Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina │- │
│Popescu-Marin │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
1. Pe rol se află soluţionarea obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“ şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, obiecţie formulată de Preşedintele României. 2. Obiecţia de neconstituţionalitate a fost înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 2.073 din 29 martie 2023 şi constituie obiectul Dosarului nr. 738A/2023. 3. În motivarea obiecţiei de neconstituţionalitate, Preşedintele României formulează critici de neconstituţionalitate extrinsecă şi intrinsecă. Cu titlu introductiv se susţine că legea criticată are ca obiect de reglementare modificarea art. 28 alin. (5) din Legea nr. 45/2009 cu privire la preluarea şi integrarea unităţilor de cercetare-dezvoltare prevăzute în anexa nr. 4, în sensul înlocuirii sintagmei „în cadrul instituţiilor de învăţământ superior de stat“ cu sintagma „învăţământ de stat“. Totodată, potrivit legii, Staţiunea de Cercetare şi Producţie Pomicolă Geoagiu se reorganizează sub denumirea de Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Geoagiu şi se preia prin absorbţie de către Liceul Tehnologic Agricol „Alexandru Borza“ din Geoagiu, Hunedoara, iar anexele nr. 4 şi nr. 4.5 la Legea nr. 45/2009 sunt înlocuite. De asemenea, prin art. II din legea criticată sunt reglementate o serie de operaţiuni pentru plata datoriei Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Geoagiu din subordonarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“ către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetul fondurilor speciale şi către Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului. 4. Sub aspect extrinsec se susţine încălcarea principiului bicameralismului prevăzut de art. 61 alin. (2) şi art. 75 alin. (1) din Constituţie. 5. Astfel, se arată că legea a fost respinsă de Senat în data de 20 iunie 2022, fiind adoptată de Camera Deputaţilor, Cameră decizională, cu amendamente, în data de 28 februarie 2023. Potrivit raportului comun al celor trei comisii sesizate în fond cu această propunere legislativă, prin amendamentele aduse în Camera Deputaţilor, Cameră decizională, se repartizează suma de 1.600.000 lei din bugetul Ministerului Agriculturii pentru plata datoriei Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Geoagiu din subordonarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“ către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetul fondurilor speciale şi către Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului. 6. Autorul sesizării susţine că amendamentele aduse în Camera decizională legii supuse controlului de constituţionalitate se îndepărtează de la scopul avut în vedere de iniţiatori, şi anume preluarea Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Geoagiu de către Liceul Tehnologic Agricol „Alexandru Borza“. De asemenea, alocarea unei sume importante de la bugetul de stat pentru plata datoriilor acestei staţiuni depăşeşte intenţia iniţiatorilor, iar în condiţiile în care Senatul, ca primă Cameră sesizată, a respins propunerea, o astfel de soluţie legislativă trebuia să fie dezbătută şi votată de ambele Camere. 7. În consecinţă, în forma transmisă la promulgare, legea criticată nesocoteşte principiul constituţional al bicameralismului, în virtutea căruia o lege nu poate fi adoptată de o singură Cameră, legea fiind, cu aportul specific al fiecărei Camere, opera întregului Parlament. În susţinerea criticii de neconstituţionalitate sunt invocate aspecte din jurisprudenţa Curţii Constituţionale privind principiul bicameralismului (spre exemplu, Decizia nr. 472 din 22 aprilie 2008, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, Decizia nr. 624 din 26 octombrie 2016, Decizia nr. 62 din 13 februarie 2018). 8. Sub aspect intrinsec, Preşedintele României susţine încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituţie prin raportare la art. 57 alin. (3) şi (5) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, precum şi a art. 147 alin. (4) din Constituţie, prin lipsa unui temei-cadru în corpul actului modificator cu privire la anexa nr. 2 la legea dedusă controlului de constituţionalitate, încălcarea art. 1 alin. (4), a art. 136 alin. (4) şi a art. 147 alin. (4) din Constituţie, prin modalitatea de constituire a dreptului de administrare, şi încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituţie referitor la standardele de calitate a legii, deoarece mecanismul creat de legiuitor prin legea criticată, care permite „preluarea“ şi „integrarea“ unităţilor de cercetare-dezvoltare prevăzute în anexa nr. 4 în cadrul instituţiilor de învăţământ de stat (în speţă, în cadrul unui liceu agricol), nu este corelat cu ansamblul reglementărilor existente. 