Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Andreea Costin │- │
│ │magistrat-asistent│
├───────────────────┴──────────────────┤
│ │
└──────────────────────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 472 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Foresta Argeş - S.A. din Curtea de Argeş în Dosarul nr. 1.799/216/2014 al Tribunalului Argeş - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.316D/2016. 2. La apelul nominal răspunde, pentru autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, domnul avocat Marian Diaconescu din Baroul Argeş, cu delegaţie depusă la dosar, lipsind cealaltă parte. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, la dosarul cauzei, partea Florea Ion Constantin a depus note scrise, prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate şi judecarea cauzei şi în lipsă. 4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, care arată că susţine excepţia de neconstituţionalitate invocată în faţa instanţei de judecată. În dezvoltarea criticilor de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că textul legal criticat este neclar şi imprecis, întrucât nu precizează, în mod concret, momentul de la care intimatul poate formula apel incident, deşi art. 474 din Codul de procedură civilă precizează că apelul incident poate fi formulat odată cu întâmpinarea. Astfel, în opinia sa există în practică mai multe situaţii care vin să demonstreze caracterul imprecis al normei, un exemplu în acest sens fiind cazul în care partea formulează apel înainte de comunicarea hotărârii, situaţie în care nu poate fi determinat momentul de la care se poate formula apelul incident. 5. Mai arată că apelul incident poate fi formulat printr-o cerere proprie care tinde la schimbarea hotărârii primei instanţe, însă, contrar celor susţinute de Guvern în punctul de vedere exprimat cu privire la excepţia de neconstituţionalitate, apreciază că apelul incident nu poate fi formulat şi împotriva considerentelor hotărârii, deoarece, potrivit art. 461 din Codul de procedură civilă, apelul împotriva considerentelor poate fi formulat numai în condiţiile în care acestea sunt străine de natura cauzei, sunt greşite sau cuprind constatări de fapt care prejudiciază partea. În acest caz, instanţa de apel înlătură considerentele criticate şi le înlocuieşte cu propriile considerente, menţinând soluţia pronunţată de prima instanţă. Astfel, arată că apelul incident nu poate fi formulat împotriva considerentelor hotărârii, iar intenţia legiuitorului la edictarea normei legale criticate nu se cunoaşte. 6. În continuare, apreciază că prin textul legal criticat se încalcă şi principiul egalităţii procesuale, sub aspectul termenelor, având în vedere faptul că partea poate formula apel principal în 30 de zile de la comunicarea hotărârii, iar partea interesată poate formula apel incident odată cu întâmpinarea. Aşadar, chiar dacă este vorba de aceeaşi cale de atac, regulile nu sunt aceleaşi pentru toate părţile din proces. 7. Mai susţine că în legislaţia procesual civilă anterioară se prevedea faptul că motivele de apel puteau fi redactate până la prima zi de înfăţişare, ceea ce permitea apelantului să răspundă şi motivelor invocate de partea care adera la apelul principal. Însă, potrivit noului Cod de procedură civilă, apelantul nu mai are posibilitatea să completeze motivele de apel, astfel încât să poată răspunde la motivele invocate prin apelul incident. Depune concluzii scrise. 8. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens arată că prin dispoziţiile legale criticate este respectat principiul egalităţii în drepturi consacrat de art. 16 din Constituţie, câtă vreme de aceste dispoziţii legale poate uza oricare dintre părţile din proces, dacă se află în situaţia reglementată de acestea, precum şi dreptul de acces liber la justiţie consacrat de art. 21 din Legea fundamentală. De altfel, mai arată că, în jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut cu privire la apelul incident că această reglementare tinde la găsirea echilibrului în respectarea ansamblului drepturilor procesuale ale părţilor din procesul civil, fără a contraveni Constituţiei. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 9. Prin Încheierea din 7 octombrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 1.799/216/2014, Tribunalul Argeş - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 472 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Foresta Argeş - S.A. din Curtea de Argeş, într-o cauză având ca obiect soluţionarea unui apel formulat împotriva unei sentinţe civile prin care a fost respinsă acţiunea autoarei excepţiei de neconstituţionalitate. 10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că, în cauza de faţă, partea intimată nu a formulat apel, fiind mulţumită de soluţia primei instanţe, deşi avea această posibilitate în temeiul art. 461 alin. (2) din Codul de procedură civilă, în măsura în care ar fi considerat că anumite considerente din sentinţă o prejudiciază. Partea intimată a declarat însă apel incident împotriva unei încheieri interlocutorii pronunţate de instanţa de fond şi împotriva sentinţei civile. 11. Astfel, prin dispoziţiile legale criticate se încalcă principiul egalităţii în drepturi, deoarece legiuitorul a creat posibilitatea intimatului să declare apel peste termenul legal, prin raportare numai la motivele formulate în cauză de cealaltă parte. Or, termenul de declarare a apelului trebuie să fie acelaşi pentru toate părţile din procesul civil, promovarea căii de atac fiind la dispoziţia fiecăreia dintre părţi în raport cu interesele sale şi cu aprecierea proprie. 12. Se mai susţine că, prin aplicarea dispoziţiilor legale criticate, se încalcă şi dreptul la un proces echitabil, deoarece părţile care declară apelul în termenul legal comun sunt constrânse de promovarea căii de atac în termenul respectiv, iar partea care declară apelul incident beneficiază de un termen mult mai lung, care curge de la comunicarea de către instanţă a apelului motivat deja formulat în cauză, moment situat cu mult după expirarea termenului de apel obişnuit, ceea ce este inechitabil. 