Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina │- │
│Popescu-Marin │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 pct. 20 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, excepţie ridicată de Dumitru Dan Andronache în Dosarul nr. 13.043/3/2019 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 963D/2020. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că autorul excepţiei de neconstituţionalitate a comunicat la dosar note scrise, prin care solicită admiterea acesteia. 4. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 1.495D/2020, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi dispoziţii legale, excepţie ridicată de Vladimir Valentin Maria în Dosarul nr. 20.265/3/2019 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale. 5. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 6. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că autorul excepţiei de neconstituţionalitate a comunicat la dosar note scrise, prin care solicită admiterea acesteia. 7. Având în vedere obiectul identic al excepţiilor de neconstituţionalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.495D/2020 la Dosarul nr. 963D/2020, care a fost primul înregistrat. 8. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele: 9. Prin Încheierea din 19 iunie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 13.043/3/2019, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 pct. 20 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare. Excepţia a fost ridicată de Dumitru Dan Andronache într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului împotriva unei sentinţe prin care a fost respinsă contestaţia împotriva unei decizii de pensionare. 10. Prin Încheierea din 17 iunie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 20.265/3/2019, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 pct. 20 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. Excepţia a fost ridicată de Vladimir Valentin Maria într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului împotriva unei sentinţe prin care a fost respinsă cererea de anulare în parte a unei decizii de pensionare şi emitere a unei decizii de revizuire a pensiei. 11. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin, în esenţă, că textul de lege criticat nu respectă exigenţele de calitate a legii, iar lipsa de precizie şi claritate deschide posibilitatea unor interpretări şi aplicări diverse, casa de pensii interpretând şi aplicând în mod cu totul arbitrar dispoziţiile legale atacate. Se susţine că sunt încălcate dispoziţiile art. 16 din Constituţie, deoarece se creează discriminări în raport cu alte persoane care au o vechime cumulată mai mică, ce nu le permite realizarea procentului de 85% din baza de calcul utilizată, şi care beneficiază de prevederile art. 108 din Legea nr. 223/2015. Se creează astfel un tratament discriminatoriu, prin care sunt favorizaţi cei care au un stagiu mai mic de vechime. Adăugarea sporului de 9% prevăzut de art. 108 din Legea nr. 223/2015 la procentul prevăzut de art. 29 şi, ulterior, aplicarea restricţiei prevăzute de art. 30 din lege conduc implicit la eliminarea acestuia şi golesc de conţinut prevederile art. 108. Important şi relevant în cauză este tocmai aspectul înţelegerii corecte a intenţiei de reglementare, care, în niciun caz, nu poate conduce la aspecte de natură a genera discriminări în aplicarea legii. Se arată că, de la 1 ianuarie 1967 şi până la 1 aprilie 2001, cadrele militare au plătit contribuţia pentru pensia suplimentară. Începând cu 1 aprilie 2001, contribuţia pentru pensia suplimentară a devenit contribuţie individuală la bugetul de stat şi a fost plătită de către cadrele militare până la 31 decembrie 2010. De la 1 ianuarie 2011, data intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice şi până în prezent, personalul militar a plătit contribuţia individuală de asigurări sociale. Prin urmare, cei care au plătit contribuţia pentru pensia suplimentară/contribuţia individuală la bugetul de stat/contribuţia individuală de asigurări sociale au dreptul de a beneficia de contravaloarea acestei contribuţii, reglementată prin prevederile art. 108 din Legea nr. 223/2015, deoarece, corelativ obligaţiei de plată, s-a născut dreptul celui care a plătit de a beneficia de acest spor. 12. Se mai susţine încălcarea art. 47 alin. (2) teza întâi din Constituţie, deoarece în situaţia în care plafonul maximal este atins fără luarea în calcul a procentelor de la contribuţia pentru „pensia suplimentară“ (9%), nu se mai beneficiază de un drept pentru care s-a plătit contribuţia timp de peste 30 de ani. În condiţiile reglementării actuale a art. 30 din Legea nr. 223/2015, prin care se statuează plafonul maximal stabilit pentru cuantumul „pensiei militare de stat“, raportat la baza de calcul prevăzută la art. 28 din lege, prin modificarea adusă de art. 40 pct. 20 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 se goleşte de conţinut dreptul la „pensia suplimentară“ cuvenită, pentru unii integral, iar pentru alţii parţial, încălcându-se astfel dreptul la pensie (care include şi dreptul la „pensia suplimentară“). 13. De asemenea, se invocă încălcarea art. 44 alin. (1) şi (3) din Constituţie, în sensul în care contribuţia pentru pensia suplimentară a generat speranţa unei pensii mai mari decât cea de serviciu. Or, în urma calculării pensiei conform modificării criticate, este înlăturată „speranţa legitimă“ ce reprezintă un „bun“ în sensul Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, fără a se oferi o compensaţie pentru această pierdere. 14. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, invocând, în esenţă, aspecte din jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, spre exemplu, deciziile nr. 652 din 30 octombrie 2018, nr. 656 din 30 octombrie 2018 şi nr. 810 din 5 decembrie 2019. Reţine că legiuitorul este liber să stabilească în ce condiţii şi pe baza căror criterii se acordă pensia, baza de calcul şi cuantumul acesteia, în raport cu situaţia concretă a titularilor dreptului, legiuitorul putând să prevadă atât o limită minimă a cuantumului pensiei, cât şi plafonul maxim al acesteia. 15. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 16. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise ale autorilor excepţiei, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 17. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 18. