Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Andreea Costin │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 323 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată din oficiu de Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă în Dosarul nr. 7.145/300/2018 şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 128D/2019. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 352D/2019, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 321 alin. (7) şi ale art. 323 alin. (1) din Codul de procedură civilă, astfel cum acestea au fost introduse, respectiv modificate prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, sub aspectul obligativităţii consemnării declaraţiilor martorilor „întocmai şi literal“, excepţie ridicată din oficiu de Judecătoria Constanţa - Secţia civilă în Dosarul nr. 35.201/212/2017/a2 în Dosarul nr. 382D/2019, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 33 şi 35 din Legea nr. 310/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, respectiv a dispoziţiilor art. 321 alin. (7) şi ale art. 323 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată din oficiu de Judecătoria Oradea - Secţia civilă în Dosarul nr. 16.906/271/2018, în Dosarul nr. 463D/2019, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 321 alin. (7) şi ale art. 323 alin. (1) din Codul de procedură civilă, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, în ceea ce priveşte obligaţia grefierului de a consemna „întocmai şi literal“ declaraţia martorului, excepţie ridicată din oficiu de Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 36.371/3/2018, în Dosarul nr. 520D/2019, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 323 alin. (1) din Codul de procedură civilă, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 310/2018, în privinţa sintagmei „întocmai şi literal“, excepţie ridicată din oficiu de Judecătoria Braşov - Secţia civilă în Dosarul nr. 29.188/197/2017, în Dosarul nr. 562D/2019, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 321 alin. (7) în ceea ce priveşte sintagma „literal“ şi ale art. 323 alin. (1) în ceea ce priveşte sintagma „întocmai şi literal“ din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată din oficiu de Judecătoria Drobeta-Turnu Severin în Dosarul nr. 11.436/225/2018, în dosarele nr. 1.091D/2019 şi nr. 1.092D/2019, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 321 alin. (7) şi ale art. 323 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cu modificările şi completările aduse prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, sub aspectul obligativităţii consemnării declaraţiilor martorilor „întocmai şi literal“, excepţie ridicată din oficiu de Judecătoria Constanţa - Secţia civilă în dosarele nr. 12.300/212/2018/a1 şi nr. 24.456/212/2018/a1, în Dosarul nr. 1.436D/2019, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 321 alin. (7) şi ale art. 323 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cu modificările şi completările aduse prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, excepţie ridicată din oficiu de Tribunalul Cluj - Secţia civilă în Dosarul nr. 2.875/117/2018, în Dosarul nr. 1.736D/2019, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei „întocmai şi literal“ din art. 323 alin. (1) din Codul de procedură civilă, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 35 din Legea nr. 310/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, excepţie ridicată din oficiu de Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă în Dosarul nr. 23.991/301/2017, în Dosarul nr. 1.802D/2019 având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 323 alin. (1) din Codul de procedură civilă, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, excepţie ridicată din oficiu de Tribunalul Mureş - Secţia civilă în Dosarul nr. 2.330/102/2018, şi în Dosarul nr. 3.030D/2019, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 323 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată din oficiu de Judecătoria Buftea - Secţia civilă în Dosarul nr. 17.805/94/2017. 4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 5. Având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 352D/2019, nr. 382D/2019, nr. 463D/2019, nr. 520D/2019, nr. 562D/2019, nr. 1.091D/2019, nr. 1.092D/2019, nr. 1.436D/2019, nr. 1.736D/2019, nr. 1.802D/2019 şi nr. 3.030D/2019 la Dosarul nr. 128D/2019. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 352D/2019, nr. 382D/2019, nr. 463D/2019, nr. 520D/2019, nr. 562D/2019, nr. 1.091D/2019, nr. 1.092D/2019, nr. 1.436D/2019, nr. 1.736D/2019, nr. 1.802D/2019 şi nr. 3.030D/2019 la Dosarul nr. 128D/2019, care a fost primul înregistrat. 