9. Astfel, se arată că, potrivit art. I pct. 3 din legea supusă controlului de constituţionalitate, „Anexele nr. 4 şi 4.5 se modifică şi se înlocuiesc cu anexele nr. 1 şi 2 la prezenta lege“. Anexa nr. 2 la legea criticată este intitulată: „Suprafaţa minimă de teren, din domeniul public al statului, aflată în administrarea Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Geoagiu, judeţul Hunedoara, indispensabilă activităţii de cercetare-dezvoltare-inovare şi multiplicării materialului biologic care trece în administrarea Liceului Tehnologic Agricol «Alexandru Borza» - Geoagiu“. 10. Potrivit art. 57 alin. (5) din Legea nr. 24/2000, „Titlul anexei cuprinde exprimarea sintetică a ideii din textul de trimitere“, iar potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol, este necesar ca anexa „să aibă un temei-cadru în corpul actului normativ şi să se refere exclusiv la obiectul determinat prin textul de trimitere“. 11. Or, în conţinutul legii criticate nu poate fi identificată o dispoziţie din care să rezulte schimbarea titularului dreptului de administrare a suprafeţelor de teren, proprietate publică a statului, menţionate în anexa nr. 2 la lege. Altfel spus, nu se poate susţine că textul de trimitere conţine o idee dezvoltată ce ar fi putut fi preluată sintetic în titlul anexei nr. 2, în sensul art. 57 alin. (5) din Legea nr. 24/2000, sau că textul de trimitere are un obiect determinat la care anexa nr. 2 să se refere exclusiv, în sensul art. 57 alin. (3) din acelaşi act normativ, în ceea ce priveşte dreptul de administrare. Temeiul-cadru impus de normele de tehnică legislativă nu poate fi reprezentat nici de art. I pct. 2 din legea criticată, întrucât acest text nu are în vedere dreptul de administrare, ci reorganizarea Staţiunii de Cercetare şi Producţie Pomicolă Geoagiu sub denumirea de Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Geoagiu şi preluarea sa prin absorbţie de către Liceul Tehnologic Agricol „Alexandru Borza“, cu sediul în Strada Independenţei nr. 47, Geoagiu, Hunedoara, România, instituţie de învăţământ de stat aflată în subordinea Ministerului Educaţiei. 12. Mai mult, dincolo de împrejurările de fapt descrise în expunerea de motive, din titlul anexei nr. 4.5 la Legea nr. 45/2009, în forma aflată în vigoare, rezultă că, în prezent, suprafeţele respective se află în administrarea Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului - Timişoara, iar nu în administrarea Staţiunii de Cercetare şi Producţie Pomicolă Geoagiu, judeţul Hunedoara. Nici din această perspectivă, soluţia legislativă nu este corelată, iar lipsa de precizie şi claritate a normei creează incertitudine cu privire la dreptul de administrare a suprafeţelor enumerate în anexa nr. 2 la legea criticată, ce va înlocui anexa nr. 4.5 la Legea nr. 45/2009. 13. Deşi art. I pct. 3 din corpul actului normativ modificator prevede înlocuirea celor două anexe, în realitate, temeiul-cadru nu se referă la schimbarea titularului dreptului de administrare, respectiv Liceul Tehnologic Agricol „Alexandru Borza“ - Geoagiu. 14. Necesitatea existenţei unui temei-cadru în actul normativ pentru anexele legii izvorăşte chiar din structura logico-juridică a unei norme de drept, care, indiferent de formulare, trebuie să asigure acele elemente structurale precum ipoteza, dispoziţia şi sancţiunea normei. Dacă din titlul şi conţinutul anexelor criticate se pot contura anumite ipoteze, prin lipsa unui temei-cadru în corpul actului normativ nu se poate complini existenţa dispoziţiei ca element structural al normei juridice. 15. În susţinerea acestei critici de neconstituţionalitate sunt invocate considerente cuprinse în Decizia Curţii Constituţionale nr. 366 din 29 iunie 2022. 16. De asemenea, referitor la modalitatea de constituire a dreptului de administrare, se susţine încălcarea art. 1 alin. (4), a art. 136 alin. (4) şi a art. 147 alin. (4) din Constituţie. Astfel, se arată că, în absenţa unui temei-cadru în corpul actului modificator, suprafeţele de teren descrise în anexa nr. 2 la legea supusă controlului de constituţionalitate vor trece în administrarea Liceului Tehnologic Agricol „Alexandru Borza“ - Geoagiu exclusiv prin efectul titlului acestei anexe, ce va înlocui anexa nr. 4.5 la Legea nr. 45/2009. 17. În privinţa terenurilor proprietate publică date în administrarea instituţiilor şi unităţilor de cercetare-dezvoltare de drept public şi de utilitate publică, art. 31 alin. (3) din Legea nr. 45/2009 permite expres scoaterea lor din proprietatea publică şi din administrarea unităţilor de cercetare-dezvoltare din agricultură şi silvicultură prin lege, ca act al Parlamentului. Însă, în ceea ce priveşte modalitatea de constituire a dreptului de administrare, direct prin lege, ca act al Parlamentului, prin efectul anexei acesteia, soluţia legislativă contravine dispoziţiilor art. 1 alin. (4), ale art. 136 alin. (4) din Constituţie şi jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale în materie, precum şi, implicit, dispoziţiilor art. 147 alin. (4) din Constituţie. 