Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristina Cătălina │- │
│Turcu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (1) şi art. 25 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, excepţie ridicată de Ion Tomescu în Dosarul nr. 185/42/2017 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.467D/2017. 2. La apelul nominal se prezintă pentru Agenţia Naţională de Integritate consilier juridic Dragoş-Daniel Ceicu, cu delegaţie la dosar. Lipseşte autorul excepţiei. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă că la dosar partea Agenţia Naţională de Integritate a depus concluzii scrise în care se solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate în principal ca inadmisibilă şi în subsidiar ca neîntemeiată. 4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Agenţiei Naţionale de Integritate, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, în principal ca inadmisibilă, arătând, în esenţă, că autorul nu formulează o veritabilă critică de neconstituţionalitate, deoarece nu arată în concret în ce constă contradicţia dintre textele legale criticate şi prevederile constituţionale invocate, pretinsa neconstituţionalitate constând în prezentarea motivelor de fapt. Excepţia nu este motivată conform art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992. Motivele privesc aplicarea legii, iar nu o excepţie de neconstituţionalitate, autorul urmărind ca instanţa de contencios constituţional să se substituie unei instanţe de judecată. În subsidiar, excepţia poate fi respinsă ca neîntemeiată, Curtea pronunţându-se asupra unor critici similare prin deciziile nr. 662 din 26 iunie 2012, nr. 204 din 29 aprilie 2013, nr. 309 din 5 iunie 2014, nr. 449 din 16 iunie 2015, nr. 663 din 26 iunie 2012, nr. 203 din 29 aprilie 2013 şi nr. 201 din 9 aprilie 2013. 5. Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul asupra excepţiei de neconstituţionalitate, pune concluzii de respingere a acesteia, în principal ca inadmisibilă, arătând că aceasta priveşte interpretarea şi aplicarea legii, iar în subsidiar ca neîntemeiată, întrucât Curtea s-a mai pronunţat asupra unor critici similare. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 6. Prin Încheierea din 13 septembrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 185/42/2017, Curtea de Apel Ploieşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (1) şi ale art. 25 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Ion Tomescu într-o cauză având ca obiect anularea raportului de evaluare întocmit de Agenţia Naţională de Integritate prin care s-a constatat că autorul s-a aflat într-un conflict de interese anterior intrării în vigoare a Legii nr. 176/2010. 7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, se arată, în esenţă, că prin raportul de evaluare întocmit de Agenţia Naţională de Integritate s-a reţinut că autorul nu a respectat regimul juridic al conflictului de interese pentru mai multe activităţi desfăşurate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 176/2010. Prevederile Legii nr. 176/2010 conţin atât norme de procedură, cât şi norme de drept material. În considerentele Deciziei nr. 88 din 27 februarie 2014, Curtea Constituţională a reţinut că aplicarea imediată a legii procesual civile noi în privinţa unor efecte juridice consumate poate da naştere unei încălcări a dispoziţiilor constituţionale referitoare la principiul neretroactivităţii legii. De la principiul neretroactivităţii nu se poate deroga în materie civilă, indiferent că este vorba de norme materiale sau norme procesuale. Aplicând considerentele de principiu reţinute în jurisprudenţa antereferită, autorul apreciază că prevederile art. 11 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 se impune a fi interpretate în sensul că sunt aplicabile situaţiilor juridice născute sau apărute după intrarea în vigoare a legii şi nicidecum unor situaţii juridice preexistente, caz în care ar fi vorba despre aplicarea retroactivă a legii. În acest context, sintagma „se efectuează atât pe durata exercitării funcţiilor ori demnităţilor publice, cât şi în decursul a trei ani după încetarea acestora“ coroborată cu art. 25 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 este neconstituţională în măsura în care Agenţia Naţională de Integritate efectuează procedura de evaluare cu privire la raporturi juridice născute şi epuizate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 176/2010 şi este constituţională doar cu privire la raporturi juridice născute şi epuizate ulterior intrării în vigoare a acestui act normativ. 8. Curtea de Apel Ploieşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, deoarece criticile formulate vizează modalitatea de interpretare şi aplicare a legii. În cauză, întreaga procedură s-a derulat sub imperiul normelor procedurale reglementate de Legea nr. 176/2010, iar din punctul de vedere al dreptului material, faptele au fost analizate şi încadrate juridic potrivit prevederilor din Legea nr. 161/2003, în vigoare pe perioada supusă evaluării, cu respectarea principiului tempus regit actum. 