Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniela Ramona │- │
│Mariţiu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 110 şi 123 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Florin Maria în Dosarul nr. 3.673/109/2019 al Tribunalului Argeş - Secţia penală. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.137D/2021. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că dispoziţiile criticate nu au legătură cu soluţionarea cauzei. În subsidiar, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că instanţa de contencios constituţional s-a pronunţat asupra constituţionalităţii acestor dispoziţii legale. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 4. Prin Încheierea din 10 martie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 3.673/109/2019, Tribunalul Argeş - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 110 şi 123 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Florin Maria cu ocazia soluţionării unei cauze penale în cadrul căreia s-a solicitat rectificarea/completarea declaraţiei de martor şi a încheierii de şedinţă din 17 noiembrie 2020, precum şi a notelor grefierului consemnate la acelaşi termen. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine că prevederile criticate sunt lipsite de claritate şi previzibilitate. Arată că, deşi martorului i se pun mai multe întrebări, ulterior sunt consemnate doar acele elemente pe care le evidenţiază judecătorul cauzei, fapt ce diluează acurateţea, realitatea şi modalitatea de audiere. Susţine că în momentul în care a precizat că va face observaţii în ceea ce priveşte declaraţia martorului, i s-a precizat că va suporta repercusiuni legale, încălcându-se dispoziţiile art. 110 alin. (2) teza finală din Codul de procedură penală. Grefierul nu consemnează automat toate întrebările şi răspunsurile, ci consemnează după dictarea făcută de instanţă în mod omisiv, apărând astfel diferenţe care fac ca declaraţii contradictorii, confuze, imprecise să se transforme în declaraţii clare, sigure, certe. Precizează că de la momentul la care inculpatul a fost trimis în judecată până la momentul audierii martorilor a trecut un interval de 8 ani, iar asupra martorilor se fac presiuni astfel încât aceştia să declare lucruri care să susţină exclusiv acuzarea. 6. Tribunalul Argeş - Secţia penală arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 110 şi 123 din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: - Art. 110: "(1) Declaraţiile suspectului sau inculpatului se consemnează în scris. În declaraţie se consemnează întrebările adresate pe parcursul ascultării, menţionându-se cine le-a formulat, şi se menţionează de fiecare dată ora începerii şi ora încheierii ascultării.(2) Dacă este de acord cu conţinutul declaraţiei scrise, suspectul sau inculpatul o semnează. Dacă suspectul sau inculpatul are de făcut completări, rectificări ori precizări, acestea sunt indicate în finalul declaraţiei, fiind urmate de semnătura suspectului sau a inculpatului.(3) Când suspectul sau inculpatul nu poate sau refuză să semneze, organul judiciar consemnează acest lucru în declaraţia scrisă.(4) Declaraţia scrisă este semnată şi de organul de urmărire penală care a procedat la audierea suspectului sau a inculpatului, de judecătorul de drepturi şi libertăţi ori de preşedintele completului de judecată şi de grefier, de avocatul suspectului, inculpatului, al persoanei vătămate, părţii civile sau părţii responsabile civilmente, dacă aceştia au fost prezenţi, precum şi de interpret când declaraţia a fost luată printr-un interpret.(5) În cursul urmăririi penale, audierea suspectului sau inculpatului se înregistrează cu mijloace tehnice audio sau audiovideo. Atunci când înregistrarea nu este posibilă, acest lucru se consemnează în declaraţia suspectului sau inculpatului, cu indicarea concretă a motivului pentru care înregistrarea nu a fost posibilă." – Art. 123: "(1) Consemnarea declaraţiilor se face potrivit dispoziţiilor art. 110, care se aplică în mod corespunzător.(2) În cursul urmăririi penale, audierea martorului se înregistrează prin mijloace tehnice audio sau audiovideo, dacă organul de urmărire penală consideră necesar sau dacă martorul solicită expres aceasta şi înregistrarea este posibilă." 11. Autorul excepţiei susţine că textele criticate contravin prevederilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) referitor la principiul clarităţii şi previzibilităţii legilor şi în art. 21 referitor la accesul liber la justiţie. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorul acesteia nu formulează veritabile critici de neconstituţionalitate, ci face diverse aprecieri referitoare la respectarea dispoziţiilor art. 110 alin. (2) teza finală din Codul de procedură penală, pe de o parte, şi la modalitatea de aplicare a legii de către organul judiciar, pe de altă parte. Astfel, în esenţă, autorul excepţiei arată că, deşi martorului i se pun mai multe întrebări, ulterior sunt consemnate doar acele elemente pe care le evidenţiază judecătorul cauzei, fapt ce diluează acurateţea, realitatea şi modalitatea de audiere. Susţine că grefierul nu consemnează automat toate întrebările şi răspunsurile, ci consemnează după dictarea făcută de instanţă în mod omisiv, apărând astfel diferenţe care fac ca declaraţii contradictorii, confuze, imprecise să se transforme în declaraţii clare, sigure, certe. Precizează că de la momentul la care inculpatul a fost trimis în judecată până la momentul audierii martorilor a trecut un interval de 8 ani, iar asupra martorilor se fac presiuni astfel încât aceştia să declare lucruri care să susţină exclusiv acuzarea. 13. Având în vedere cele susţinute în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorul acesteia este nemulţumit, în realitate, de modul de aplicare a dispoziţiilor criticate şi de soluţionare a cererilor sale, elemente care nu pot fi convertite în motive de neconstituţionalitate şi, prin urmare, nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate, ci sunt de competenţa instanţei judecătoreşti învestite cu soluţionarea litigiului. A răspunde criticilor autorului excepţiei în această situaţie ar însemna o ingerinţă a Curţii Constituţionale în activitatea de judecată, ceea ce contravine prevederilor art. 126 din Constituţie, potrivit cărora justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege. 14. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 110 şi 123 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Florin Maria în Dosarul nr. 3.673/109/2019 al Tribunalului Argeş - Secţia penală. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Argeş - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 28 mai 2024. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Daniela Ramona Mariţiu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
