Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 287 din 28 mai 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal şi ale art. 363 din Codul de procedură penală

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 287 din 28 mai 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal şi ale art. 363 din Codul de procedură penală

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 364 din 24 aprilie 2025

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniela Ramona     │-                 │
│Mariţiu            │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal şi ale art. 363 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Daniel Cătălin Rusu în Dosarul nr. 1.381/333/2020 al Judecătoriei Vaslui. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.404D/2021.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 2.405D/2021 şi nr. 2.406D/2021, ce au ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 254/2013 şi ale art. 363 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Daniel Cătălin Rusu în dosarele nr. 1.382/333/2020 şi nr. 1.383/333/2020 ale Judecătoriei Vaslui. Se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    4. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentanta Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.405D/2021 şi nr. 2.406D/2021 la Dosarul nr. 2.404D/2021, care a fost primul înregistrat.
    5. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate. Arată că excepţiile de neconstituţionalitate au fost ridicate în cadrul soluţionării unor contestaţii în anulare formulate împotriva unor hotărâri pronunţate de judecătorul de supraveghere a privării de libertate. Or, această cale de atac se poate exercita numai împotriva hotărârilor judecătoreşti definitive, în cauzele de faţă contestaţiile în anulare fiind inadmisibile. Prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, neavând legătură cu soluţionarea cauzelor. Curtea, în jurisprudenţa sa, a statuat că o excepţie de neconstituţionalitate ridicată într-o cauză ab initio inadmisibilă este la rândul ei inadmisibilă, dacă nu sunt contestate acele dispoziţii care determină chiar inadmisibilitatea cauzei.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:
    6. Prin Sentinţa penală nr. 9/C/2021 din 26 mai 2021, pronunţată în Dosarul nr. 1.381/333/2020, Sentinţa penală nr. 10/C/2021 din 26 mai 2021, pronunţată în Dosarul nr. 1.382/333/2020, şi Sentinţa penală nr. 11/C/2021 din 26 mai 2021, pronunţată în Dosarul nr. 1.383/333/2020, Judecătoria Vaslui a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal şi ale art. 363 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Daniel Cătălin Rusu în cauze având ca obiect soluţionarea unor contestaţii în anulare. Excepţia formează obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 2.404D/2021, nr. 2.405D/2021 şi nr. 2.406D/2021.
    7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine că dispoziţiile art. 101 din Legea nr. 254/2013 sunt neconstituţionale, fiind contrare prevederilor art. 220, ale art. 221 alin. (2) şi (3) şi ale art. 251 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 157/2016 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. Autorul excepţiei arată că prin aceste dispoziţii deţinuţii sunt supuşi la rele tratamente, torturi, discriminări, acte ce sunt prevăzute şi pedepsite prin Codul penal. Totodată, se apreciază că textul legal criticat aduce atingere integrităţii corporale, punându-i-se în pericol starea de sănătate şi viaţa, i se încalcă drepturile fundamentale, i se vatămă interesele legitime şi personale, precum şi toate drepturile garantate de lege persoanelor private de libertate. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 363 din Codul de procedură penală, autorul excepţiei arată că acestea sunt neconstituţionale întrucât judecata cauzelor în care au fost pronunţate sentinţele contestate a avut loc fără participarea procurorului, deşi acestea erau cauze penale.
    8. Judecătoria Vaslui apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 363 din Codul de procedură penală este neîntemeiată deoarece, în cauzele care au ca obiect „contestaţie împotriva încheierii judecătorului de supraveghere“, dreptul la proces echitabil al persoanei private de libertate şi dreptul la apărare nu sunt încălcate prin prisma faptului că, doar în ipoteza în care procurorul participă la judecată, concluziile acestuia sunt obligatorii. În ceea ce priveşte art. 101 din Legea nr. 254/2013, instanţa consideră că acesta respectă cele trei cerinţe de calitate ce rezultă din art. 1 alin. (5) din Constituţie: claritate, precizie şi previzibilitate.
    9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    10. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 101 din Legea nr. 254/2013, arată că examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispoziţiile constituţionale pretins încălcate, iar nu compararea prevederilor mai multor legi între ele şi raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparaţie la dispoziţii ori principii ale Constituţiei. Referitor la susţinerea autorului excepţiei potrivit căreia prin aplicarea dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 254/2013 deţinuţii sunt supuşi la rele tratamente, torturi şi discriminări, arată că, în lipsa motivării excepţiei de neconstituţionalitate de către autorul ei, soluţia care se impune este inadmisibilitatea acesteia.
    11. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 363 din Codul de procedură penală, Guvernul arată că autorul excepţiei critică modul de interpretare şi aplicare a acestor dispoziţii. Or, nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curtea Constituţională aplicarea şi interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanţei care judecă fondul cauzei, precum şi, eventual, al instanţelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) şi (3) din Constituţie.
    12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 101 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 14 august 2013, şi ale art. 363 din Codul de procedură penală. Dispoziţiile art. 101 din Legea nr. 254/2013 reglementează sancţiunile disciplinare, iar art. 363 din Codul de procedură penală reglementează participarea procurorului la judecată.
    15. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate nu indică prevederile constituţionale pretins încălcate.
