai 2016, pronunţată în Dosarul nr. 3.258/2/2015, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III pct. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 12/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale şi a altor acte în domeniul protecţiei concurenţei, a articolului unic din Legea nr. 117/2015 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 12/2014, în ceea ce priveşte aprobarea art. III pct. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 12/2014, art. 50 pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996 şi a art. I din Legea nr. 20/2015 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014, în ceea ce priveşte aprobarea art. 50 pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Societatea Macromex - S.R.L. din Bucureşti într-o cauză având ca obiect anularea unei decizii emise de Consiliul Concurenţei. 7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine, în esenţă, că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale deoarece modifică reglementări referitoare la cvorumul ce trebuie îndeplinit pentru adoptarea unei decizii de către Plenului Consiliului Concurenţei. Or, legea care vizează această autoritate publică autonomă poate fi modificată doar printr-o ordonanţă de urgenţă sau lege organică. 8. De asemenea susţine că art. III pct. l din Ordonanţa Guvernului nr. 12/2014 este în vădită contradicţie cu dispoziţiile art. 115 alin. (1) raportate la art. 117 alin. (3), precum şi cu prevederile art. 108 alin. (3) şi ale art. 115 alin. (2) din Constituţie. Astfel, Legea nr. 21/1996, prin care a fost constituită o autoritate administrativă autonomă, Consiliul Concurenţei, este o lege organică. Prin urmare, este obligatoriu ca orice modificare a normelor acestei legi organice să facă tot obiectul unei legi organice. Cu atât mai mult se impune modificarea prin lege organică când se aduc modificări chiar în ceea ce priveşte organizarea şi funcţionarea Consiliului Concurenţei, respectiv modificări cu privire la cvorumul stabilit de lege pentru adoptarea de acte administrative de către Plenul Consiliului Concurenţei. În acest context se apreciază că Guvernul a nesocotit prevederile art. 115 alin. (1) din Constituţie prin adoptarea unei ordonanţe simple în acest domeniu. Prin modificarea adusă cvorumului legal pentru întrunirea Plenului Consiliului Concurenţei, Guvernul a depăşit, în mod flagrant, implicit şi limitele stabilite de Legea nr. 119/2014 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe. Viciul de neconstituţionalitate care afectează Ordonanţa Guvernului nr. 12/2014 se răsfrânge şi asupra Legii nr. 117/2015, deoarece ordonanţa face corp comun cu legea sa de aprobare. 9. Totodată, mai susţine că prevederile art. 50 pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 sunt neconstituţionale, deoarece actul normativ menţionat nu respectă niciuna din exigenţele constituţionale privind adoptarea ordonanţelor de urgenţă. Art. 50 pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 nu face altceva decât să reia în mare măsură modificările aduse anterior, în mod neconstituţional, prin Ordonanţa Guvernului nr. 12/2014. Prin adoptarea ordonanţei de urgenţă s-a urmărit, de fapt, îndreptarea greşelii cauzate de emiterea de către Guvern a unei ordonanţe în domeniul legii organice, cu încălcarea art. 115 alin. (1) din Constituţie. De altfel, din analiza rapoartelor de activitate a Consiliului Concurenţei din anii 2013 şi 2014 nu se constată o creştere substanţială a activităţii acestei autorităţi care să justifice apariţia unei situaţii extraordinare. 10. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal constată că sunt îndeplinite cerinţele de admisibilitate ale excepţiei de neconstituţionalitate, fără a-şi exprima opinia asupra acesteia. 11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 12. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 568 din 15 septembrie 2015. De asemenea reţine că criticile formulate cu privire la inexistenţa unei situaţii de urgenţă care să nu fi putut suporta amânarea reglementării, precum şi cele referitoare la lipsa unei motivări a urgenţei sunt lipsite de temei, astfel cum rezultă din Nota de fundamentare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014, care cuprinde motivarea ce justifică urgenţa modificării Legii concurenţei nr. 21/1996. 13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile: - art. III pct. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 12/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale şi a altor acte în domeniul protecţiei concurenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 din 6 august 2014; – articolului unic pct. 6 din Legea nr. 117/2015 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 12/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale şi a altor acte în domeniul protecţiei concurenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 355 din 22 mai 2015; – art. 50 pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 893 din 9 decembrie 2014; – art. I din Legea nr. 20/2015 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 160 din 6 martie 2015. 