Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniela Ramona │- │
│Mariţiu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, excepţie ridicată de Marius Lazăr în Dosarul nr. 6.721/2/2020 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 812D/2021. 2. La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepţiei, doamna avocat Veronica Dobozi, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul doamnei avocat, care arată că textul criticat instituie anumite excepţii de la extrădare. Legiuitorul a stabilit mai multe criterii care stau la baza refuzului de extrădare, pentru a se evita o discriminare, ultimul criteriu prevăzut de lege fiind „apartenenţa la un grup social“. Or, sintagma „grup social“ nu este definită de legislaţia în vigoare. Arată că o definiţie vagă a acestei sintagme se regăseşte în domeniul sociologiei, precizându-se că un grup social reprezintă o mulţime de oameni care au o preocupare comună şi între care există o anumită coeziune socială. Susţine că, în materia extrădării, nu aceasta a fost perspectiva legiuitorului, ci acesta a avut în vedere o coeziune mult mai importantă care determină apropierea între oameni, autorul excepţiei fiind membru al unui grup de motociclişti, acesta fiind şi elementul care stă la baza urmăririi penale. Judecătorul a apreciat că apartenenţa la un grup de motociclişti nu echivalează cu „apartenenţa la un grup social“. Or, lipsa unor criterii şi a unei definiţii a acestei noţiuni, care au împiedicat şi instanţa de control judiciar să verifice dacă prima instanţă judecătorească a apreciat corect, este o problemă de constituţionalitate ce trebuie soluţionată de instanţa de contencios constituţional. 4. Având cuvântul, reprezentanta Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că sunt invocate chestiuni ce ţin de interpretarea şi aplicarea legii de către instanţa judecătorească. În subsidiar, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că sintagma criticată este expresia statului de drept şi nu are o formulare neclară. Aceasta poate fi definită şi înţeleasă din interpretarea întregului text de lege, fără ca aceasta să încalce prevederile constituţionale invocate. Susţine că textul criticat reprezintă voinţa legiuitorului concretizată în reglementarea unei forme de protecţie a persoanei extrădabile. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 5. Prin Sentinţa penală nr. 50/F din 1 martie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 6.721/2/2020, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, excepţie ridicată de Marius Lazăr într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de extrădare a acestuia. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia face referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la claritatea şi previzibilitatea legii, spre exemplu, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, Decizia nr. 494 din 10 mai 2012, Decizia nr. 189 din 2 martie 2006, Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010 şi Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012, precum şi la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, spre exemplu, Hotărârea din 4 mai 2000, pronunţată în Cauza Rotaru împotriva României, paragraful 52, Hotărârea din 25 ianuarie 2007, pronunţată în Cauza Sissanis împotriva României, paragraful 66, Hotărârea din 25 noiembrie 1996, pronunţată în Cauza Wingrove împotriva Regatului Unit, paragraful 40. O lege îndeplineşte condiţiile calitative impuse atât de Constituţie, cât şi de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, numai dacă norma este enunţată cu suficientă precizie pentru a permite cetăţeanului să îşi adapteze conduita în funcţie de aceasta, astfel încât, apelând, la nevoie, la consiliere de specialitate în materie, el să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, faţă de circumstanţele speţei, consecinţele care ar putea rezulta dintr-o anumită faptă şi să îşi corecteze conduita. 7. Arată că procesul în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate are ca obiect o cerere de extrădare întemeiată pe învinuiri cuprinse în Legea RICO (Racketeer Influenced and Corrupt Organizations) din Statele Unite ale Americii. Susţine că este considerat vinovat din start, prin răsturnarea prezumţiei de nevinovăţie, doar pentru că aparţine unui motoclub internaţional, a cărui imagine este foarte controversată, respectiv Hells Angels Motorcycle Club (HAMC). Astfel, susţine că, deşi se află în situaţia descrisă de textul de lege criticat, lipsa unei definiţii a noţiunii de „grup social“ permite arbitrarul instanţelor şi neaplicarea acestor dispoziţii în ceea ce îl priveşte pe autorul excepţiei. 8. Definirea acestei noţiuni este esenţială şi din perspectiva importanţei sale în cuprinsul procedurii de extrădare, deoarece se referă la un caz de refuz obligatoriu al cererii statului solicitant, prin urmare, în toate cazurile în care intervine are un efect hotărâtor asupra soluţiei instanţei, fie în sens favorabil, fie în sens defavorabil cererii de extrădare. Or, lipsa unei definiţii sau a unor criterii pentru stabilirea conţinutului acestei noţiuni în cuprinsul textului invocat este echivalentă cu lipsa de previzibilitate a legii. 9. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Susţine că dispoziţiile criticate reprezintă chiar o expresie a statului de drept, acestea neavând o formulare neclară, ambiguă sau imprevizibilă pentru un cetăţean care nu dispune de pregătire juridică, ci, dimpotrivă, îndeplinesc cerinţele de claritate, accesibilitate şi previzibilitate a legii. 