    16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autorul acesteia nu formulează veritabile critici de neconstituţionalitate, ci se limitează la a face aprecieri referitoare la faptul că, prin dispoziţiile criticate, deţinuţii sunt supuşi la rele tratamente, torturi, discriminări, acte ce sunt prevăzute şi pedepsite prin Codul penal. Totodată, acesta apreciază că prin textul criticat se aduce atingere integrităţii corporale, punându-i-se în pericol starea de sănătate şi viaţa, i se încalcă drepturile fundamentale, i se vatămă interesele legitime şi personale, precum şi toate drepturile garantate de lege persoanelor private de libertate. De asemenea, autorul excepţiei arată că prevederile criticate sunt neconstituţionale întrucât judecata cauzelor în care au fost pronunţate sentinţele contestate a avut loc fără participarea procurorului, deşi acestea erau cauze penale.
    17. Curtea observă că autorul excepţiei nu indică prevederile constituţionale pretins încălcate, nu arată, în mod concret, în ce constă contrarietatea reclamată şi nu prezintă alte elemente care să susţină eventuala neconstituţionalitate reclamată. Aşa fiind, Curtea constată că susţinerile autorului excepţiei nu sunt suficiente pentru a declanşa un control de constituţionalitate.
    18. Curtea reţine că, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, a teoretizat existenţa unei anumite structuri a excepţiei de neconstituţionalitate. Este vorba despre trei elemente, inerente şi intrinseci oricărei excepţii de neconstituţionalitate, şi anume: textul de lege contestat din punctul de vedere al constituţionalităţii, textul de referinţă pretins încălcat şi motivarea de către autorul excepţiei a relaţiei de contrarietate existente între cele două texte, adică motivarea neconstituţionalităţii textului criticat. Curtea a observat în decizia precitată că, dacă primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Mai mult decât atât, chiar dacă excepţia de neconstituţionalitate este în mod formal motivată, deci cuprinde cele trei elemente, dar motivarea în sine nu are nicio legătură cu textul criticat, iar textul de referinţă este unul general, soluţia pronunţată de Curte va fi de respingere ca inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate, ca urmare a neîndeplinirii condiţiei cuprinse în art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992.
    19. În acelaşi sens a statuat Curtea şi prin Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, prilej cu care a stabilit că simpla enumerare a unor dispoziţii constituţionale sau convenţionale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituţionalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepţiei de neconstituţionalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanţa de control constituţional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituţionalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă, în condiţiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că „sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor, opinia instanţei asupra excepţiei, şi va fi însoţită de dovezile depuse de părţi“.
    20. În continuare, Curtea reţine că, referitor la competenţa instanţelor judecătoreşti de a se pronunţa cu privire la admisibilitatea excepţiilor de neconstituţionalitate, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, precitată, a arătat că neindicarea de către autorul excepţiei a normei constituţionale pentru a cărei încălcare consideră că textul legal atacat este neconstituţional sau trimiterea generică la încălcarea Constituţiei constituie un motiv de respingere ca inadmisibilă a excepţiei, întrucât ea nu constituie o veritabilă excepţie de neconstituţionalitate, în sensul constituţional al termenului. Această consecinţă se impune, întrucât jurisdicţia constituţională nu se poate substitui părţii în privinţa invocării motivului de neconstituţionalitate, pentru că un control din oficiu este inadmisibil, având în vedere că nu se poate exercita, decât la sesizare, controlul pe calea excepţiei de neconstituţionalitate. Astfel, în acest caz, instanţele vor respinge excepţiile de neconstituţionalitate ca inadmisibile, conform dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 47/1992.
    21. Totodată, Curtea observă că, prin Decizia nr. 875 din 16 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 3 martie 2022, paragraful 20, a statuat că instanţele judecătoreşti au competenţa (i) de a identifica elementele structurale ale excepţiei de neconstituţionalitate conform art. 10 alin. (2) raportat la art. 29 alin. (1) cu referire la noţiunea „excepţiilor“ din Legea nr. 47/1992, cu distincţiile realizate prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, precitată, în raport cu competenţa Curţii Constituţionale, pentru a determina dacă cererea formulată se constituie într-o veritabilă excepţie şi de a respinge sau de a admite cererile de sesizare a Curţii Constituţionale, (ii) de a analiza condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992.
    22. Cu alte cuvinte, condiţia motivării excepţiei de neconstituţionalitate, conform dispoziţiilor art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, este o condiţie de admisibilitate ce decurge din prevederile art. 29 alin. (1) din acelaşi act normativ, întrucât se subsumează noţiunii de „excepţie“ din cuprinsul acestui text legal. Or, instanţa judecătorească are obligaţia de a verifica toate condiţiile de admisibilitate prevăzute de dispoziţiile art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992, inclusiv cea referitoare la motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, cu distincţiile prevăzute de Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, precitată, şi, în ipoteza constatării neîndeplinirii acesteia, să aplice prevederile art. 29 alin. (5) din acelaşi act normativ.
    23. Întrucât, în prezenta cauză, instanţa judecătorească nu a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, în temeiul art. 29 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 47/1992, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi, pentru temeiurile legale anterior precizate, o va respinge ca inadmisibilă.
    24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal şi ale art. 363 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Daniel Cătălin Rusu în dosarele nr. 1.381/333/2020, nr. 1.382/333/2020 şi nr. 1.383/333/2020 ale Judecătoriei Vaslui.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Vaslui şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 28 mai 2024.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Daniela Ramona Mariţiu

    ------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 287 din 28 mai 2024

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"