6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca devenită inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 323 alin. (1) din Codul de procedură civilă. În acest sens arată că data invocării excepţiilor este anterioară Deciziei nr. 832 din 9 decembrie 2021. Prin decizia menţionată, Curtea a constatat neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 323 alin. (1) din Codul de procedură civilă în ceea ce priveşte sintagma „întocmai şi literal“ din cuprinsul acestora. 7. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 321 alin. (7) din Codul de procedură civilă, solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a sintagmei „literal“ din cuprinsul acestora. Arată că sintagma menţionată este neconstituţională raportat la considerentele deciziilor Curţii Constituţionale pronunţate atât în materie civilă, cât şi în materie penală, respectiv Decizia nr. 832 din 9 decembrie 2021 şi Decizia nr. 633 din 12 octombrie 2018. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 8. Prin Încheierea din 8 ianuarie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 7.145/300/2018, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 323 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de instanţa judecătorească din oficiu într-o cauză având ca obiect pretenţii. 9. Prin Încheierea nr. 1.822 din 11 februarie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 35.201/212/2017/a2, Judecătoria Constanţa - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 321 alin. (7) şi ale art. 323 alin. (1) din Codul de procedură civilă, astfel cum acestea au fost introduse, respectiv modificate prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, sub aspectul obligativităţii consemnării declaraţiilor martorilor „întocmai şi literal“, excepţie ridicată de instanţa judecătorească din oficiu într-o cauză având ca obiect pretenţii. 10. Prin Încheierea din 12 februarie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 16.906/271/2018, Judecătoria Oradea - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 33 şi 35 din Legea nr. 310/2018, respectiv a dispoziţiilor art. 321 alin. (7) şi ale art. 323 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de instanţa judecătorească din oficiu într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei acţiuni în constatare. 11. Prin Încheierea din 21 februarie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 36.371/3/2018, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 321 alin. (7) şi ale art. 323 alin. (1) din Codul de procedură civilă, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 310/2018, în ceea ce priveşte obligaţia grefierului de a consemna „întocmai şi literal“ declaraţia martorului, excepţie ridicată de instanţa judecătorească din oficiu într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei acţiuni în constatare. 12. Prin Încheierea din 27 februarie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 29.188/197/2017, Judecătoria Braşov - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 323 alin. (1) din Codul de procedură civilă, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 310/2018, în privinţa sintagmei „întocmai şi literal“, excepţie ridicată din oficiu de instanţa judecătorească într-o cauză având ca obiect pretenţii. 13. Prin Încheierea din 7 martie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 11.436/225/2018, Judecătoria Drobeta-Turnu Severin a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 321 alin. (7) în ceea ce priveşte sintagma „literal“ şi ale art. 323 alin. (1) în ceea ce priveşte sintagma „întocmai şi literal“ din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată din oficiu de instanţa judecătorească cu ocazia soluţionării unei cauze având ca obiect majorarea pensiei de întreţinere şi modificarea programului de legături personale. 14. Prin Încheierea nr. 5.700 din 8 aprilie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 12.300/212/2018/a1, Judecătoria Constanţa - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 321 alin. (7) şi ale art. 323 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cu modificările şi completările aduse prin Legea nr. 310/2018, sub aspectul obligativităţii consemnării declaraţiilor martorilor „întocmai şi literal“, excepţie ridicată de instanţa judecătorească din oficiu într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei acţiuni în răspundere civilă delictuală în cadrul căreia s-a dispus administrarea probei testimoniale. 