16. Având în vedere că, în cauză, sunt formulate şi critici de neconstituţionalitate extrinsecă, Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie atât prevederile actelor normative criticate, în ansamblul lor, cât şi prevederile din aceste acte normative, menţionate punctual, în încheierea de sesizare. Curtea observă că aceste prevederi legale au produs efecte juridice în cauză, pe parcursul derulării procedurii în faţa Consiliului Concurenţei, în diferitele ei etape, şi a instanţei judecătoreşti, şi având în vedere Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile: Ordonanţei Guvernului nr. 12/2014, în ansamblul său, şi în special, art. III pct. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 12/2014, ale Legii nr. 117/2015, în ansamblul său, şi, în special, articolul unic pct. 6 din Legea nr. 117/2015, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014, în ansamblul său, şi, în special, art. 50 pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 şi ale Legii nr. 20/2015 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014, în ansamblul său, şi, în special, art. I din Legea nr. 20/2015. 17. În opinia autoarei excepţiei, prevederile legale ce formează obiectul excepţiei contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 108 alin. (3) privind emiterea ordonanţelor, art. 115 alin. (1), (2) şi (4) privind delegarea legislativă, art. 117 alin. (3) privind înfiinţarea prin lege organică a autorităţilor administrative autonome. 18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile legale criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate exercitat prin prisma unor critici de neconstituţionalitate similare, iar prin Decizia nr. 622 din 13 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 din 20 ianuarie 2017, şi Decizia nr. 152 din 14 martie 2017*), nepublicată până la data pronunţării prezentei decizii, Curtea Constituţională a respins ca neîntemeiate excepţiile de neconstituţionalitate. ────────── *) Decizia Curţii Constituţionale nr. 152 din 14 martie 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 462 din 20 iunie 2017.────────── 19. Astfel, referitor la Consiliul Concurenţei, Curtea a observat că Legea fundamentală nu nominalizează explicit, nu cuprinde reglementări exprese referitoare la această autoritate administrativă autonomă şi nici nu impune reglementarea organizării sau funcţionării sale prin norme de natura legii organice, ale cărei domenii, stabilite prin art. 73 alin. (3) din Constituţie, sunt de strictă interpretare şi aplicare. În acelaşi timp, Curtea a reţinut că, potrivit art. 117 alin. (3) din Constituţie „Autorităţi administrative autonome se pot înfiinţa prin lege organică“, dispoziţiile constituţionale menţionate fiind de strictă interpretare (a se vedea, în acest sens, Decizia Curţii Constituţionale nr. 16 din 10 ianuarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 66 din 29 ianuarie 2007), fără a putea fi extinse şi cu privire la organizarea şi funcţionarea unor asemenea autorităţi. Exigenţa constituţională privind reglementarea prin lege organică vizează, aşadar, doar înfiinţarea Consiliului Concurenţei, ca autoritate administrativă autonomă, iar această exigenţă a fost respectată, având în vedere că Legea concurenţei nr. 21/1996 a fost adoptată cu majoritatea cerută pentru legile organice [majoritate prevăzută art. 74 alin. (1) din Constituţie, devenit art. 76 alin. (1) din Constituţia republicată în anul 2003]. Astfel, potrivit art. 14 alin. (1) din capitolul IV intitulat „Consiliul Concurenţei“ din Legea nr. 21/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153 din 29 februarie 2016, „Se înfiinţează Consiliul Concurenţei, autoritate administrativă autonomă în domeniul concurenţei, cu personalitate juridică, care îşi exercită atribuţiile potrivit prevederilor prezentei legi“. 20. Referitor la condiţiile de cvorum şi pentru luarea deciziilor de Plenul Consiliului Concurenţei, la care se referă dispoziţiile de lege criticate, respectiv, art. III pct. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 12/2014, art. 50 pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 şi articolul unic pct. 6 din Legea nr. 117/2015, Curtea a constatat că acestea reprezintă aspecte privind funcţionarea Consiliului Concurenţei, fără a reglementa cu privire la statutul acestei autorităţi. Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 19 alin. (1) din capitolul IV din Legea nr. 21/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153 din 29 februarie 2016, „Consiliul Concurenţei îşi desfăşoară activitatea, deliberează şi ia decizii în plen sau în comisii. Plenul Consiliului Concurenţei se întruneşte valabil în prezenţa majorităţii membrilor în funcţie, dar nu mai puţin de 3 dintre aceştia, şi adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi. Comisia adoptă hotărâri cu majoritatea voturilor membrilor. Plenul adoptă hotărâri asupra chestiunilor de natură economico-administrativă, la solicitarea preşedintelui“. 