Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Andreea Costin │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 364 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Gospodarul din Ardeal - S.R.L. din ClujNapoca în Dosarul nr. 3.058/211/2016 al Judecătoriei ClujNapoca - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.279D/2016. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, arată că dispoziţiile legale criticate au un conţinut normativ asemănător cu cele din vechea reglementare procesual civilă, care au făcut, în numeroase rânduri, obiect al controlului de constituţionalitate, ocazie cu care s-a reţinut că procedura de asigurare a dovezilor este o procedură specială, de urgenţă, ce are un scop limitat, acela de conservare a unor dovezi ce se află în primejdie să dispară sau să fie greu de administrat în viitor. 4. Accesul liber la justiţie este compatibil cu instituirea unor proceduri speciale şi implică existenţa unor proceduri unice pentru situaţii deosebite, aşa cum este şi procedura asigurării dovezilor. De altfel, dovezile administrate prin această procedură pot fi folosite şi de partea care nu a solicitat conservarea lor, părţile nefiind lipsite de dreptul lor de a le combate, prin alte probe, în cursul derulării procesului de fond. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 4 iulie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 3.058/211/2016, Judecătoria Cluj-Napoca - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 364 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Gospodarul din Ardeal - S.R.L. din Cluj-Napoca într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la executare formulate împotriva unui proces-verbal de constatare de urgenţă a unei stări de fapt întocmit de executorul judecătoresc în temeiul art. 364 din Codul de procedură civilă. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prin dispoziţiile legale criticate legiuitorul a ales să înlăture controlul judecătoresc, atât prin atribuirea acestei competenţe direct în favoarea executorului judecătoresc, cât şi prin omisiunea reglementării unei căi de atac împotriva unui proces-verbal de constatare întocmit în aceste condiţii. Prin înlăturarea controlului judecătoresc s-a conferit executorului judecătoresc competenţa de a decide cu privire la legalitatea şi temeinicia unei astfel de cereri, activitate ce constituia atributul instanţei de judecată sub imperiul Codului de procedură civilă din 1865. Doar în măsura în care nu există acordul părţii adverse executorul judecătoresc este obligat să se adreseze instanţei de judecată, însă practica execuţională relevă faptul că acesta constată de urgenţă o stare de fapt, apreciind că nu este necesar acordul părţii adverse; drept urmare, nu există nici obligaţia sesizării instanţei de judecată. 7. Judecătoria Cluj-Napoca - Secţia civilă, contrar prevederilor art. 29 din Legea nr. 47/1992, nu şi-a exprimat opinia cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. 9. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 364 - Constatarea de urgenţă a unei stări de fapt din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: "(1) La cererea oricărei persoane care are interesul să constate de urgenţă o anumită stare de fapt care ar putea să înceteze ori să se schimbe până la administrarea probelor, executorul judecătoresc în circumscripţia căruia urmează să se facă constatarea va putea constata la faţa locului această stare de fapt.(2) În cazul în care efectuarea constatării prevăzute la alin. (1) necesită concursul părţii adverse sau al unei alte persoane, constatarea nu poate fi făcută decât cu acordul acesteia.(3) În lipsa acordului prevăzut la alin. (2), partea interesată va putea cere instanţei să încuviinţeze efectuarea constatării. Instanţa poate încuviinţa efectuarea constatării fără citarea aceluia împotriva căruia se cere. Dispoziţiile art. 360-363 se aplică în mod corespunzător.(4) Procesul-verbal de constatare va fi comunicat în copie celui împotriva căruia s-a făcut constatarea, dacă nu a fost de faţă, şi are puterea doveditoare a înscrisului autentic." 13. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, astfel cum se interpretează potrivit art. 20 din Constituţie şi prin prisma dispoziţiilor art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, şi art. 126 alin. (1) din Constituţie potrivit cărora „Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege“. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, prin Decizia nr. 702 din 9 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 337 din 17 aprilie 2018, a constatat constituţionalitatea dispoziţiilor art. 364 din Codul de procedură civilă. 