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost reţinut în dispozitivul încheierilor de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 40 pct. 20 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015. Prevederile art. 40 pct. 20 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 modifică art. 108 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015. Având în vedere cele precizate, precum şi prevederile art. 62 teza întâi din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, potrivit cărora „Dispoziţiile de modificare şi de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta“, urmează a fi reţinute ca obiect al excepţiei dispoziţiile art. 108 din Legea nr. 223/2015, care au următorul cuprins: "Pentru militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care au plătit contribuţie la Fondul pentru pensia suplimentară şi/sau contribuţia individuală la buget la stabilirea, recalcularea sau actualizarea pensiei militare se acordă un spor de: a) 3% pentru o vechime a contribuţiei între 5-15 ani; b) 6% pentru o vechime a contribuţiei între 15-25 ani; c) 9% pentru o vechime a contribuţiei peste 25 de ani." 19. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul legalităţii, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 47 alin. (2) teza întâi privind dreptul la pensie şi art. 44 alin. (1)-(3) privind dreptul de proprietate privată. 20. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 108 din Legea nr. 223/2015, astfel cum au fost modificate prin art. 40 pct. 20 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, iar prin mai multe decizii Curtea Constituţională a respins ca neîntemeiate excepţiile de neconstituţionalitate (spre exemplu, Decizia nr. 716 din 2 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 10 februarie 2022, Decizia nr. 616 din 5 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1251 din 30 decembrie 2021, Decizia nr. 48 din 4 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 520 din 17 iunie 2020, Decizia nr. 553 din 26 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 973 din 3 decembrie 2019, Decizia nr. 322 din 21 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 806 din 4 octombrie 2019, sau Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 8 martie 2019). 21. Astfel, răspunzând unor critici similare, Curtea a subliniat că dreptul la pensie, consacrat de art. 47 alin. (2) din Constituţie, este un drept fundamental, care se exercită în condiţiile prevăzute de lege. Astfel, legiuitorul este liber să stabilească în ce condiţii şi pe baza căror criterii se acordă pensia, baza de calcul şi cuantumul acesteia, în raport cu situaţia concretă a fiecărui titular al dreptului. Nici Constituţia şi nici vreun instrument juridic internaţional nu prevăd cuantumul pensiei de care trebuie să beneficieze diferite categorii de persoane. Aceasta se stabileşte prin legislaţia naţională, iar legiuitorul poate să prevadă şi o limită minimă a cuantumului pensiei, precum şi plafonul maxim al acesteia. 22. De asemenea, Curtea a făcut trimitere la Decizia nr. 1.234 din 6 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 4 decembrie 2009, prin care a reţinut că un principiu general valabil în sistemul public de pensii este acela potrivit căruia cuantumul pensiei nu poate depăşi venitul. Cu respectarea acestui principiu, fiecare pensionar militar beneficiază de pensie în cuantumul rezultat în raport cu vechimea în activitate şi venitul realizat anterior pensionării. Această reglementare este în perfect acord cu principiul consacrat de art. 47 alin. (2) din Constituţie, legiuitorul având dreptul să stabilească conţinutul dreptului la pensie şi condiţiile acordării acestuia, precum şi să le modifice în funcţie de resursele financiare existente la un anumit moment. Extinderea incidenţei acestui principiu şi asupra sporului acordat pentru contribuţia la fondul de pensie suplimentară, nu poate fi privită nici ea ca generând un tratament discriminatoriu, de vreme ce se aplică nediferenţiat tuturor persoanelor vizate de ipoteza normei juridice. 23. În ceea ce priveşte critica formulată din perspectiva dreptului de proprietate privată, Curtea a reţinut că, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului (a se vedea, de exemplu, Decizia din 2 martie 2006, pronunţată în Cauza Mamonov împotriva Rusiei, paragraful 2), articolul 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie nu poate fi înţeles în sensul că îndreptăţeşte o persoană la o pensie într-un anumit cuantum. 24. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează în mod corespunzător valabilitatea şi în cauza de faţă. 25. Distinct, referitor la invocarea încălcării dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, Curtea reţine că prevederile de lege criticate nu prezintă deficienţe de natură să le afecteze precizia, claritatea, previzibilitatea şi accesibilitatea. Astfel, pentru militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care au plătit contribuţie la Fondul pentru pensia suplimentară şi/sau contribuţia individuală la buget la stabilirea, recalcularea sau actualizarea pensiei militare se acordă un spor de 3%, 6% sau 9%, în funcţie de vechimea contribuţiei. Asupra criticii potrivit căreia, prin aplicarea plafonului pensiei de serviciu de 85% din baza de calcul, se poate ajunge la diminuarea acestui spor pentru pensia suplimentară, Curtea s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 652 din 30 octombrie 2018, stabilind constituţionalitatea dispoziţiilor art. 30 din Legea nr. 223/2015 care instituie plafonul pensiei de serviciu de 85% din baza de calcul (a se vedea în acest sens Decizia nr. 810 din 5 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 2 martie 2020, paragraful 64). 26. În final, Curtea reţine că soluţionarea aspectelor referitoare la interpretarea şi aplicarea prevederilor de lege criticate în raport cu dispoziţiile art. 28 din Legea nr. 223/2015 privind baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat şi ale art. 30 din acelaşi act normativ referitoare la plafonarea pensiei militare de stat excedează controlului de constituţionalitate, fiind de competenţa caselor de pensii, iar în caz de litigiu, a instanţelor judecătoreşti. 27. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Dumitru Dan Andronache în Dosarul nr. 13.043/3/2019 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi de Vladimir Valentin Maria în Dosarul nr. 20.265/3/2019 al aceleiaşi instanţe şi constată că dispoziţiile art. 108 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 17 mai 2022. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE pentru prof. univ. dr. VALER DORNEANU, în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează Marian Enache Magistrat-asistent, Simina Popescu-Marin ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