18. În susţinerea criticilor de neconstituţionalitate sunt invocate dispoziţiile art. 136 alin. (4) din Constituţie privind modalităţile de exercitare a dreptului de proprietate publică, ale art. 867 din Codul civil privind constituirea dreptului de administrare, ale art. 287 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ referitor la exercitarea dreptului de proprietate publică, ale art. 298 din Codul administrativ referitor la exercitarea dreptului privind darea în administrare a bunurilor proprietate publică şi ale art. 299 din acelaşi act normativ referitor la conţinutul actului prin care se constituie dreptul de administrare. 19. Din analiza coroborată a dispoziţiilor constituţionale şi legale anterior menţionate rezultă că stabilirea dreptului de administrare în favoarea Liceului Tehnologic Agricol „Alexandru Borza“ - Geoagiu asupra suprafeţei de teren de 6,48 ha situate în oraşul Geoagiu, judeţul Hunedoara, nu se putea realiza prin lege, ca act al Parlamentului. În cazul concret, avut în vedere de norma criticată, operaţiunea juridică de constituire a dreptului real de administrare ar fi trebuit să se realizeze prin hotărâre a Guvernului (a se vedea, în acest sens, jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, Decizia nr. 684 din 30 septembrie 2020 sau Decizia nr. 58 din 16 februarie 2022). 20. În acelaşi timp, se susţine şi încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituţie referitor la standardele de calitate a legii. Astfel, potrivit art. I pct. 1 din legea supusă controlului de constituţionalitate, sintagma „instituţiilor de învăţământ superior de stat“ din cuprinsul art. 28 alin. (5) din Legea nr. 45/2009 este înlocuită cu sintagma „instituţiilor de învăţământ de stat“. Invocând dispoziţii din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 [art. 22 alin. (1) privind componenţa sistemului naţional de învăţământ preuniversitar, art. 22^1-22^4 privind regulile şi procedura reorganizării unităţilor de învăţământ cu personalitate juridică, art. 31 alin. (2^1), art. 31^1 alin. (1) şi (3), art. 31^2 referitoare la liceele cu profil agricol, art. 112 alin. (2) privind baza materială a învăţământului preuniversitar de stat], Ordinul ministrului educaţiei nr. 6.217/2022, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1107 din 17 noiembrie 2022, prin care a fost aprobată Metodologia privind fundamentarea cifrei de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar de stat, evidenţa efectivelor de antepreşcolari/preşcolari şi elevi şcolarizaţi în unităţile de învăţământ particular, precum şi emiterea avizului conform în vederea organizării reţelei unităţilor de învăţământ preuniversitar pentru anul şcolar 2023-2024, autorul sesizării susţine că norma rezultată în urma intervenţiei legiuitorului este lipsită de claritate şi generează confuzie, nefiind corelată cu ansamblul reglementărilor în domeniu, de vreme ce în procesul de reorganizare a reţelei şcolare intră doar unităţi de învăţământ preuniversitar. 21. De asemenea, art. 112 din Legea nr. 1/2011 stabileşte titularul dreptului de proprietate asupra terenurilor unităţilor de învăţământ liceale, înfiinţate de stat, şi anume unitatea administrativ-teritorială la nivelul căreia funcţionează şi titularul dreptului de administrare, în timp ce alte componente ale bazei materiale, cum ar fi terenuri agricole sau ferme didactice, sunt de drept proprietatea acestora şi sunt administrate de către consiliile de administraţie, conform legislaţiei în vigoare. 22. În aceste condiţii, prin folosirea în art. I pct. 1 şi 2 din legea criticată a sintagmei „instituţii de învăţământ“ pentru a crea posibilitatea unităţilor de învăţământ preuniversitar de a prelua prin absorbţie anumite staţiuni de cercetare-dezvoltare, nominalizate în anexa nr. 4 la Legea nr. 45/2009, legiuitorul a creat o situaţie confuză, norma nefiind corelată cu dispoziţiile Legii nr. 1/2011 şi cu procedurile referitoare la reorganizarea unităţilor de învăţământ din învăţământul preuniversitar. Aceste operaţiuni nu sunt definite în mod clar de legea supusă controlului de constituţionalitate şi nu sunt corelate cu reglementările în vigoare anterior menţionate şi nici nu pot fi considerate derogatorii de la cadrul general aplicabil în prezent liceelor agricole, ca unităţi de învăţământ preuniversitar. 