13. Se apreciază că toate părţile din litigiu trebuie supuse aceluiaşi regim în ceea ce priveşte declararea căii de atac, termenul de declarare sau de motivare. 14. În concluzie, se arată că se creează un dezechilibru procesual, întrucât partea care declară apel incident este favorizată de legiuitor, nu mai este asigurată egalitatea în faţa legii pentru toate părţile din procesul civil şi nu mai există un proces echitabil. 15. Tribunalul Argeş - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Apelul incident poate fi formulat de intimat doar împotriva apelantului principal. Dispoziţiile legale criticate au la bază şi ipoteza în care intimatul din apelul principal nu are un interes pregnant de a formula el însuşi apelul principal, având câştig de cauză în faţa primei instanţe, însă, observând că partea adversă a procedat la declararea căii de atac şi luând la cunoştinţă de motivele invocate şi de limitele devoluţiunii fixate prin apel, poate constata că apărarea poziţiei sale necesită formularea unui apel, printr-o cerere proprie. 16. Instanţa a mai arătat că de dispoziţiile legale criticate poate uza oricare dintre părţile procesului, dacă s-ar afla în situaţia reglementată de acestea. 17. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. 18. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, dispoziţiile legale criticate răspunzând exigenţelor principiilor constituţionale privind egalitatea în drepturi şi dreptul la un proces echitabil. 19. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele şi concluziile scrise depuse, susţinerile reprezentantului părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 20. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 21. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 472 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „Intimatul este în drept, după împlinirea termenului de apel, să formuleze apel în scris, în cadrul procesului în care se judecă apelul făcut de partea potrivnică, printr-o cerere proprie care să tindă la schimbarea hotărârii primei instanţe.“ 22. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi şi art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil. 23. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că dispoziţiile legale criticate reglementează apelul incident potrivit căruia intimatul este în drept, după împlinirea termenului de apel, să formuleze apel în scris, în cadrul procesului în care se judecă apelul făcut de partea potrivnică, printr-o cerere proprie care să tindă la schimbarea hotărârii primei instanţe. Astfel, partea care nu a declarat apel principal, constatând că partea potrivnică a formulat apel prin care tinde la reformarea hotărârii de fond, poate formula apelul incident prin care să tindă, la rândul său, la schimbarea hotărârii de fond, după expirarea termenului de apel, dar numai odată cu depunerea întâmpinării la apelul principal. 24. Aşadar, Curtea reţine că dispoziţiile legale criticate reprezintă norme de procedură ce au fost adoptate de legiuitor în cadrul competenţei sale constituţionale consacrate prin dispoziţiile art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora „Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“. 25. Odată formulat, apelul incident poate fi exercitat numai cu respectarea condiţiilor impuse de lege, respectiv acesta se poate exercita doar de intimatul care justifică un interes în promovarea căii de atac; cererea se poate face după împlinirea termenului de apel, dar numai odată cu depunerea întâmpinării la apelul principal; scopul apelului incident fiind acela de a obţine reformarea hotărârii, prin apelul incident trebuie să fie probat şi motivat un interes propriu al intimatului, el putându-se face numai la apelul introdus de partea cu interese contrare în proces; apelul incident trebuie să îndeplinească condiţiile impuse de lege pentru cererea de apel. Mai mult, în cazul în care apelantul principal îşi retrage apelul sau dacă acesta este respins ca tardiv, ca inadmisibil ori pentru alte motive care nu implică cercetarea fondului, apelul incident rămâne fără efecte. 26. Prin urmare, apelul incident nu reprezintă o instituţie procesuală de sine stătătoare, ci o cale de atac ce va fi formulată numai în corelaţie cu apelul principal formulat în cauză. Astfel, Curtea constată că textul criticat tinde la găsirea echilibrului în respectarea ansamblului drepturilor procesuale recunoscute părţilor în procesul civil, fără a contraveni prevederilor art. 16 şi art. 21 alin. (3) din Constituţie (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 1.092 din 8 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 773 din 2 noiembrie 2011). 27. Curtea mai reţine faptul că, astfel cum rezultă din dispoziţiile art. 474 alin. (1), coroborat cu art. 471 alin. (6) din Codul de procedură civilă, apelul incident, depus odată cu întâmpinarea, se comunică de îndată apelantului, instanţa punându-i în vedere acestuia faptul că are obligaţia de a depune la dosar răspunsul în termen de cel mult 10 zile de la data comunicării, astfel încât apelantul are posibilitatea de a răspunde la motivele invocate prin cererea de apel incident formulată în cauză. 28. De altfel, Curtea observă faptul că instituţia apelului incident se regăsea sub denumirea de aderare la apel şi în Codul de procedură civilă din 1865 la art. 293, dispoziţii legale care au format obiect al controlului de constituţionalitate prin raportare la critici similare celor formulate în prezenta cauză, Curtea constatând constituţionalitatea acestora. 29. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Foresta Argeş - S.A. din Curtea de Argeş în Dosarul nr. 1.799/216/2014 al Tribunalului Argeş - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 472 alin. (1) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Argeş - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 26 aprilie 2018. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Andreea Costin -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