21. Prin Decizia nr. 568 din 15 septembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 844 din 12 noiembrie 2015, Curtea Constituţională a reţinut că „reglementarea statutului Consiliului Concurenţei se realizează prin norme de natura legii organice, dar procedurile în faţa sa, vizate de obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, sunt stabilite prin norme de natura legii ordinare“. Curtea a precizat că menţiunea din considerente privind statutul Consiliului Concurenţei, acela de autoritate administrativă autonomă, şi reglementarea acestuia prin lege organică îşi găsesc temeiul în art. 117 alin. (3) din Constituţie privind înfiinţarea prin lege organică a autorităţilor administrative autonome, nereferindu-se, aşadar, la organizarea şi funcţionarea sa. 22. În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a reţinut distincţia între noţiuni precum „organizare“, „funcţionare“, „statut“. Astfel, prin Decizia nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 din 7 aprilie 2014, la paragraful 228, Curtea a reţinut că „Propunerea vizează completarea categoriei legilor organice cu privire la legile care reglementează domeniul organizării, funcţionării sau statutului unor autorităţi publice“. 23. În lumina acestor considerente, Curtea a reţinut că, în susţinerea criticilor de neconstituţionalitate, se porneşte de la o premisă greşită, aceea că reglementările referitoare la organizarea şi funcţionarea Consiliului Concurenţei ţin de domeniul legii organice, premisă care, aşa cum s-a arătat mai sus, nu îşi găseşte temei în niciuna dintre dispoziţiile Constituţiei. Pe cale de consecinţă, în condiţiile în care Constituţia nu cuprinde dispoziţii referitoare la reglementarea prin lege organică a organizării şi funcţionării Consiliului Concurenţei - autoritate administrativă autonomă, ci doar în legătură cu înfiinţarea sa prin lege organică, Curtea nu a reţinut criticile de neconstituţionalitate extrinsecă formulate. 24. De asemenea, astfel cum a statuat Curtea Constituţională, în jurisprudenţa sa, printr-o lege ordinară se pot modifica dispoziţii dintr-o lege organică, dacă acestea nu conţin norme de natura legii organice, întrucât se referă la aspecte care nu sunt în directă legătură cu domeniul de reglementare al legii organice, în consecinţă, criteriul material este cel definitoriu pentru a analiza apartenenţa sau nu a unei reglementări la categoria legilor ordinare sau organice (a se vedea şi Decizia nr. 53 din 18 mai 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 312 din 9 noiembrie 1994, Decizia nr. 88 din 2 iunie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 207 din 3 iunie 1998, şi Decizia nr. 442 din 10 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 526 din 15 iulie 2015). 25. Totodată, cu privire la criticile de neconstituţionalitate extrinsecă aduse Ordonanţei Guvernului nr. 12/2014, Curtea a observat că acestea sunt asemănătoare celor deja examinate cu prilejul pronunţării Deciziei nr. 568 din 15 septembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 844 din 12 noiembrie 2015, şi Deciziei nr. 835 din 8 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 120 din 16 februarie 2016. Astfel, în jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că Ordonanţa Guvernului nr. 12/2014 a fost adoptată în temeiul art. 1 pct. 1.16 din Legea nr. 119/2014 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 524 din 14 iulie 2014, lege care a permis Guvernului să adopte ordonanţa pentru modificarea şi completarea Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale, cu modificările şi completările ulterioare, şi a altor acte în domeniul protecţiei concurenţei. De asemenea, examinând formula de atestare a legalităţii adoptării, astfel cum aceasta apare cu ocazia primei publicări a Legii concurenţei nr. 21/1996 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 88 din 30 aprilie 1996, Curtea a constatat faptul că aceasta a fost adoptată ca o lege organică. În jurisprudenţa sa, Curtea a stabilit că este posibil ca o lege organică să cuprindă, din motive de politică legislativă, şi norme de natura legii ordinare, dar fără ca aceste norme să capete caracter organic, întrucât, altfel, s-ar extinde domeniile rezervate de Constituţie legii organice (a se vedea în acest sens, spre exemplu, Decizia nr. 548 din 15 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din 2 iulie 2008, şi Decizia nr. 786 din 13 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 400 din 12 iunie 2009). De aceea, Curtea a reiterat că, printr-o lege ordinară se pot modifica dispoziţii dintr-o lege organică, dacă acestea nu conţin norme de natura legii organice, întrucât se referă la aspecte care nu sunt în directă legătură cu domeniul de reglementare al legii organice. Curtea a mai reţinut că procedurile în faţa Consiliului Concurenţei sunt stabilite prin norme de natura legii ordinare, fapt ce a permis Guvernului ca, în baza unei legi de abilitare (Legea nr. 119/2014), să le modifice prin intermediul Ordonanţei Guvernului nr. 12/2014. Ca atare, Curtea nu a putut reţine critica referitoare la încălcarea art. 115 alin. (1) din Constituţie. 