Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Bianca Drăghici │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Claudiu Viorel Ciucă şi Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat - Organizaţia Judeţeană Dolj în Dosarul nr. 1.329/230/2020 al Tribunalului Dolj - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.417D/2020. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece, în jurisprudenţa sa constantă, Curtea Constituţională a reţinut că, în materie electorală, legiuitorul ordinar are libertatea de a stabili regulile de organizare şi desfăşurare a procesului electoral. Condiţionarea înregistrării candidaturilor la funcţiile elective de prezentarea unei liste de susţinători este o măsură necesară şi adecvată, pentru dovedirea unui anumit grad de reprezentativitate. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 4. Prin Decizia nr. 1.092 din 21 august 2020, pronunţată în Dosarul nr. 1.329/230/2020, Tribunalul Dolj - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. Excepţia a fost ridicată de Claudiu Viorel Ciucă şi Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat - Organizaţia Judeţeană Dolj în calea de atac a apelului formulat într-o cauză având ca obiect o contestaţie la legea electorală. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, se arată, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate instituie un tratament juridic diferit, practic o discriminare, între candidaţii la alegerile locale în privinţa procentului de strângeri de semnături pentru alegerea organelor administraţiei publice locale. 6. Se arată, pentru exemplificare, că, în cazul municipiului Craiova, pentru strângerea de semnături pentru alegerile locale din anul 2020, erau necesare 1.258 de semnături (1% : 2 = 0,5%) la un număr de 251.424 de alegători, conform Autorităţii Electorale Permanente privind numărul de alegători, pentru oraşul Filiaşi erau necesare 250 (500 : 2) de semnături la un număr de 14.880 de alegători, ceea ce reprezintă un procent de 1,68%, practic de peste 3 ori mai mare decât cel de la Craiova, fapt ce determină o discriminare, încălcându-se normele europene în materie electorală ale Comisiei de la Veneţia. 7. Astfel, potrivit punctului 1.3 ii al capitolului Linii directoare cu privire la alegeri din Codul de bune practici în materie electorală, publicat de Autoritatea Electorală Permanentă pe site-ul său, legea nu trebuie să impună colectarea semnăturilor a mai mult de un 1% de alegători, iar în Raportul explicativ al aceluiaşi cod, la punctul 1.3, se menţionează că „normele care reglementează colectarea semnăturilor nu sunt utilizate pentru a împiedica candidaţii de a-şi exercita dreptul de a fi ales. Pentru a evita orice manipulări de acest gen, legea trebuie să stabilească un număr maxim de semnături care nu trebuie să depăşească pragul de 1% de alegători“. Ca atare, prin impunerea condiţiei minime de 250 de susţinători se creează o discriminare. În acest sens, se menţionează Hotărârea din 6 decembrie 2007, pronunţată în Cauza Beian împotriva României. 8. Tribunalul Dolj - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie. Astfel, jurisprudenţa constantă a Curţii Constituţionale, respectiv deciziile nr. 763 din 28 noiembrie 2017, nr. 282 din 4 mai 2017, nr. 533 din 5 iulie 2016, nr. 534 din 5 iulie 2016, nr. 355 din 24 mai 2016, nr. 356 din 24 mai 2016, nr. 358 din 24 mai 2016, nr. 286 din 11 mai 2016, nr. 287 din 11 mai 2016, nr. 289 din 11 mai 2016 şi nr. 290 din 11 mai 2016, a statuat că prezentarea unui număr de semnături de susţinere de cel puţin 1% din numărul alegătorilor din respectiva circumscripţie, drept condiţie necesară la înregistrarea candidaţilor, corespunde exigenţelor cuprinse în Codul bunelor practici în materie electorală - Linii directoare şi raport explicativ adoptate de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept în cadrul celei de-a 52-a Sesiuni plenare şi concretizează totodată libertatea/marja de apreciere a statului de a reglementa, cu anumite limitări, în materie electorală, la fel cum este şi condiţia subsidiară referitoare la numărul minim de susţinători (nu mai puţin de 100 în cazul comunelor, de 500 în cazul localităţilor urbane de rangul II şi III şi de 1.000 în cazul judeţelor, municipiului Bucureşti, sectoarelor municipiului Bucureşti şi localităţilor urbane de rangul I), toate aceste condiţionări urmărind să asigure o minimă reprezentativitate a candidaţilor la funcţiile elective reprezentative. Prin urmare, această condiţie nu are un caracter excesiv, în sensul de a goli de conţinut dreptul de a fi ales, ci este menită să evite conferirea unui caracter derizoriu listelor de susţinători. 