Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 282 din 28 mai 2024  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 271 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 90/2021 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, în vederea transpunerii unor acte juridice ale Uniunii Europene în domeniul protecţiei mediului    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 282 din 28 mai 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 271 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 90/2021 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, în vederea transpunerii unor acte juridice ale Uniunii Europene în domeniul protecţiei mediului

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 227 din 14 martie 2025

┌──────────────────┬───────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Daniela Ramona │-magistrat-asistent│
│Mariţiu │ │
└──────────────────┴───────────────────┘


    Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 271 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, excepţie ridicată de Kosztandi Dumitrel în Dosarul nr. 17/253/2021/a3 al Tribunalului Tulcea - Secţia penală. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 551D/2021.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţia criticată neavând legătură cu soluţionarea cauzei. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată în procedura camerei preliminare, iar în această procedură judecătorul nu analizează probe, nu stabileşte încadrarea juridică şi nu verifică elementele constitutive ale infracţiunii.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    4. Prin Încheierea nr. 4/CP din 2 februarie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 17/253/2021/a3, Tribunalul Tulcea - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 271 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, excepţie ridicată de Kosztandi Dumitrel cu ocazia soluţionării contestaţiei formulate împotriva încheierii prin care judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Măcin, verificând măsura arestării preventive, a menţinut această măsură, respingând solicitarea autorului excepţiei privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu sau a controlului judiciar.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia arată, în esenţă, că noţiunea „arme“ cuprinsă în textul de lege criticat este lipsită de claritate şi previzibilitate. Arată că dispoziţiile Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor definesc mai multe tipuri de arme, cum ar fi: arme de foc, arme neletale, arme de panoplie, arme de recuzită etc. Or, dispoziţiile art. 271 din Legea nr. 86/2006 nu precizează la care categorie/tip de arme se referă, fapt ce determină lipsa de claritate şi previzibilitate a textului criticat. Apreciază că în momentul incriminării unei fapte trebuie să se ţină cont de pericolul social concret al acesteia, astfel că textul criticat nu se poate referi la o armă neletală sau de panoplie.
    6. Tribunalul Tulcea - Secţia penală arată că ceea ce sancţionează textul de lege contestat nu este deţinerea sau folosirea unor astfel de arme sau substanţe, ci introducerea sau scoaterea lor din ţară. Prin textul de lege criticat legiuitorul nu a încercat să prevină folosirea unor astfel de arme sau substanţe (mai mult sau mai puţin periculoase), ci introducerea în ţară fără drept a respectivelor bunuri (prin eludarea unor eventuale taxe vamale sau în lipsa autorizaţiilor prevăzute de lege). Împrejurarea că unele substanţe sau arme sunt mai periculoase sau mai puţin periculoase a fost pe larg reglementată prin Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor. Prin urmare, în condiţiile în care legiuitorul a intenţionat să pună sub control, inclusiv la intrarea sau ieşirea din ţară, toate categoriile de arme, textul de lege criticat nu contravine Legii fundamentale.
    7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 271 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 19 aprilie 2006. Ulterior sesizării Curţii Constituţionale, dispoziţiile criticate au fost completate prin art. IV din Legea nr. 90/2021 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, în vederea transpunerii unor acte juridice ale Uniunii Europene în domeniul protecţiei mediului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 413 din 20 aprilie 2021. Cu toate acestea, observând data încheierii de sesizare, precum şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea reţine că obiectul excepţiei îl constituie dispoziţiile art. 271 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 90/2021, care au următorul conţinut: „Introducerea în sau scoaterea din ţară, fără drept, de arme, muniţii, materiale explozibile, precursori de explozivi restricţionaţi, droguri, precursori, materiale nucleare sau alte substanţe radioactive, substanţe toxice, deşeuri, reziduuri ori materiale chimice periculoase constituie infracţiunea de contrabandă calificată şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi, dacă legea penală nu prevede o pedeapsă mai mare.“
    11. Autorul excepţiei susţine că textele criticate contravin prevederilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) referitor la cerinţele de calitate a legii.