23. De asemenea, este neclar dacă preluarea prin absorbţie a Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Geoagiu de către unitatea de învăţământ preuniversitar de stat Liceul Tehnologic Agricol „Alexandru Borza“ - Geoagiu implică şi preluarea personalului staţiunii. Acest aspect ar conduce la imposibilitatea salarizării acestuia, deoarece, conform legislaţiei în vigoare, poate fi salarizat doar personalul didactic din învăţământul preuniversitar, nu şi cel de cercetare. 24. În susţinerea acestei critici de neconstituţionalitate sunt invocate aspecte din jurisprudenţa Curţii Constituţionale privind standardele de calitate a legii (spre exemplu, Decizia nr. 363 din 7 mai 2015 sau Decizia nr. 75 din 26 februarie 2015). 25. În considerarea criticilor de neconstituţionalitate formulate, Preşedintele României susţine că legea supusă controlului de constituţionalitate este neconstituţională, în ansamblul său. 26. În conformitate cu dispoziţiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Preşedintele României a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a comunica punctele lor de vedere. 27. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele de vedere asupra obiecţiei de neconstituţionalitate. 28. Dosarul a avut stabilit primul termen de judecată la data de 3 mai 2023. Prin Încheierea din 27 aprilie 2023, Curtea, ţinând seama de necesitatea desfăşurării în bune condiţii a activităţii jurisdicţionale a Curţii Constituţionale, în temeiul art. 14 din Legea nr. 47/1992, coroborat cu art. 230 din Codul de procedură civilă, a dispus preschimbarea termenului de judecată de la data de 3 mai 2023 pentru data de 24 mai 2023, dată la care a pronunţat prezenta decizie. CURTEA, examinând obiecţia de neconstituţionalitate, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispoziţiile legii criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 29. Obiectul controlului de constituţionalitate îl constituie Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“ şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, având următorul cuprins: "ART. I Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice «Gheorghe Ionescu-Şişeşti» şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 30 martie 2009, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: 1. La articolul 28, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(5) Unităţile de cercetare-dezvoltare prevăzute în anexa nr. 4 se preiau şi se integrează în cadrul instituţiilor de învăţământ de stat, al Academiei Române şi al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, după caz." 2. La articolul 54, după alineatul (1^11) se introduce un nou alineat, alin. (1^12), cu următorul cuprins: "(1^12) Staţiunea de Cercetare şi Producţie Pomicolă Geoagiu se reorganizează sub denumirea de Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Geoagiu şi se preia prin absorbţie de către Liceul Tehnologic Agricol „Alexandru Borza“, cu sediul în Strada Independenţei nr. 47, Geoagiu, Hunedoara, România, instituţie de învăţământ de stat aflată în subordinea Ministerului Educaţiei." 3. Anexele nr. 4 şi 4.5 se modifică şi se înlocuiesc cu anexele nr. 1 şi 2 la prezenta lege. ART. II (1) Din sumele aprobate în bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2023, la capitolul 86.01 «Cercetare şi dezvoltare în domeniul economic», titlul 51 «Transferuri între unităţi ale administraţiei publice», suma de 1.600.000 lei se repartizează de către acesta, în condiţiile legii, pentru plata datoriei Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Geoagiu din subordonarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice «Gheorghe Ionescu-Şişeşti» către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetul fondurilor speciale şi către Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului. (2) Sumele prevăzute la alin. (1) se gestionează de către Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice «Gheorghe Ionescu-Şişeşti» şi Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Geoagiu, prin conturi distincte de disponibilităţi deschise la Trezoreria Statului. (3) Sumele aflate în conturile prevăzute la alin. (1) şi (2) au destinaţie specială în condiţiile art. 781 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi se utilizează numai potrivit prevederilor prezentului articol. (4) Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice «Gheorghe Ionescu-Şişeşti» virează sumele datorate Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Geoagiu în termen de 10 zile lucrătoare de la încasarea acestora. Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Geoagiu are obligaţia de a utiliza sumele încasate în contul distinct deschis la Trezoreria Statului, în termen de 15 zile lucrătoare de la încasare, pentru achitarea obligaţiilor menţionate la alin. (1). (5) Sumele rămase neutilizate în conturile de disponibil deschise potrivit alin. (2) vor fi virate de către unităţile Trezoreriei Statului în contul de venituri al bugetului de stat «Alte venituri» în termen de două zile lucrătoare de la expirarea termenelor prevăzute la alin. (4). ART. III Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice «Gheorghe Ionescu-Şişeşti» şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 30 martie 2009, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege, se va republica, dându-se textelor o nouă numerotare." 30. Anexa nr. 1 la legea criticată (care înlocuieşte anexa nr. 4 la Legea nr. 45/2009) cuprinde „Unităţile de cercetare-dezvoltare care se preiau în cadrul instituţiilor de învăţământ de stat, Academiei Române şi Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, după caz“. 31. Anexa nr. 2 la legea criticată (care înlocuieşte anexa nr. 4.5 la Legea nr. 45/2009) cuprinde „Suprafaţa minimă de teren, din domeniul public al statului, aflată în administrarea Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Geoagiu, judeţul Hunedoara, indispensabilă activităţii de cercetare-dezvoltare-inovare şi multiplicării materialului biologic care trece în administrarea Liceului Tehnologic Agricol «Alexandra Borza» - Geoagiu.“ 32. Autorul obiecţiei de neconstituţionalitate susţine că legea supusă controlului încalcă dispoziţiile din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (4) şi (5) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în cadrul democraţiei constituţionale şi principiul legalităţii, art. 61 alin. (2) privind structura Parlamentului, art. 75 alin. (1) privind sesizarea Camerelor, art. 136 alin. (4) privind modalităţile de exercitare a dreptului de proprietate publică şi art. 147 alin. (4) privind deciziile Curţii Constituţionale. 33. În vederea soluţionării prezentei obiecţii de neconstituţionalitate, Curtea va proceda la verificarea îndeplinirii condiţiilor de admisibilitate a acesteia, prevăzute de art. 146 lit. a) teza întâi din Constituţie şi de art. 15 din Legea nr. 47/1992, sub aspectul titularului dreptului de sesizare, al termenului în care acesta este îndrituit să sesizeze instanţa constituţională, precum şi al obiectului controlului de constituţionalitate. 34. Referitor la titularul dreptului de sesizare, prezenta sesizare de neconstituţionalitate a fost formulată de Preşedintele României, care, în temeiul art. 146 lit. a) teza întâi din Constituţie şi al art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, are dreptul de a sesiza Curtea Constituţională pentru exercitarea controlului de constituţionalitate a priori, fiind, aşadar, îndeplinită această primă condiţie de admisibilitate. 35. Cu privire la termenul în care poate fi sesizată instanţa de control constituţional şi la obiectul controlului de constituţionalitate, Curtea constată că, în data de 20 iunie 2022, legea supusă controlului a fost respinsă de Senat, prima Cameră sesizată. În data de 28 februarie 2023, Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, a adoptat, ca lege organică, legea supusă controlului de constituţionalitate. Ulterior, legea a fost depusă la secretarul general, pentru exercitarea dreptului de sesizare cu privire la neconstituţionalitatea legii, în data de 6 martie 2023, şi apoi a fost trimisă spre promulgare, în data de 11 martie 2023. Prezenta sesizare a fost înregistrată la Curtea Constituţională în data de 29 martie 2023. Într-o atare situaţie, luând act de faptul că obiecţia de neconstituţionalitate a fost formulată în termenul de 20 de zile prevăzut de art. 77 alin. (1) teza a doua din Constituţie, legea adoptată de Parlament nefiind promulgată încă de Preşedintele României, Curtea constată că obiecţia de neconstituţionalitate este admisibilă sub aspectul respectării celor două condiţii. 36. Aşadar, nefiind incident un fine de neprimire a obiecţiei formulate de Preşedintele României, Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. a) din Constituţie şi ale art. 1, 10, 15, 16 şi 18 din Legea nr. 47/1992, să se pronunţe asupra constituţionalităţii legii criticate. 