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este menţionat în dispozitivul actului de sesizare a Curţii Constituţionale, îl constituie dispoziţiile art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 20 mai 2015, potrivit cărora: „Pentru fiecare candidat la funcţia de primar şi de preşedinte al consiliului judeţean şi listă de candidaţi pentru consiliul local şi pentru consiliul judeţean, partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale trebuie să prezinte o listă de susţinători, care trebuie să cuprindă minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în Registrul electoral şi în listele electorale complementare din circumscripţia pentru care candidează, dar nu mai puţin de 100 în cazul comunelor, de 500 în cazul localităţilor urbane de rangul II şi III şi de 1.000 în cazul judeţelor, municipiului Bucureşti, sectoarelor municipiului Bucureşti şi localităţilor urbane de rangul I.“ Însă, din examinarea actelor dosarului şi din notele scrise depuse la dosar de către autorii excepţiei de neconstituţionalitate, reiese că aceştia au invocat - prin motivele de apel - şi excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 din Legea nr. 84/2020 privind prelungirea mandatelor autorităţilor administraţiei publice locale şi pentru modificarea art. 151 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 520 din 17 iunie 2020, având următorul conţinut: „Prin derogare de la prevederile art. 49 alin. (2) şi ale art. 50 din Legea nr. 115/2015, cu modificările şi completările ulterioare, la alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2020, numărul minim al susţinătorilor, necesar pentru depunerea candidaturilor, se va reduce la jumătate.“ 13. Cu privire la obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, în jurisprudenţa sa, a statuat că, în cazul în care instanţa de judecată sesizează Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a anumitor dispoziţii din legi sau ordonanţe fără a se pronunţa asupra altora, instanţa de contencios constituţional va analiza excepţia de neconstituţionalitate astfel cum aceasta a fost ridicată de autorul său. Doar în ipoteza în care instanţa judecătorească, prin dispozitivul hotărârii, consideră excepţia referitoare la una sau unele dintre dispoziţiile legale criticate ca fiind inadmisibilă, contrară prevederilor art. 29 alin. (1), (2) sau (3) din Legea nr. 47/1992, şi respinge cererea de sesizare cu această motivare, Curtea Constituţională nu se va pronunţa cu privire la această excepţie (a se vedea, în acelaşi sens, Decizia nr. 1.227 din 20 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 17 din 10 ianuarie 2012, Decizia nr. 122 din 6 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 27 mai 2014, sau Decizia nr. 744 din 3 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 4 februarie 2016). Prin urmare, obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 şi ale art. 3 din Legea nr. 84/2020. 14. Autorii excepţiei consideră că dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul supremaţiei Constituţiei şi al legalităţii, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 37 privind dreptul de a fi ales şi art. 148 referitor la integrarea în Uniunea Europeană. De asemenea, se invocă art. 1 şi 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, precum şi art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la interzicerea discriminării. 15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile de lege criticate au mai format obiect al controlului de constituţionalitate, din perspectiva unor critici similare cu cele din prezenta cauză, iar prin Decizia nr. 316 din 19 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 679 din 7 iulie 2022, şi Decizia nr. 763 din 28 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 1 februarie 2018, a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate. 16. Astfel, cu referire la condiţia depunerii, la momentul înscrierii unei candidaturi pentru alegerea într-o funcţie publică de reprezentativitate, a unei liste de susţinători, prin Decizia nr. 763 din 28 noiembrie 2017, precitată, Curtea a sintetizat considerentele de principiu rezultate din jurisprudenţa sa relevantă în această materie. 17. Aşadar, Curtea a reţinut că sistemul electoral se reglementează, potrivit art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituţie, prin lege organică, ceea ce denotă voinţa constituantului de a lăsa în seama legiuitorului ordinar libertatea de a stabili regulile de organizare şi de desfăşurare a procesului electoral, modalităţile concrete de exercitare a dreptului de vot şi a dreptului de a fi ales, cu respectarea condiţiilor impuse de Constituţie. Această concluzie corespunde pe deplin normelor cuprinse în art. 3 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la dreptul la alegeri libere, jurisprudenţei în materie a Curţii Europene a Drepturilor Omului [hotărârile din 2 martie 1987 şi 22 mai 2012, pronunţate în cauzele Mathieu-Mohin and Clerfayt împotriva Belgiei, paragrafele 52 şi 54, şi, respectiv, Scoppola împotriva Italiei (nr. 3), paragrafele 83 şi 84, Hotărârea din 6 octombrie 2005, pronunţată în Cauza Hirst (nr. 2) împotriva Regatului Unit, paragraful 61, Hotărârea din 8 iulie 2008, pronunţată în Cauza Yumak şi Sadak împotriva Turciei, paragraful 109, sau Hotărârea din 9 aprilie 2002, pronunţată în Cauza Podkolzina împotriva Letoniei, paragraful 34], precum şi Codului bunelor practici în materie electorală - Linii directoare şi raport explicativ adoptate de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept în cadrul celei de-a 52-a Sesiuni plenare (Veneţia, 18-19 octombrie 2002). 