    12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, prin Decizia nr. 326 din 30 mai 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 772 din 25 august 2023, paragraful 23, a constatat, printre altele, că prevederea faptei de legea penală (tipicitatea) - trăsătură esenţială a infracţiunii - nu ţine de resortul judecătorului de cameră preliminară, ci va fi analizată, pe lângă celelalte elemente, de către instanţa judecătorească în cadrul cercetării judecătoreşti în primă instanţă/apel. Aşadar, decizia Curţii Constituţionale pronunţată în cauză, indiferent de soluţia adoptată, nu îşi va putea produce niciun efect concret asupra soluţiei pronunţate de judecătorul de cameră preliminară (în acelaşi sens, a se vedea şi Decizia nr. 285 din 28 mai 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.115 din 7 noiembrie 2024, paragraful 20).
    13. Plecând de la aceste premise, Curtea observă că în prezenta cauză excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată în etapa camerei preliminare, cu ocazia soluţionării contestaţiei formulate împotriva încheierii prin care judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Măcin, verificând măsura arestării preventive, a menţinut această măsură, respingând solicitarea autorului excepţiei privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu sau a controlului judiciar. Aşa fiind, excepţia de neconstituţionalitate nu a fost ridicată în cadrul exercitării atribuţiilor judecătorului de cameră preliminară prevăzute de dispoziţiile art. 342-346 din Codul de procedură penală, ci în cadrul exercitării atribuţiilor judecătorului de cameră preliminară prevăzute de dispoziţiile art. 205 şi art. 207 din acelaşi act normativ. Or, în exercitarea acestor din urmă atribuţii, judecătorul de cameră preliminară va face aplicarea prevederilor art. 202 şi ale art. 223 din Codul de procedură penală, o primă condiţie ce trebuie îndeplinită pentru a se putea dispune/menţine orice măsură preventivă (privativă sau neprivativă de libertate) fiind aceea referitoare la existenţa probelor sau indiciilor temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune.
    14. Aşa fiind, Curtea reţine că, în prezenta cauză, autorul acesteia solicită pronunţarea unei decizii prin care, interpretând dispoziţiile de lege criticate, să se constate că noţiunea „arme“ din cuprinsul textului criticat nu se referă şi la categoria „armelor neletale“, în acest mod fapta săvârşită în cauză nemaiconstituind infracţiune. Având în vedere aceste aspecte, Curtea constată că în acest caz dispoziţiile criticate au legătură cu soluţionarea cauzei.
    15. În continuare, analizând criticile autorului excepţiei, Curtea constată că nemulţumirea autorului excepţiei vizează, în realitate, modul de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor de lege criticate. Or, Curtea nu este competentă să se pronunţe cu privire la aspectele ce ţin de aplicarea legii (Decizia nr. 1.402 din 2 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 823 din 9 decembrie 2010, Decizia nr. 357 din 22 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 9 iunie 2011, Decizia nr. 785 din 17 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 3 februarie 2016, paragraful 17, Decizia nr. 145 din 17 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 437 din 10 iunie 2016, paragraful 19, şi Decizia nr. 698 din 29 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 6 martie 2017, paragraful 23), acestea urmând să fie soluţionate de către instanţele judecătoreşti.
    16. Curtea, în jurisprudenţa sa, a statuat că interpretarea normelor de lege este operaţiunea de stabilire a conţinutului şi a sensului la care acestea se referă şi este o etapă absolut necesară în vederea aplicării corecte a legii în situaţia de fapt concretă dintr-o cauză, instanţa de judecată fiind ţinută să aplice în acest scop metodele de interpretare a normelor juridice. Aşa cum a stabilit Curtea, în mod constant, în jurisprudenţa sa, interpretarea legilor este o operaţiune raţională, utilizată de orice subiect de drept în vederea aplicării şi respectării legii, având ca scop clarificarea înţelesului unei norme juridice sau a câmpului său de aplicare. Instanţele judecătoreşti interpretează legea, în mod necesar, în procesul soluţionării cauzelor cu care au fost învestite, interpretarea fiind faza indispensabilă procesului de aplicare a legii. Oricât de clar ar fi textul unei dispoziţii legale - se arată în Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 22 noiembrie 1995 pronunţată în Cauza C.R. împotriva Regatului Unit, paragraful 34, - în orice sistem juridic există, în mod inevitabil, un element de interpretare judiciară (a se vedea, în acest sens, şi Decizia nr. 600 din 14 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 395 din 11 iunie 2009, sau Decizia nr. 360 din 25 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 317 din 14 mai 2010).
    17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 271 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 90/2021 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, în vederea transpunerii unor acte juridice ale Uniunii Europene în domeniul protecţiei mediului, excepţie ridicată de Kosztandi Dumitrel în Dosarul nr. 17/253/2021/a3 al Tribunalului Tulcea - Secţia penală.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Tulcea - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 28 mai 2024.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Daniela Ramona Mariţiu

    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016