37. Analizând conţinutul normativ al legii supuse controlului de constituţionalitate, Curtea reţine că, în esenţă, legea analizată stabileşte preluarea şi integrarea unităţilor de cercetare-dezvoltare prevăzute în anexa nr. 4 la Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“ şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 30 martie 2009, în cadrul instituţiilor de învăţământ de stat, al Academiei Române şi al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, după caz. În acelaşi timp, legea dispune preluarea prin absorbţie a Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Geoagiu de către Liceul Tehnologic Agricol „Alexandru Borza“, cu sediul în Geoagiu, Hunedoara. De asemenea, legea criticată reglementează, prin art. II, repartizarea sumei de 1.600.000 lei din bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2023 pentru plata datoriei Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Geoagiu către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetul fondurilor speciale şi către Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului. 38. Din examinarea criticilor de neconstituţionalitate extrinsecă referitoare la principiul bicameralismului, formulate prin raportare la dispoziţiile art. 61 alin. (2) şi ale art. 75 din Constituţie, analizând derularea procedurii legislative cu privire la legea supusă controlului de constituţionalitate, rezultă că în Camera decizională, după parcurgerea procedurii de avizare, prin intermediul unor amendamente, propuse prin raportul comun întocmit de Comisia pentru învăţământ, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi Comisia pentru ştiinţă şi tehnologie, însuşite de plenul Camerei Deputaţilor cu ocazia dezbaterii propunerii legislative, au fost introduse dispoziţii noi privind repartizarea sumei de 1.600.000 lei din bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru plata datoriei Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Geoagiu din subordonarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“ către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetul fondurilor speciale şi către Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului. De asemenea, au fost instituite o serie de reguli privind utilizarea şi gestionarea acestei sume din bugetul statului. 39. În jurisprudenţa sa, referitor la principiul bicameralismului, Curtea a dezvoltat o veritabilă „doctrină“ a bicameralismului şi a modului în care acest principiu este reflectat în procedura de legiferare, statuând, în esenţă, că autoritatea legiuitoare trebuie să respecte principiile constituţionale în virtutea cărora o lege nu poate fi adoptată de către o singură Cameră (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 624 din 26 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 937 din 22 noiembrie 2016, Decizia nr. 62 din 7 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 3 martie 2017, Decizia nr. 718 din 8 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 998 din 15 decembrie 2017, Decizia nr. 76 din 30 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 217 din 20 martie 2019, Decizia nr. 404 din 6 iunie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 580 din 16 iulie 2019, Decizia nr. 154 din 6 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 398 din 15 mai 2020, Decizia nr. 849 din 25 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 18 ianuarie 2021, Decizia nr. 873 din 9 decembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 50 din 15 ianuarie 2021, Decizia nr. 77 din 10 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 232 din 8 martie 2021). 40. Curtea a reţinut că, potrivit art. 61 din Constituţia României, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării, iar structura sa este bicamerală, fiind alcătuit din Camera Deputaţilor şi Senat. Principiul bicameralismului, astfel consacrat, se reflectă însă nu numai în dualismul instituţional în cadrul Parlamentului, ci şi în cel funcţional, deoarece art. 75 din Legea fundamentală stabileşte competenţe de legiferare potrivit cărora fiecare dintre cele două Camere are, în cazurile expres definite, fie calitatea de primă Cameră sesizată, fie de Cameră decizională. Totodată, ţinând seama de indivizibilitatea Parlamentului ca organ reprezentativ suprem al poporului român şi de unicitatea sa ca autoritate legiuitoare a ţării, Constituţia nu permite adoptarea unei legi de către o singură Cameră, fără ca proiectul de lege să fi fost dezbătut şi de cealaltă Cameră. Art. 75 din Legea fundamentală a introdus, după revizuirea şi republicarea acesteia în octombrie 2003, soluţia obligativităţii sesizării, în anumite materii, ca primă Cameră, de reflecţie, a Senatului sau, după caz, a Camerei Deputaţilor şi, pe cale de consecinţă, reglementarea rolului de Cameră decizională, pentru anumite materii, a Senatului şi, pentru alte materii, a Camerei Deputaţilor, tocmai pentru a nu exclude o Cameră sau alta din mecanismul legiferării (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 710 din 6 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 358 din 28 mai 2009). 