15. Prin Încheierea nr. 2.701 din 8 aprilie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 24.456/212/2018/a1, Judecătoria Constanţa - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 321 alin. (7) şi ale art. 323 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cu modificările şi completările aduse prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, sub aspectul obligativităţii consemnării declaraţiilor martorilor „întocmai şi literal“, excepţie ridicată de instanţa judecătorească din oficiu într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei acţiuni în constatare. 16. Prin Încheierea din 22 aprilie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 2.875/117/2018, Tribunalul Cluj - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 321 alin. (7) şi ale art. 323 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cu modificările şi completările aduse prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, excepţie ridicată de instanţa judecătorească din oficiu într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei acţiuni de acordare de despăgubiri pentru daune morale. 17. Prin Încheierea din 23 aprilie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 23.991/301/2017, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei „întocmai şi literal“ din art. 323 alin. (1) din Codul de procedură civilă, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 35 din Legea nr. 310/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, excepţie ridicată de instanţa judecătorească din oficiu într-o cauză având ca obiect constatarea nulităţii unui act juridic. 18. Prin Încheierea din 30 mai 2019, pronunţată în Dosarul nr. 2.330/102/2018, Tribunalul Mureş - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 323 alin. (1) din Codul de procedură civilă, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, excepţie ridicată de instanţa judecătorească din oficiu într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la decizia de concediere. 19. Prin Încheierea din 1 noiembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 17.805/94/2017, Judecătoria Buftea - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 323 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de instanţa judecătorească din oficiu într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei acţiuni în răspundere civilă delictuală. 20. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că noua modalitate de consemnare a declaraţiilor martorilor şi a întrebărilor adresate acestora de către părţi este de natură a prelungi semnificativ durata de administrare a probei testimoniale şi, în consecinţă, durata întregului proces civil. Procedeul instituit prin dispoziţiile legale criticate îngreunează modul de desfăşurare a şedinţei de judecată, consemnarea ad literam a relatărilor martorilor putând fi făcută doar prin mijloace specifice stenodactilografierii, aspect de natură să blocheze desfăşurarea activităţii în cadrul proceselor civile. 21. Rolul judecătorului în conducerea audierii este redus la formularea unor întrebări la care se aşteaptă răspunsurile persoanei ascultate, iar grefierul de şedinţă trebuie să asculte spusele martorului şi să consemneze declaraţia acestuia „întocmai şi literal“. În acest fel, se asigură doar o respectare formală a principiului nemijlocirii administrării probelor, consacrat de art. 16 din Codul de procedură civilă. Acest principiu este încălcat întrucât ceea ce percepe judecătorul cauzei nu se mai reflectă, în mod necesar, în declaraţia scrisă de grefier, ceea ce poate genera mai multe inconveniente. 22. Atât timp cât părţile au posibilitatea efectivă de a fi prezente sau reprezentate în şedinţa la care se administrează proba, iar declaraţia martorului este înregistrată, se asigură suficiente garanţii pentru a se putea considera că părţile nu sunt vătămate, iar administrarea probelor se face în condiţii de imparţialitate. 23. În cuprinsul Codului de procedură civilă există o serie de garanţii menite să garanteze participanţilor la procesul civil posibilitatea de a se asigura de veridicitatea consemnărilor grefierilor. 24. În susţinerea caracterului neconstituţional al dispoziţiilor legale criticate s-a invocat şi Decizia nr. 633 din 12 octombrie 2018, în care Curtea Constituţională a analizat o prevedere similară din materia procesual penală cu cea care face obiectul prezentei excepţii de neconstituţionalitate. 25. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 26. Avocatul Poporului a transmis punctul său de vedere, în dosarele nr. 128D/2019, nr. 352D/2019, nr. 382D/2019, nr. 463D/2019, nr. 520D/2019, nr. 562D/2019, nr. 1.736D/2019 şi nr. 1.802D/2019, prin care apreciază, în esenţă, că dispoziţiile art. 321 alin. (7) şi ale art. 323 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cu modificările şi completările aduse prin Legea nr. 310/2018, sunt neconstituţionale în privinţa sintagmei „întocmai şi literal“. 27. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorulraportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 28. Cu privire la modul în care instanţa judecătoreasă a ales să sesizeze instanţa constituţională, Curtea observă că, în Dosarul nr. 1.802D/2019, instanţa a procedat la „sesizarea Curţii Constituţionale“ prin considerentele încheierii, şi nu prin dispozitivul acesteia. Or, dispozitivul este partea cea mai importantă, esenţială, a unei hotărâri judecătoreşti, întrucât el este susceptibil a fi pus în executare şi împotriva lui se exercită căile de atac. Prin dispozitiv sunt soluţionate toate cererile părţilor, indiferent dacă sunt cereri principale, accesorii sau incidentale. Întrucât excepţia de neconstituţionalitate reprezintă un incident procedural prin intermediul căruia se solicită sesizarea Curţii Constituţionale în vederea efectuării controlului de constituţionalitate, instanţa, exercitându-şi competenţa prevăzută de lege, ar fi trebuit să constate admisibilitatea excepţiei în cadrul considerentelor hotărârii şi să dispună sesizarea Curţii prin dispozitivul aceleiaşi hotărâri (a se vedea în acest sens Decizia nr. 226 din 15 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 3 iunie 2014, paragraful 9). 29. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 30. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 321 alin. (7) şi ale art. 323 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cu modificările şi completările aduse prin art. I pct. 33 şi 35 din Legea nr. 310/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1074 din 18 decembrie 2018. Din examinarea excepţiei de neconstituţionalitate rezultă că, în realitate, obiectul acesteia îl reprezintă sintagma „literal“ din cuprinsul art. 321 alin. (7) şi sintagma „întocmai şi literal“ din cuprinsul art. 323 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cu modificările şi completările aduse prin art. I pct. 33 şi 35 din Legea nr. 310/2018. Prevederile legale criticate au următorul cuprins: - Art. 321 alin. (7): „(7) Dacă întrebarea este încuviinţată, întrebarea, împreună cu numele părţii care a formulat-o, urmată de răspunsul martorului, se vor consemna literal în declaraţia martorului conform dispoziţiilor art. 323 alin. (1).“; – Art. 323 alin. (1): „(1) Mărturia se va scrie de grefier, care va consemna întocmai şi literal declaraţia martorului, şi va fi semnată pe fiecare pagină şi la sfârşitul ei de judecător, grefier şi martor, după ce acesta a luat cunoştinţă de cuprins. Dacă martorul refuză sau nu poate să semneze, se va face menţiune despre aceasta în încheierea de şedinţă.“ 31. În susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, astfel cum se interpretează potrivit art. 20 alin. (1) referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului şi prin prisma art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 32. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prin Decizia nr. 832 din 9 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 3 mai 2022, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma „întocmai şi literal“ din cuprinsul art. 323 alin. (1) din Codul de procedură civilă, astfel cum acesta a fost modificat prin dispoziţiile art. I pct. 35 din Legea nr. 310/2018 este neconstituţională. 33. În esenţă, prin decizia menţionată, paragraful 42, Curtea a reţinut că sintagma criticată încalcă cerinţele celerităţii şi achitabilităţii ca principii fundamentale ale procesului civil, astfel cum sunt ele reglementate prin art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, astfel cum acesta se interpretează potrivit art. 20 alin. (1) din Constituţie şi prin prisma dispoziţiilor art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 34. Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea a avut în vedere jurisprudenţa sa din materia procesual penală, respectiv Decizia nr. 633 din 12 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1020 din 29 noiembrie 2018, paragrafele 461-467, prin care a constatat neconstituţionalitatea soluţiei legislative potrivit căreia exista obligaţia consemnării întocmai şi literal de către organul judiciar sau de către instanţă a declaraţiilor suspectului sau inculpatului. Astfel, critica viza obligaţia nou-introdusă (la acea dată) în Codul de procedură penală privitoare la procedura de consemnare „întocmai şi literal“, care poate fi efectuată doar prin mijloacele specifice procedurii de stenodactilografiere, aspect de natură să blocheze desfăşurarea activităţii în cadrul proceselor penale, cu încălcarea art. 21 alin. (3) din Constituţie. 