10. Dispoziţiile legale criticate reglementează unul dintre cazurile obligatorii de refuz al extrădării (când există motive serioase să se creadă că extrădarea este solicitată în scopul urmăririi sau pedepsirii unei persoane pe motiv de apartenenţă la un anumit grup social) instituind o formă de protecţie a persoanei extrădabile în faţa riscului ca în statul solicitant să fie supusă unei vătămări a drepturilor sale pe acest motiv. Împrejurarea că acelaşi text de lege nu defineşte sintagma de „grup social“ nu face decât să ofere instanţelor judecătoreşti o marjă de apreciere sporită, în analiza existenţei unei asemenea situaţii, dat fiind că aprecierea conţinutului şi a înţelesului termenului din textul de lege, altfel spus, interpretarea legii, intră în competenţa instanţelor de drept comun. 11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 12. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată că lipsa dintr-un act normativ a unor definiţii sau criterii pentru stabilirea unei noţiuni nu echivalează cu o lipsă de previzibilitate a legii. Face referire la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, spre exemplu, Hotărârea din 4 mai 2000, pronunţată în Cauza Rotaru împotriva României, şi Hotărârea din 24 mai 2007, pronunţată în Cauza Dragotoniu şi Militaru-Pidhorni împotriva României. Arată că, potrivit art. 25 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, doar pentru conceptele şi noţiunile care au un alt înţeles decât cel comun trebuie să se realizeze o configurare explicită a conceptelor şi noţiunilor folosite în noua reglementare. Apreciază că, din interpretarea sistematică a dispoziţiilor art. 21 din Legea nr. 302/2004, noţiunea criticată nu are alt înţeles decât cel comun. 13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile avocatului prezent, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 21 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 411 din 27 mai 2019, cu următorul conţinut: „(1) Extrădarea va fi refuzată dacă: [...] b) există motive serioase să se creadă că extrădarea este solicitată în scopul urmăririi sau pedepsirii unei persoane pe motive de rasă, religie, sex, naţionalitate, limbă, opinii politice sau ideologice ori de apartenenţă la un anumit grup social;“. 16. Autorul excepţiei susţine că textele criticate contravin prevederilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3) referitor la statul de drept şi în art. 1 alin. (5) referitor la cerinţele de calitate a legii. 17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorul acesteia susţine că, deşi se află în situaţia descrisă de textul de lege criticat, lipsa unei definiţii a noţiunii de „grup social“ permite arbitrarul instanţelor şi neaplicarea acestor dispoziţii în ceea ce îl priveşte pe autorul excepţiei. În acest context, Curtea reţine că instanţa judecătorească, soluţionând cererea de extrădare, a analizat prezenţa unor cauze obligatorii de refuz al extrădării, inclusiv cea referitoare la existenţa unor motive serioase să se creadă că extrădarea este solicitată în scopul urmăririi sau pedepsirii unei persoane pe motive de apartenenţă la un anumit grup social. Instanţa judecătorească a apreciat că în cauză nu se poate reţine că extrădarea ar fi solicitată în scopul urmăririi sau pedepsirii persoanei extrădabile pe motiv de apartenenţă la un grup social (în speţă, Clubul Hells Angels Motorcycle Club sau „HAMC“). 18. Aşa fiind, având în vedere cele susţinute în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorul acesteia este nemulţumit, în realitate, de modul de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor criticate şi de modalitatea de soluţionare a cererilor sale. Plecând de la aceste premise, Curtea reţine că interpretarea normelor de lege este operaţiunea de stabilire a conţinutului şi a sensului la care acestea se referă şi este o etapă absolut necesară în vederea aplicării corecte a legii în situaţia de fapt concretă dintr-o cauză, instanţa de judecată fiind ţinută să aplice în acest scop metodele de interpretare a normelor juridice. Aşa cum a stabilit Curtea, în mod constant, în jurisprudenţa sa, interpretarea legilor este o operaţiune raţională, utilizată de orice subiect de drept în vederea aplicării şi respectării legii, având ca scop clarificarea înţelesului unei norme juridice sau a câmpului său de aplicare. Instanţele judecătoreşti interpretează legea, în mod necesar, în procesul soluţionării cauzelor cu care au fost învestite, interpretarea fiind faza indispensabilă procesului de aplicare a legii. Oricât de clar ar fi textul unei dispoziţii legale - se arată în Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 22 noiembrie 1995 pronunţată în Cauza C.R. împotriva Regatului Unit, paragraful 34, - în orice sistem juridic există, în mod inevitabil, un element de interpretare judiciară (a se vedea, în acest sens, şi Decizia nr. 600 din 14 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 395 din 11 iunie 2009, sau Decizia nr. 360 din 25 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 317 din 14 mai 2010). 19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, excepţie ridicată de Marius Lazăr în Dosarul nr. 6.721/2/2020 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 28 mai 2024. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Daniela Ramona Mariţiu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