41. De asemenea, Curtea a reţinut că dezbaterea parlamentară a unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative nu poate face abstracţie de evaluarea acesteia în plenul celor două Camere ale Parlamentului. Aşa fiind, modificările şi completările pe care Camera decizională le aduce proiectului de lege sau propunerii legislative adoptate de prima Cameră sesizată trebuie să se raporteze la materia avută în vedere de iniţiator şi la forma în care a fost reglementată de prima Cameră. Altfel, se ajunge la situaţia ca o singură Cameră, şi anume Camera decizională, să legifereze în mod exclusiv, ceea ce contravine principiului bicameralismului (a se vedea în acest sens Decizia nr. 472 din 22 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 din 30 aprilie 2008). Stabilind limitele principiului bicameralismului, prin Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012, Curtea a observat că aplicarea acestui principiu nu poate avea ca efect deturnarea rolului de Cameră de reflecţie a primei Camere sesizate în sensul că aceasta ar fi Camera care ar fixa în mod definitiv conţinutul proiectului sau propunerii legislative (şi, practic, conţinutul normativ al viitoarei legi), ceea ce are drept consecinţă faptul că cea de-a doua Cameră, Camera decizională, nu va avea posibilitatea să modifice ori să completeze legea adoptată de Camera de reflecţie, ci doar posibilitatea de a o aproba sau de a o respinge. Sub aceste aspecte este de netăgăduit că principiul bicameralismului presupune atât conlucrarea celor două Camere în procesul de elaborare a legilor, cât şi obligaţia acestora de a-şi exprima prin vot poziţia cu privire la adoptarea legilor; prin urmare, lipsirea Camerei decizionale de competenţa sa de a modifica sau completa legea astfel cum a fost adoptată de Camera de reflecţie, deci de a contribui la procesul de elaborare a legilor, ar echivala cu limitarea rolului său constituţional şi cu acordarea unui rol preponderent Camerei de reflecţie în raport cu cea decizională în procesul de elaborare a legilor. Într-o atare situaţie, Camera de reflecţie ar elimina posibilitatea Camerei decizionale de a conlucra la elaborarea actelor normative, aceasta din urmă putându-şi doar exprima prin vot poziţia cu privire la propunerea sau proiectul de lege deja adoptat de Camera de reflecţie, ceea ce este de neconceput. 42. În consecinţă, Curtea a reţinut că art. 75 alin. (3) din Constituţie, atunci când foloseşte sintagma „decide definitiv“ cu privire la Camera decizională, nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune ca propunerea legislativă adoptată sau respinsă de prima Cameră sesizată să fie dezbătută în Camera decizională, unde i se pot aduce modificări şi completări. Însă, în acest caz, Camera decizională nu poate modifica substanţial obiectul de reglementare şi configuraţia iniţiativei legislative, cu consecinţa deturnării de la finalitatea urmărită de iniţiator (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 624 din 26 octombrie 2016, precitată). 43. Pe cale jurisprudenţială, Curtea a stabilit două criterii esenţiale pentru a se determina cazurile în care prin procedura legislativă se încalcă principiul bicameralismului: pe de o parte, existenţa unor deosebiri majore de conţinut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului şi, pe de altă parte, existenţa unei configuraţii semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului. Întrunirea celor două criterii este de natură să afecteze principiul constituţional care guvernează activitatea de legiferare a Parlamentului, plasând pe o poziţie privilegiată Camera decizională, cu eliminarea, în fapt, a primei Camere sesizate din procesul legislativ (Decizia nr. 710 din 6 mai 2009, precitată, Decizia nr. 413 din 14 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 4 mai 2010, sau Decizia nr. 1.533 din 28 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 905 din 20 decembrie 2011). 44. Plecând de la aceste considerente, raportat la prezenta cauză, din analiza comparativă a conţinutului normativ al actelor adoptate în prima Cameră sesizată (Senatul), respectiv în Camera decizională (Camera Deputaţilor), Curtea observă că prima Cameră sesizată a respins propunerea legislativă, care conţinea un articol unic, cu două puncte, prin care se modifică şi se înlocuiesc două anexe la Legea nr. 45/2009 (anexa nr. 1, care modifică şi înlocuieşte anexa nr. 4 la Legea nr. 45/2009, şi anexa nr. 2, care modifică şi înlocuieşte anexa nr. 4.5 la Legea nr. 45/2009), în sensul punctual al preluării Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Geoagiu de către Liceul Tehnologic Agricol „Alexandru Borza“ Geoagiu. 