26. Referitor la critica de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014, formulată în raport cu art. 115 alin. (4) din Constituţie, Curtea a reţinut că urgenţa adoptării acestui act normativ a fost motivată potrivit preambulului său şi notei de fundamentare. Astfel, actul normativ criticat a fost adoptat având în vedere necesitatea adaptării legislaţiei naţionale în domeniul ajutorului de stat cu legislaţia Uniunii Europene şi necesitatea creării unui cadru legislativ care să garanteze îndeplinirea condiţionalităţilor exante impuse de Comisia Europeană României pentru accesarea fondurilor europene în perioada de programare 2014-2020. Guvernul a motivat că prin adoptarea acestei ordonanţe de urgenţă se doreşte implementarea unui mecanism de control, la nivel naţional, prin care să se stabilească atribuţiile şi obligaţiile furnizorilor, beneficiarilor şi ale Consiliului Concurenţei în implementarea măsurilor de natura ajutorului de stat şi de minimis pentru a se facilita absorbţia fondurilor europene şi a se evita recuperarea acestora. Considerând că se impune luarea unor măsuri urgente în vederea creării unui cadru legislativ la nivel naţional care să răspundă solicitărilor Comisiei Europene atât în domeniul ajutorului de stat, cât şi în domeniul fondurilor europene, este necesară adoptarea prezentei ordonanţe de urgenţă care să reglementeze modul în care fondurile publice (naţionale şi europene), destinate mediului de afaceri, sunt folosite. 27. Totodată, în nota de fundamentare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014, Guvernul arată că modificările şi completările ce se propun a fi aduse Legii concurenţei nr. 21/1996 vizează, printre altele, eficientizarea activităţii Consiliului Concurenţei, prin raportare la gradul de încărcare al fiecărui membru al plenului, luând în considerare lucrările în care este implicat acesta, precum şi realizarea unei concordanţe depline cu legislaţia specifică înalţilor funcţionari publici. Se mai reţine că situaţia extraordinară, care impune modificarea Legii concurenţei din perspectiva organizatorică şi a alocării resurselor, constă în volumul activităţii curente care a cunoscut o creştere substanţială, proporţional cu evoluţia accelerată a pieţei româneşti. Această împrejurare implică analize eficiente şi complexe care trebuie realizate cu celeritate, astfel încât să nu se creeze premise negative de blocaj ale activităţii unuia dintre organismele menite să asigure funcţionalitatea economiei. 28. De asemenea, potrivit notei de fundamentare, urgenţa, în sensul art. 115 alin. (4) din Constituţie, a fost explicată, în ceea ce priveşte necesitatea modificării legii concurenţei cu privire la regimul juridic aplicabil înalţilor funcţionari publici din cadrul autorităţii, prin aceea că „actuala prevedere din lege nu corespunde reglementărilor de principiu în domeniul funcţiei publice în privinţa înalţilor funcţionari publici, nefiind conturat statutul secretarului general/secretarilor generali adjuncţi, cu implicaţii negative asupra activităţii funcţionale a instituţiei“. 29. În aceste condiţii, Curtea a constatat că actul normativ supus controlului de constituţionalitate întruneşte exigenţele stabilite de art. 115 din Constituţie în ceea ce priveşte ordonanţele de urgenţă ale Guvernului, astfel încât critica de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 este neîntemeiată. 30. În raport cu cele statuate anterior, Curtea nu a reţinut nici critica de neconstituţionalitate extrinsecă formulată în privinţa Legii nr. 20/2015 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996 şi a Legii nr. 117/2015 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 12/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale şi a altor acte în domeniul protecţiei concurenţei. 31. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţia pronunţată, precum şi considerentele care au fundamentat-o, îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză. 32. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Macromex - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 3.258/2/2015 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 12/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale şi a altor acte în domeniul protecţiei concurenţei, în ansamblul său, şi în special, prevederile art. III pct. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 12/2014, Legea nr. 117/2015 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 12/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale şi a altor acte în domeniul protecţiei concurenţei, în ansamblul său, şi, în special, articolul unic pct. 6 din Legea nr. 117/2015, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, în ansamblul său, şi, în special, art. 50 pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 şi prevederile Legii nr. 20/2015 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014, în ansamblul său, şi, în special, art. I din Legea nr. 20/2015 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 4 mai 2017. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Simina Popescu-Marin -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