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. 10. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, făcând referire la deciziile Curţii Constituţionale nr. 203 din 29 aprilie 2013 şi nr. 207 din 29 aprilie 2013 şi concluzionând că din aceste decizii rezultă că retroactivitatea legii priveşte modificarea unei situaţii pentru trecut, iar nu reglementarea diferită a unei situaţii juridice pentru viitor. Prin urmare, în considerarea practicii Curţii Constituţionale referitoare la interpretarea art. 15 alin. (2) din Constituţie şi văzând dispoziţiile art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală, în cauza dedusă judecăţii au fost incidente prevederile din Legea nr. 161/2003 şi ale Legii nr. 176/2010, care reglementează norme procedurale de evaluare şi sancţiuni decurgând din încălcări ale regimului stabilit de primul act normativ, fără a se aduce atingere prevederilor art. 15 din Constituţie. 11. Avocatul Poporului apreciază că textele de lege criticate sunt constituţionale, făcând referire la punctul său de vedere reţinut prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 449 din 16 iunie 2015. 12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse de Agenţia Naţională de Integritate, concluziile reprezentantului Agenţiei Naţionale de Integritate şi ale procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 11 alin. (1) şi ale art. 25 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 2 septembrie 2010, care au următorul conţinut: - Art. 11 alin. (1): "Activitatea de evaluare a declaraţiei de avere, a datelor şi a informaţiilor privind averea existentă, precum şi a modificărilor patrimoniale intervenite existente în perioada exercitării funcţiilor ori demnităţilor publice, precum şi cea de evaluare a conflictelor de interese şi a incompatibilităţilor se efectuează atât pe durata exercitării funcţiilor ori demnităţilor publice, cât şi în decursul a 3 ani după încetarea acestora." – Art. 25 alin. (1): "Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat că a emis un act administrativ, a încheiat un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea unei decizii cu încălcarea obligaţiilor legale privind conflictul de interese ori starea de incompatibilitate constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit reglementării aplicabile demnităţii, funcţiei sau activităţii respective, în măsura în care prevederile prezentei legi nu derogă de la aceasta şi dacă fapta nu întruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni." 15. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor cuprinse în art. 15 alin. (2) din Constituţie referitoare la principiul neretroactivităţii legii. 16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorul acesteia solicită admiterea excepţiei în sensul că sintagma „se efectuează atât pe durata exercitării funcţiilor ori demnităţilor publice, cât şi în decursul a trei ani după încetarea acestora“ cuprinsă în art. 11 alin. (1), coroborată cu art. 25 alin. (1) din Legea nr. 176/2010, este neconstituţională în măsura în care Agenţia Naţională de Integritate efectuează procedura de evaluare cu privire la raporturi juridice născute şi epuizate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 176/2010 şi este constituţională doar cu privire la raporturi juridice născute şi epuizate ulterior intrării în vigoare a acestui act normativ. 17. Curtea reţine că autorul deduce neconstituţionalitatea textelor de lege criticate din perspectiva modului în care Agenţia Naţională de Integritate a înţeles să le aplice în cazul său. Or, reprezintă prerogativa exclusivă a instanţei de judecată învestită cu soluţionarea plângerii formulate împotriva actului emis de Agenţia Naţională de Integritate de a decide cu privire la corectitudinea modalităţii de interpretare şi aplicare a normei de către autoritatea administrativă. Aşadar, instanţa are, prin lege, atributul suveran de a decide cu privire la afirmaţiile autorului excepţiei, în sensul că Agenţia Naţională de Integritate a aplicat prevederile de lege criticate unei situaţii juridice născute anterior intrării în vigoare a Legii nr. 176/2010. În aceste condiţii, Curtea reţine că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, verificarea modalităţii concrete de aplicare a legii la cazuri individual determinate excedând competenţei Curţii Constituţionale. 18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (1) şi ale art. 25 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, excepţie ridicată de Ion Tomescu în Dosarul nr. 185/42/2017 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Ploieşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 4 iunie 2020. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Cristina Cătălina Turcu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