18. Condiţiile de principiu, de fond şi de formă pe care o persoană trebuie să le îndeplinească pentru exercitarea dreptului de a fi ales sunt prevăzute, la nivel constituţional, de art. 16 alin. (3), art. 37 şi 40, iar, în privinţa alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale, acestea sunt dezvoltate prin Legea nr. 115/2015. Dispoziţiile art. 49 alin. (2) din aceasta - criticate şi în prezenta cauză - consacră o condiţie de exercitare a dreptului fundamental de a fi ales în calitate de consilier local, consilier judeţean, primar şi preşedinte al consiliilor judeţene, şi anume aceea de a prezenta o listă de susţinători la depunerea candidaturii, precum şi regulile de ordin procedural privitoare la îndeplinirea/verificarea respectării condiţiilor legale pentru ca o persoană să poată candida. 19. Curtea a reţinut că instituirea unei astfel de condiţii şi a regulilor privitoare la verificarea îndeplinirii sale sunt, de principiu, în acord cu normele constituţionale cuprinse în art. 37 referitoare la dreptul de a fi ales şi reprezintă o condiţie necesară, rezonabilă şi legitimă pentru exercitarea dreptului de a fi ales, ce nu constituie o piedică în prezentarea candidaturilor electorale. 20. Prin Decizia nr. 316 din 19 mai 2022, precitată, paragrafele 20 şi 21, Curtea a reţinut că, astfel, condiţionarea înregistrării candidaturilor la funcţiile elective de prezentarea unei liste de susţinători constituie o măsură necesară şi adecvată pentru dovedirea unui anumit grad de reprezentativitate în rândul electoratului, deopotrivă pentru toţi competitorii electorali şi pentru descurajarea eventualelor candidaturi abuzive. Reprezentativitatea, prezumată prin depunerea unei liste cu semnături de adeziune, este acea trăsătură esenţială a oricărui mandat dobândit în urma exprimării prin sufragiu a voinţei politice a electoratului, indiferent că este vorba de alegeri locale, parlamentare, prezidenţiale sau europarlamentare. Acest criteriu de preselectare a candidaţilor este unul obiectiv şi rezonabil, proporţional cu scopul legitim şi aplicabil în condiţii de egalitate de tratament fiecăreia dintre cele două categorii de participanţi la alegeri: candidaţii independenţi, pe de o parte, şi cei propuşi pe lista unui partid politic, pe de altă parte. Instituirea condiţiei legale privind depunerea listei cu semnături reprezintă o modalitate prin care candidatul la o funcţie sau demnitate publică îşi dovedeşte potenţialul de reprezentativitate şi arată, în acelaşi timp, preocuparea legiuitorului de a preveni exercitarea abuzivă a dreptului de a fi ales, pe de o parte, dar şi de a asigura, pe de altă parte, accesul efectiv la exerciţiul acestui drept persoanelor eligibile care într-adevăr beneficiază de credibilitatea şi susţinerea electoratului, astfel încât să existe şanse reale de reprezentare a acestuia în forul legislativ. Deşi o propunere de candidat nu poate privi, potrivit Constituţiei, decât o persoană ce întruneşte condiţiile constituţionale de eligibilitate, alegerile pot avea loc numai cu respectarea procedurii electorale. De aceea, depunerea candidaturii face parte din procedura electorală, aşa încât cerinţa ca propunerea candidaturii să fie reprezentativă constituie o condiţie legală ce nu vine în conflict cu dreptul constituţional de a fi ales (Decizia nr. 782 din 12 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 15 iunie 2009). 21. De asemenea, Curtea a observat că, în contextul pandemic cu totul excepţional şi cu referire strict la alegerile locale din anul 2020, legiuitorul, prin art. 3 şi 4 din Legea nr. 84/2020, a reglementat o derogare expresă de la prevederile art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015. Potrivit art. 3, la alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2020, numărul minim al susţinătorilor, necesar pentru depunerea candidaturilor, se va reduce la jumătate, iar candidaţii vor prezenta câte o singură listă de susţinători. Prin urmare, legiuitorul a adaptat cadrul normativ aplicabil în contextul menţionat şi a redus, practic, la jumătate, numărul semnăturilor de adeziune necesare la depunerea unei candidaturi la alegerile locale din anul 2020. 22. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudenţa Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă. 23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.-d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Claudiu Viorel Ciucă şi Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat - Organizaţia Judeţeană Dolj în Dosarul nr. 1.329/230/2020 al Tribunalului Dolj - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali şi ale art. 3 din Legea nr. 84/2020 privind prelungirea mandatelor autorităţilor administraţiei publice locale şi pentru modificarea art. 151 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Dolj - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 28 mai 2024. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Bianca Drăghici -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
