Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioana Marilena │- │
│Chiorean │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3^1 alin. (1^1)-(1^4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, excepţie ridicată de Marilena Nicolau, Delia Boicu, Emilia Botezatu, Lenuţa Harabor, Doina Miron, Luminiţa Soare, Mihaela Corbu, Luminiţa Duţă, Alina Liliana Mîrza, Ionel Iulian Păun, Anca Mihaela Trofin, Irina Victoria Şerbănuţ, Mădălina Popescu, Frasina Mihalache, Ion Imparatu, Oana Jelea, Cătălin Constantin Crăciun, Mariana Grădinescu, Andreea Pascaru, Gabriela Alina Mănescu, Ana Dinu Murguleţ, Georgeta Ciungan, Ioana Focşa, Ramona Ionescu, Alexandra Tiu şi Virginia Elena Zidărescu (Stratulat) în Dosarul nr. 7.426/2/2016 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.408D/2017. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.636D/2017, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3^1 alin. (1^1) şi (1^3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, excepţie ridicată de Marilena Grecu, Liliana-Angelica Onişor, Cristina Dicu, Diana-Mihaela Oancea, Cornelia Luca, Magdalena Hanu, Mihaela Alexa, Dana-Gabriela Bichilie şi Magdalena Mîndru în Dosarul nr. 7.784/2/2016 al aceleiaşi instanţe. 4. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, având în vedere identitatea de obiect a cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.636D/2017 la Dosarul nr. 1.408D/2017, care a fost primul înregistrat. 6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 7. În Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.408D/2017, prin Încheierea din 4 aprilie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 7.426/2/2016, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi pentru aplicarea unitară a dispoziţiilor legale şi ale art. 3^1 alin. (1^1)-(1^4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare. Excepţia a fost ridicată de reclamanţii Marilena Nicolau, Delia Boicu, Emilia Botezatu, Lenuţa Harabor, Doina Miron, Luminiţa Soare, Mihaela Corbu, Luminiţa Duţă, Alina Liliana Mîrza, Ionel Iulian Păun, Anca Mihaela Trofin, Irina Victoria Şerbănuţ, Mădălina Popescu, Frasina Mihalache, Ion Imparatu, Oana Jelea, Cătălin Constantin Crăciun, Mariana Grădinescu, Andreea Pascaru, Gabriela Alina Mănescu, Ana Dinu Murguleţ, Georgeta Ciungan, Ioana Focşa, Ramona Ionescu, Alexandra Tiu şi Virginia Elena Zidărescu (Stratulat) în cadrul soluţionării acţiunii de contencios administrativ, prin care s-a solicitat obligarea pârâtului Ministerul Justiţiei de a emite ordine de salarizare, în aplicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016. 8. În Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.636D/2017, prin Sentinţa civilă nr. 1.032 din 23 martie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 7.784/2/2016, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3^1 alin. (1^1) şi alin. (1^3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. Excepţia a fost ridicată de reclamanţii Marilena Grecu, Liliana-Angelica Onişor, Cristina Dicu, Diana-Mihaela Oancea, Cornelia Luca, Magdalena Hanu, Mihaela Alexa, Dana-Gabriela Bichilie şi Magdalena Mîndru în cadrul soluţionării acţiunii de contencios administrativ prin care s-a solicitat anularea Ordinului ministrului justiţiei nr. 3.527C din 28 septembrie 2016, prin care au fost stabilite, începând cu 1 august 2016, drepturile salariale, în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, astfel cum a fost completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2016. 9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate, introduse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2016, se aplică retroactiv, în măsura în care se va interpreta că egalizarea impusă de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 trebuia făcută fără a se lua în calcul şi sumele stabilite prin hotărâri judecătoreşti. 10. Se mai susţine că dispoziţiile de lege criticate produc discriminări, deoarece tratamentul diferit aplicat celor care nu au obţinut o hotărâre judecătorească, anterioară Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016, nu are o justificare obiectivă şi rezonabilă. Autorii excepţiei invocă şi încălcarea dispoziţiilor art. 1 alin. (4) şi art. 126 din Constituţie, prin nerespectarea hotărârilor judecătoreşti. 11. De asemenea, se invocă şi critici de neconstituţionalitate extrinsecă privind încălcarea dispoziţiilor art. 115 alin. (4) şi (6) din Constituţie, referitoare la condiţiile de adoptare a ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului, susţinându-se, în esenţă, că nu a existat o situaţie extraordinară care să justifice adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2016 şi că dispoziţiile de lege criticate afectează salarizarea magistraţilor şi, implicit, statutul unor instituţii fundamentale ale statului. 