15. Cu acel prilej, Curtea a reţinut că, prin cererea formulată, în temeiul art. 364 din Codul de procedură civilă, partea urmăreşte constatarea de urgenţă a unei stări de fapt, executorul judecătoresc fiind sesizat în baza procedurii speciale privind asigurarea de dovezi. Constatarea de urgenţă a unei stări de fapt, care ar putea să înceteze ori să se schimbe până la administrarea probelor, poate fi realizată de executorul judecătoresc în circumscripţia căruia urmează a se face constatarea. Executorul judecătoresc procedează la exercitarea unei competenţe prevăzute de lege, atât de art. 364 din Codul de procedură civilă, cât şi de art. 7 lit. h) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 20 octombrie 2011. Reglementarea legală criticată este integrată procedurii de asigurare a probelor prevăzute de art. 359-365 din Codul de procedură civilă, care este o procedură specială, de urgenţă, cu un scop limitat, respectiv de conservare a unor dovezi care se află în primejdie să dispară sau să fie greu de administrat în viitor, condiţia fundamentală a unui asemenea demers fiind existenţa unei primejdii în administrarea dovezii sau în constatarea unei anumite stări de fapt care ar putea să înceteze ori să se schimbe până la administrarea dovezilor. 16. În ipoteza art. 364 alin. (1) din Codul de procedură civilă, persoana care are interesul să constate de urgenţă o anumită stare de fapt se adresează direct executorului judecătoresc, care va putea constata la faţa locului această stare de fapt, doar în ipoteza alin. (2) al aceluiaşi articol fiind necesară încuviinţarea instanţei, respectiv numai în lipsa acordului părţii adverse sau al unei alte persoane împotriva căreia constatarea urmează a fi făcută. În lipsa acordului, instanţa de judecată va fi sesizată în vederea încuviinţării efectuării constatării de urgenţă a stării de fapt [art. 364 alin. (3) din Codul de procedură civilă], încuviinţare care poate fi dată şi fără citarea aceluia împotriva căruia se cere, iar procedura de soluţionare a unei astfel de cereri este cea reglementată de dispoziţiile art. 360-363 din Codul de procedură civilă, care se aplică în mod corespunzător, respectiv procedura asigurării probelor. 17. Prin urmare, Curtea a reţinut că, spre deosebire de vechea reglementare procesual civilă (art. 239 din Codul de procedură civilă din 1865), constatarea de urgenţă a unei stări de fapt se face de executorul judecătoresc, la cererea părţii interesate, fără a mai fi nevoie nici de autorizarea prealabilă a instanţei de judecată şi nici de desemnarea executorului judecătoresc de către aceasta, intervenţia instanţei fiind necesară numai atunci când, fiind cerut concursul părţii adverse sau al altei persoane pentru efectuarea constatării, acest acord lipseşte. În această situaţie, instanţa va pronunţa o încheiere prin care va autoriza executorul judecătoresc să efectueze constatarea, fără a fi obligatorie citarea celui împotriva căruia se cere. În urma constatării unei stări de fapt, în condiţiile art. 364 din Codul de procedură civilă, executorul judecătoresc întocmeşte un proces-verbal care va fi comunicat celui împotriva căruia s-a făcut constatarea, dacă nu a fost de faţă, şi are puterea doveditoare a unui înscris autentic. 18. În acest context, Curtea a reţinut că nu se încalcă accesul liber la justiţie şi dreptul la apărare, întrucât înlăturarea procesului-verbal de constatare a unei stări de fapt se face după regulile din materia probaţiunii, partea interesată putând contesta respectiva probă în cauza în care va fi folosită. De asemenea, având puterea doveditoare a înscrisului autentic, poate fi invocată nulitatea absolută a procesului-verbal potrivit art. 271 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care prevede că: „Înscrisul autentic întocmit fără respectarea formelor prevăzute pentru încheierea sa valabilă ori de o persoană incompatibilă, necompetentă sau cu depăşirea competenţei este lovit de nulitate absolută, dacă legea nu dispune altfel.“ 19. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudenţa Curţii, soluţia şi considerente cuprinse în decizia menţionată îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză. 20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Gospodarul din Ardeal - S.R.L. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 3.058/211/2016 al Judecătoriei Cluj-Napoca - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 364 din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Cluj-Napoca - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 26 aprilie 2018. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Andreea Costin ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