45. Potrivit expunerii de motive, intervenţia legiuitorului este necesară „pentru reglementarea situaţiei în vederea evitării distrugerii patrimoniului statului şi creşterii arieratelor“, sens în care se arată că „timp de 11 ani, instituţiile nominalizate în anexa nr. 4 la Legea nr. 45/2009 […] nu au fost preluate de universităţi sau academii, patrimoniul acestora degradându-se, fiind blocate din punct de vedere financiar, neexistând posibilitatea de finanţare din partea ASAS, similar unităţilor prevăzute în anexele nr. 1-3“. În acest sens, „se propune preluarea S.C.P.P. Geoagiu de către Liceul Tehnologic Agricol «Alexandru Borza» Geoagiu, având în vedere că S.C.P.P. Geoagiu nu mai are capacitate de finanţare, deţinând doar o suprafaţă de teren de 6,48 ha curţi-construcţii“. 46. Camera decizională a adus modificări şi completări actului normativ, astfel încât, sub aspectul formei, legea adoptată este structurată în trei articole. Din punctul de vedere al conţinutului, Curtea reţine, în esenţă, că, distinct faţă de forma iniţială, articolul I pct. 1 cuprinde soluţia legislativă de modificare a art. 28 alin. (5) din Legea nr. 45/2009, în sensul înlocuirii sintagmei „învăţământ superior de stat“ cu sintagma „învăţământ de stat“, creându-se astfel cadrul legal pentru preluarea şi integrarea unităţilor de cercetare-dezvoltare prevăzute în anexa nr. 4 la Legea nr. 45/2009 de către liceele tehnologice (astfel cum motivează autorii amendamentului). De asemenea, sub aspectul conţinutului normativ, substanţială este completarea legii cu soluţia legislativă cuprinsă în art. II privind repartizarea sumei de 1.600.000 lei din bugetul de stat pentru plata datoriei Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Geoagiu (nemotivată de autorii amendamentului). Această soluţie nu a fost avută în vedere nici de iniţiatorii propunerii legislative şi nici de prima Cameră sesizată atunci când a dezbătut propunerea legislativă. 47. Curtea constată astfel că legea, în redactarea pe care a adoptat-o Camera Deputaţilor, vizează aspecte total diferite faţă de dispoziţiile legale dezbătute şi respinse de Senat, care relevă o viziune legislativă esenţial diferită. Prin completările aduse, Camera Deputaţilor reglementează cu privire la dispoziţii care nu au fost niciodată şi în nicio formă puse în dezbaterea Senatului, ca primă Cameră sesizată. Legea adoptată de Camera Deputaţilor schimbă configuraţia actului normativ şi se îndepărtează de la scopul avut în vedere de iniţiatorii săi. Pornind de la premisa că legea este, cu aportul specific al fiecărei Camere, opera întregului Parlament, rezultă că autoritatea legiuitoare trebuie să respecte dispoziţiile constituţionale în virtutea cărora o lege nu poate fi adoptată de către o singură Cameră. Or, adoptând legea în forma supusă controlului, Camera Deputaţilor a sustras dezbaterii primei Camere sesizate soluţia legislativă cuprinsă în art. II din legea criticată, cu evident impact financiar şi consecinţe asupra bugetului de stat. 48. Pentru toate aceste argumente, Curtea constată că legea a fost adoptată de Camera Deputaţilor cu încălcarea principiului bicameralismului, consacrat de art. 61 alin. (2) şi art. 75 din Constituţie, întrucât, pe de o parte, există deosebiri majore de conţinut juridic între formele supuse dezbaterii celor două Camere ale Parlamentului şi implicit o configuraţie semnificativ diferită a legii faţă de forma avută în vedere de Camera de reflecţie, iar, pe de altă parte, există o abatere de la obiectivul urmărit de iniţiatorii propunerii legislative. 49. Faţă de temeinicia motivelor de neconstituţionalitate extrinsecă, reţinută prin raportare la dispoziţiile art. 61 alin. (2) şi ale art. 75 din Constituţie, care afectează legea în ansamblul său, Curtea constată că nu mai este cazul să se examineze celelalte critici de neconstituţionalitate intrinsecă formulate de autorul obiecţiei de neconstituţionalitate (a se vedea, în acelaşi sens, Decizia nr. 155 din 6 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 4 iunie 2020, paragraful 78, sau Decizia nr. 492 din 2 noiembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 106 din 7 februarie 2023, paragraful 99). 50. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. a) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 11 alin. (1) lit. A.a), al art. 15 alin. (1) şi al art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Admite obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Preşedintele României şi constată că Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“ şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare este neconstituţională, în ansamblul său. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi prim-ministrului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 24 mai 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Simina Popescu-Marin -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