12. În Dosarul nr. 1.408D/2017, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal apreciază, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, că opinia sa nu este obligatorie, „întrucât excepţia de neconstituţionalitate nu a fost invocată din oficiu“. În Dosarul nr. 1.636D/2017, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3^1 alin. (1^1) şi alin. (1^3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 este neîntemeiată, sens în care invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 794 din 15 decembrie 2016. 13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 14. Guvernul, exprimându-şi punctul de vedere în Dosarul nr. 1.636D/2017, consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 794 din 15 decembrie 2016. 15. Avocatul Poporului, exprimându-şi punctul de vedere în Dosarul nr. 1.408D/2017, apreciază, în esenţă, că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată cu privire la criticile de neconstituţionalitate extrinsecă şi intrinsecă. În Dosarul nr. 1.636D/2017, Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care invocă Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016 a Curţii Constituţionale. CURTEA, examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este menţionat în încheierea de sesizare din Dosarul nr. 1.408D/2017, îl constituie prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi pentru aplicarea unitară a dispoziţiilor legale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 673 din 31 august 2016, şi ale art. 3^1 alin. (1^1)-(1^4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015. Curtea constată că dispoziţiile art. 3^1 alin. (1^1)-(1^4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 au fost introduse prin art. I pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2016, astfel că obiect al excepţiei îl constituie numai art. 3^1 alin. (1^1)-(1^4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, cu următorul cuprins: "(1^1) Sintagma «fiecare funcţie» prevăzută la alin. (1) reprezintă funcţiile prevăzute în aceeaşi anexă, capitol, literă, număr şi număr curent în Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare.(1^2) În aplicarea prevederilor alin. (1), pentru stabilirea nivelului maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare din cadrul instituţiei sau autorităţii publice respective, se iau în considerare numai drepturile salariale prevăzute în actele normative privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice şi nu se includ drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătoreşti.(1^3) În aplicarea prevederilor alin. (1), prin instituţie sau autoritate publică se înţelege acea instituţie sau autoritate publică cu personalitate juridică care are patrimoniu propriu, buget propriu de venituri şi cheltuieli, conduce contabilitate proprie, iar conducătorul acesteia are calitatea de ordonator de credite. În cazul instituţiilor sau autorităţilor publice aflate în subordinea aceluiaşi ordonator de credite, având acelaşi scop, îndeplinind aceleaşi funcţii şi atribuţii, aflate la acelaşi nivel de subordonare din punct de vedere financiar, nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare se va stabili la nivelul maxim aflat în plată din cadrul tuturor acestor instituţii sau autorităţi publice subordonate.(1^4) Pentru personalul didactic de predare din învăţământul superior/universitar nivelul salariului de bază similar în plată sau al salariului de bază maxim corespunzător funcţiei didactice ocupate se stabileşte cu respectarea criteriilor care s-au avut în vedere la acordarea salariului de încadrare între minim şi maxim, cu toate elementele care fac parte din salariul de bază, fără compensaţii tranzitorii, cu excepţia celei pentru titlul ştiinţific de doctor obţinut în domeniul pentru care îşi desfăşoară activitatea." 18. Curtea constată că, anterior sesizării sale în prezentele cauze, prin Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.029 din 21 decembrie 2016, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 3^1 alin. (1^2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 sunt neconstituţionale. 19. De asemenea, Curtea reţine că dispoziţiile criticate din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 au fost abrogate, ulterior sesizării Curţii Constituţionale, prin Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. Prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea a stabilit că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare. 20. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în cadrul democraţiei constituţionale, art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivităţii legii, art. 16 privind egalitatea în faţa legii, art. 115 alin. (4) şi (6) privind condiţiile de adoptare a ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului, art. 124 privind înfăptuirea justiţiei şi art. 126 alin. (1) privind instanţele judecătoreşti. 21. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor de lege criticate, prin Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.029 din 21 decembrie 2016, prin care a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3^1 alin. (1^2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, a respins, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3^1 alin. (1^4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 şi a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3^1 alin. (1^1) şi (1^3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. 22. Cu privire la dispoziţiile art. 3^1 alin. (1^2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, la paragraful 27 al acestei decizii, Curtea a constatat că excluderea majorărilor salariale stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătoreşti de la calculul nivelului maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare din cadrul autorităţii publice este contrară art. 124 şi art. 126 din Constituţie. La paragraful 28 al acestei decizii, Curtea a reţinut că dispoziţiile de lege criticate, introduse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2016, afectează principiul fundamental al separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale, consacrat de art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală, deoarece, printr-un act normativ emis de Guvern, ca legiuitor delegat, potrivit art. 115 alin. (4)-(6) din Constituţie, se consacră, pe cale legislativă, nerecunoaşterea hotărârilor judecătoreşti definitive, respectiv definitive şi irevocabile, emise de puterea judecătorească. Cu privire la critica de neconstituţionalitate raportată la art. 16 din Constituţie, Curtea a reţinut, la paragraful 30, că dispoziţiile de lege criticate generează inegalităţi în ceea ce priveşte calculul indemnizaţiei/salariului de bază al magistraţilor, respectiv personalului asimilat cu acelaşi grad, gradaţie, condiţii de vechime şi de studii şi, prin urmare, contravin art. 16 din Constituţie. La paragrafele 31 şi 32 ale aceleiaşi decizii, Curtea a constatat că, pentru respectarea principiului constituţional al egalităţii în faţa legii, nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare, prevăzut de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, corespunzător fiecărei funcţii, grad/treaptă, gradaţie, vechime în funcţie sau în specialitate, trebuie să includă majorările (indexările) stabilite prin hotărâri judecătoreşti şi să fie acelaşi pentru tot personalul salarizat, potrivit dispoziţiilor de lege aplicabile în cadrul aceleiaşi categorii profesionale, respectiv familii ocupaţionale prevăzute de Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. În consecinţă, ca efect al neconstituţionalităţii art. 3^1 alin. (1^2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 (introdus prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2016), „nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare“ la care se face egalizarea prevăzută de art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 (introdus prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016) trebuie să includă şi drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătoreşti. Aşadar, personalul care beneficiază de aceleaşi condiţii trebuie să fie salarizat la nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare din cadrul aceleiaşi categorii profesionale şi familii ocupaţionale, indiferent de instituţie sau autoritate publică. În final, la paragraful 34 al aceleiaşi decizii, Curtea a constatat că, în vederea egalizării prevăzute de art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, „nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare“, care trebuie să includă şi drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile/definitive, urmează să se stabilească prin raportare la aceeaşi funcţie, grad, gradaţie, vechime în muncă şi în specialitate, aceleaşi condiţii de studii, din cadrul întregii categorii profesionale, respectiv familii ocupaţionale, indiferent de instituţie sau autoritate publică. 