35. Aşadar, pentru identitate de raţiune cu considerentele şi soluţia cuprinse în Decizia nr. 633 din 12 octombrie 2018, precitată, Curtea a reţinut că sintagma „întocmai şi literal“ din cuprinsul art. 323 alin. (1) din Codul de procedură civilă este neconstituţională. 36. Totodată, pentru a întări această soluţie, prin Decizia nr. 832 din 9 decembrie 2021, precitată, paragrafele 32-38, Curtea a efectuat un test de proporţionalitate, astfel cum a fost dezvoltat în jurisprudenţa sa, prin care a reţinut că, deşi legiuitorul şi-a propus un scop legitim (redarea tuturor elementelor descriptive ale mărturiei pentru ca mijlocul de probă întocmit să fie complet), o asemenea soluţie legislativă, deşi adecvată scopului urmărit, nu este necesară, întrucât, atât timp cât există suficiente garanţii procesuale prin care consemnările grefierului de şedinţă pot fi contestate, iar părţile au dreptul, la cerere, de a citi aceste consemnări şi de a li se elibera câte o copie de pe notele grefierului şi/sau o copie electronică a înregistrării şedinţei de judecată, soluţia legislativă criticată nu se justifică. 37. Prin urmare, Curtea a reţinut că în dreptul pozitiv există toate garanţiile procesuale ca declaraţiile părţilor şi ale martorilor în proces să fie consemnate în mod corespunzător, reuşinduse în acest mod să se redea cu fidelitate cele declarate, cu scopul de a se conserva cât mai bine autenticitatea acestora şi fără consemnarea lor „întocmai şi literal“, aspect ce ar presupune prelungirea artificială şi nejustificată a procesului civil (Decizia nr. 832 din 9 decembrie 2021, paragraful 37). 38. Totodată, soluţia legislativă criticată rupe justul echilibru între interesele legate de dreptul la un proces echitabil, întrucât, pe de o parte, îngreunează sarcinile instanţei şi ale personalului grefei şi, astfel, conduce la o durată excesivă a cauzei, cu încălcarea dreptului la judecarea procesului într-un termen rezonabil, iar, pe de altă parte, prin redarea întocmai şi literal a declaraţiei martorului se ajunge la îngreunarea activităţii de apreciere a probelor, ceea ce are efecte directe în privinţa eficienţei procedurii. Prin urmare, se încalcă art. 21 alin. (3) din Constituţie. 39. Totodată, în susţinerea încălcării dreptului la un proces echitabil, Curtea a mai reţinut că art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale obligă statele contractante să îşi organizeze sistemul juridic intern de aşa manieră încât să poată fi respectate toate exigenţele Convenţiei (Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 25 februarie 1993, pronunţată în Cauza Dobbertin împotriva Franţei, paragrafele 43 şi 44). Astfel, instanţa de la Strasbourg a statuat că art. 6 din Convenţie prescrie celeritatea procedurilor judiciare, dar şi principiul unei bune administrări a justiţiei (Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 1 august 2000, pronunţată în Cauza C.P. şi alţii împotriva Franţei, paragraful 34), principii ce reprezintă componente esenţiale ale oricărui litigiu. 40. Cerinţa privind finalizarea procedurii într-un termen rezonabil „se aplică tuturor părţilor la procedura de judecată, iar obiectivul este de a proteja părţile împotriva întârzierilor procedurale excesive“ (Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 10 noiembrie 1969, pronunţată în Cauza Stögmüller împotriva Austriei, paragraful 5). Întârzierile excesive pot afecta respectarea statului de drept şi pot împiedica accesul la justiţie. Întârzierile în obţinerea şi executarea hotărârilor pot constitui o restricţionare de natură procedurală a dreptului de acces la justiţie. 41. În concluzie, în prezenta cauză, faţă de data invocării excepţiei de neconstituţionalitate, care este anterioară pronunţării Deciziei nr. 832 din 9 decembrie 2021 şi având în vedere soluţia de admitere pronunţată prin această decizie, excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei „întocmai şi literal“ din cuprinsul art. 323 alin. (1) din Codul de procedură civilă urmează să fie respinsă, ca devenită inadmisibilă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale. 42. În continuare, în ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei „literal“ din cuprinsul art. 321 alin. (7) din Codul de procedură civilă, Curtea observă că textul criticat impune grefierului obligaţia consemnării literale, în cuprinsul declaraţiei de martor, a întrebării încuviinţate, a numelui părţii care a formulat-o, precum şi a răspunsului martorului, conform art. 323 alin. (1) din acelaşi cod. 43. Potrivit Dicţionarului explicativ al limbii române, „literal“ are semnificaţia „care se face, se reproduce etc. cuvânt cu cuvânt, literă cu literă; textual, exact“ (Decizia nr. 832 din 9 decembrie 2021, precitată, paragraful 29). Prin urmare, grefierul, potrivit sintagmei criticate, trebuie să consemneze întrebarea încuviinţată, numele părţii care a formulat-o, precum şi răspunsul martorului cuvânt cu cuvânt, pentru a reproduce ceea ce transmite martorul. 