23. Ţinând cont de dispoziţiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 şi de data sesizării Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate în Dosarul nr. 1.408D/2017 (prin Încheierea din 4 aprilie 2017), pronunţată ulterior publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei nr. 794 din 15 decembrie 2016 (21 decembrie 2016), excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3^1 alin. (1^2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 este inadmisibilă. 24. Referitor la dispoziţiile art. 3^1 alin. (1^4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, Curtea constată că acestea se referă la salarizarea personalului didactic de predare din învăţământul superior/universitar. Or, cauzele în cadrul cărora a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate au ca obiect soluţionarea acţiunii de contencios administrativ, prin care reclamanţii - judecători au chemat în judecată pârâtul Ministerul Justiţiei, solicitând obligarea acestuia să emită ordinele de salarizare. Astfel, ţinând cont de prevederile art. 29 alin. (1) teza finală din Legea nr. 47/1992, se constată că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3^1 alin. (1^4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 nu are legătură cu soluţionarea cauzei în cadrul căreia a fost invocată, urmând a fi respinsă ca inadmisibilă. 25. Cu privire la dispoziţiile art. 3^1 alin. (1^1) şi (1^3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, Curtea a reţinut, prin Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016, paragraful 33, că acestea nici nu au fost criticate în mod special şi nu contravin dispoziţiilor invocate din Constituţie, ci doar stabilesc definiţia sintagmei „fiecare funcţie“ ca fiind „funcţiile prevăzute în aceeaşi anexă, capitol, literă, număr şi număr curent în Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare“ şi definiţia „instituţiei sau autorităţii publice“ ca fiind „acea instituţie sau autoritate publică cu personalitate juridică care are patrimoniu propriu, buget propriu de venituri şi cheltuieli, conduce contabilitate proprie, iar conducătorul acesteia are calitatea de ordonator de credite“. Totodată, se precizează că, în cazul instituţiilor sau autorităţilor publice aflate în subordinea aceluiaşi ordonator de credite, având acelaşi scop, îndeplinind aceleaşi funcţii şi atribuţii, aflate la acelaşi nivel de subordonare din punct de vedere financiar, nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare se va stabili la nivelul maxim aflat în plată din cadrul tuturor acestor instituţii sau autorităţi publice subordonate. 26. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudenţa Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele referitoare la dispoziţiile art. 3^1 alin. (1^1) şi (1^3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, cuprinse în decizia menţionată, îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă. 27. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: 1. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3^1 alin. (1^2) şi (1^4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, excepţie ridicată de Marilena Nicolau, Delia Boicu, Emilia Botezatu, Lenuţa Harabor, Doina Miron, Luminiţa Soare, Mihaela Corbu, Luminiţa Duţă, Alina Liliana Mîrza, Ionel Iulian Păun, Anca Mihaela Trofin, Irina Victoria Şerbănuţ, Mădălina Popescu, Frasina Mihalache, Ion Imparatu, Oana Jelea, Cătălin Constantin Crăciun, Mariana Grădinescu, Andreea Pascaru, Gabriela Alina Mănescu, Ana Dinu Murguleţ, Georgeta Ciungan, Ioana Focşa, Ramona Ionescu, Alexandra Tiu şi Virginia Elena Zidărescu (Stratulat) în Dosarul nr. 7.426/2/2016 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. 2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Marilena Nicolau, Delia Boicu, Emilia Botezatu, Lenuţa Harabor, Doina Miron, Luminiţa Soare, Mihaela Corbu, Luminiţa Duţă, Alina Liliana Mîrza, Ionel Iulian Păun, Anca Mihaela Trofin, Irina Victoria Şerbănuţ, Mădălina Popescu, Frasina Mihalache, Ion Imparatu, Oana Jelea, Cătălin Constantin Crăciun, Mariana Grădinescu, Andreea Pascaru, Gabriela Alina Mănescu, Ana Dinu Murguleţ, Georgeta Ciungan, Ioana Focşa, Ramona Ionescu, Alexandra Tiu şi Virginia Elena Zidărescu (Stratulat) în Dosarul nr. 7.426/2/2016 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi de Marilena Grecu, Liliana-Angelica Onişor, Cristina Dicu, Diana-Mihaela Oancea, Cornelia Luca, Magdalena Hanu, Mihaela Alexa, Dana-Gabriela Bichilie şi Magdalena Mîndru în Dosarul nr. 7.784/2/2016 al aceleiaşi instanţe şi constată că dispoziţiile art. 3^1 alin. (1^1) şi (1^3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 7 mai 2019. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean ------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