44. Or, având în vedere că şedinţa de judecată se înregistrează cu mijloace tehnice audio, elementele menţionate în textul criticat, respectiv întrebarea adresată şi partea care a formulat-o, pot fi identificate cu uşurinţă. Ceea ce prezintă relevanţă este răspunsul martorului, acesta fiind cel care urmează a fi apreciat în deliberarea instanţei judecătoreşti. 45. Totodată, Curtea observă că din coroborarea dispoziţiilor art. 321 alin. (7) cu cele ale art. 323 alin. (1) din Codul de procedură civilă rezultă că declaraţia martorului cuprinde atât întrebările adresate şi numele părţii care le-a formulat, cât şi răspunsul la acestea, conform regulilor stabilite de cel din urmă text. Obligaţia grefierului de a le consemna literal se regăsea în ambele dispoziţii legale analizate. În condiţiile în care obligaţia grefierului de a consemna „întocmai şi literal“ declaraţia martorului a fost constatată ca fiind neconstituţională, pentru identitate de raţiune, şi obligaţia grefierului din cuprinsul art. 321 alin. (7) din Codul de procedură civilă de a consemna „literal“ este neconstituţională. 46. Aşadar, aplicând mutatis mutandis considerentele Deciziei nr. 832 din 9 decembrie 2021 privitoare la obligaţia grefierului de a consemna „întocmai şi literal“ declaraţia martorului la ipoteza de faţă, Curtea observă că sintagma „literal“ din cuprinsul art. 321 alin. (7) din Codul de procedură civilă încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil. 47. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: 1. Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei „întocmai şi literal“ din cuprinsul art. 323 alin. (1) din Codul de procedură civilă, astfel cum acesta a fost modificat prin dispoziţiile art. I pct. 35 din Legea nr. 310/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, excepţie ridicată din oficiu de Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă în Dosarul nr. 7.145/300/2018, de Judecătoria Constanţa - Secţia civilă în dosarele nr. 35.201/212/2017/a2, nr. 12.300/212/2018/a1 şi nr. 24.456/212/2018/a1, de Judecătoria Oradea - Secţia civilă în Dosarul nr. 16.906/271/2018, de Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 36.371/3/2018, de Judecătoria Braşov - Secţia civilă în Dosarul nr. 29.188/197/2017, de Judecătoria Drobeta-Turnu Severin în Dosarul nr. 11.436/225/2018, de Tribunalul Cluj - Secţia civilă în Dosarul nr. 2.875/117/2018, de Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă în Dosarul nr. 23.991/301/2017, de Tribunalul Mureş - Secţia civilă în Dosarul nr. 2.330/102/2018 şi de Judecătoria Buftea - Secţia civilă în Dosarul nr. 17.805/94/2017. 2. Admite excepţia de neconstituţionalitate ridicată din oficiu de Judecătoria Constanţa - Secţia civilă în dosarele nr. 35.201/212/2017/a2, nr. 12.300/212/2018/a1 şi nr. 24.456/212/2018/a1, de Judecătoria Oradea - Secţia civilă în Dosarul nr. 16.906/271/2018, de Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 36.371/3/2018, de Judecătoria Drobeta-Turnu Severin în Dosarul nr. 11.436/225/2018 şi de Tribunalul Cluj - Secţia civilă în Dosarul nr. 2.875/117/2018 şi constată că sintagma „literal“ din cuprinsul art. 321 alin. (7) din Codul de procedură civilă, astfel cum acesta a fost modificat prin art. I pct. 33 din Legea nr. 310/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, este neconstituţională. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă, Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă, Judecătoriei Oradea - Secţia civilă, Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, Judecătoriei Braşov - Secţia civilă, Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin, Tribunalului Cluj - Secţia civilă, Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă, Tribunalului Mureş - Secţia civilă şi Judecătoriei Buftea - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 17 mai 2022. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, pentru prof. univ. dr. VALER DORNEANU, în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Andreea Costin -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
