Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniela Ramona │- │
│Mariţiu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 421 pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Luoana Florentina Capeţi în Dosarul nr. 4.116/109/2016 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.525D/2017. 2. La apelul nominal se constată lipsa autoarei excepţiei. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate. Arată că autorul excepţiei doreşte modificarea dispoziţiilor de lege criticate pornind de la o situaţie particulară, aceea referitoare la exercitarea apelului împotriva sentinţei prin care s-a respins cererea de revizuire. Or, revizuirea este o cale extraordinară de atac, legiuitorul putând, în considerarea acestui aspect, să dispună reguli distincte de soluţionare. Pe de altă parte, susţinerea autorului excepţiei nu este întemeiată, întrucât chiar şi în această ipoteză, partea în cauză nu ar fi lipsită de dublu grad de jurisdicţie. În măsura în care instanţa de apel consideră că, în mod greşit, s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire, dispune admiterea în principiu şi trimiterea cauzei la instanţa de fond pentru soluţionarea cererii de revizuire. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 4. Prin Încheierea din 21 septembrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 4.116/109/2016, Curtea de Apel Piteşti - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 421 pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Luoana Florentina Capeţi, cu ocazia soluţionării apelului declarat împotriva sentinţei penale pronunţate de Tribunalul Argeş. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine că textul criticat „nu vizează, explicit, şi situaţia în care prima instanţă, învestită cu o cerere (de exemplu, o cerere de revizuire), nu analizează şi fondul cererii (o respinge ca inadmisibilă), aspect care face ca instanţa de apel, ulterior admiterii apelului şi desfiinţării hotărârii atacate să nu aibă temei legal de trimitere a cauzei, pentru judecarea fondului, la prima instanţă“. Prin urmare, instanţa de apel este constrânsă ca, ulterior efectuării cercetării judecătoreşti, să statueze şi cu privire la fondul cauzei, referitor la infracţiunile deduse judecăţii, în primă şi ultimă instanţă. Or, această chestiune este contrară prevederilor art. 20 din Constituţie, prin raportare la art. 6 din Convenţie şi la art. 2 din Protocolul nr. 7 adiţional la Convenţie. „Chiar dacă în practica judiciară şi în literatura de specialitate s-a arătat, în mod constant, că într-o astfel de situaţie, instanţa de control judiciar trebuie să trimită cauza spre rejudecare la prima instanţă, această interpretare, deşi normală şi în acord cu litera şi spiritul Convenţiei, nu corijează defectuozitatea textului art. 421 pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală“. 6. Curtea de Apel Piteşti - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Calea de atac a apelului are un caracter devolutiv şi actualele reglementări, chiar în ipoteza în care instanţa pronunţă o hotărâre în baza dispoziţiilor art. 421 pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală, permit instanţei de control judiciar să realizeze o examinare completă, în fond a cauzei, prin aceasta neaducându-se atingere principiului dublului grad de jurisdicţie. Mai mult decât atât, actualele reglementări în materie, chiar şi în domeniul instituţiei căii extraordinare de atac a revizuirii, cuprind principiul dublului grad de jurisdicţie, în sensul soluţionării cauzei în primă instanţă şi în apel. Soluţiile pe care prima instanţă le poate pronunţa în apel, inclusiv în cazul desfiinţării hotărârii primei instanţe, nu aduc atingere dreptului la un proces echitabil, sub forma dublului grad de jurisdicţie. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Guvernul apreciază că, întrucât prin Sentinţa penală a Tribunalului Argeş a fost respinsă cererea de revizuire ca inadmisibilă, revizuenta a declarat apel împotriva acesteia, iar cu ocazia soluţionării apelului a invocat prezenta excepţie de neconstituţionalitate. Potrivit dispoziţiilor tezei a doua a art. 459 alin. (7) din Codul de procedură penală, „sentinţa prin care este respinsă cererea de revizuire, după analiza admisibilităţii în principiu, este supusă aceleiaşi căi de atac ca şi hotărârea la care se referă revizuirea“. De asemenea, conform art. 408 alin. (1) din acelaşi act normativ, numai sentinţele [hotărârile prin care cauza este soluţionată de prima instanţă de judecată sau prin care aceasta se dezînvesteşte fără a soluţiona cauza - art. 370 alin. (1) din Codul de procedură penală] pot fi atacate cu apel. Or, întrucât în speţă revizuirea priveşte o decizie a instanţei de apel, iar apelul împotriva unei decizii pronunţate în apel este inadmisibil, în raport cu prevederile art. 29 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 47/1992, Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, aceasta neavând legătură cu soluţionarea cauzei. În acest sens s-a pronunţat şi Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa, statuând că „excepţia de neconstituţionalitate ridicată într-o acţiune ab initio inadmisibilă este, de asemenea, inadmisibilă în condiţiile în care nu sunt contestate chiar dispoziţiile legale care determină o atare soluţie în privinţa cauzei în care a fost ridicată excepţia. Aceasta, deoarece, indiferent de soluţia pronunţată de Curtea Constituţională referitor la excepţia de neconstituţionalitate ridicată într-o cauză ab initio inadmisibilă, decizia sa nu va produce niciun efect cu privire la o astfel de cauză. 9. În subsidiar, Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Conform dispoziţiilor art. 459 alin. (5) din Codul de procedură penală, în etapa verificării admisibilităţii în principiu a cererii de revizuire, instanţa nu se pronunţă asupra fondului cauzei penale, ci asupra îndeplinirii sau neîndeplinirii în speţă a cerinţelor prevăzute de art. 459 alin. (3) din acelaşi act normativ. Astfel, în această etapă, instanţa examinează dacă: (i) cererea a fost formulată în termen şi de o persoană dintre cele prevăzute la art. 455 din Codul de procedură penală; (ii) cererea a fost întocmită cu respectarea prevederilor art. 456 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură penală; (iii) au fost invocate temeiuri legale pentru redeschiderea procedurilor penale; (iv) faptele şi mijloacele de probă în baza cărora este formulată cererea nu au fost prezentate într-o cerere anterioară de revizuire care a fost judecată definitiv şi conduc, în mod evident, la stabilirea existenţei unor temeiuri legale ce permit revizuirea. Întrucât, prin ipoteză, în sentinţa de respingere a cererii de revizuire ca inadmisibilă instanţa nu se pronunţă nici asupra faptelor reţinute în sarcina inculpatului prin actul de sesizare, nici asupra acţiunii civile, rezultă că admiterea apelului împotriva acesteia nu va atrage rejudecarea fondului de către instanţa de apel, ci trimiterea cauzei pentru rejudecare primei instanţe. Aşadar, şi în acest caz, părţile vor beneficia de dublul grad de jurisdicţie în materie penală. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 421 pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală. Dispoziţiile criticate au fost modificate prin art. II pct. 107 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru completarea art. 31 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 23 mai 2016. Dispoziţiile criticate au următorul conţinut: "Instanţa, judecând apelul, pronunţă una dintre următoarele soluţii: [...]2. admite apelul şi: [...] b) desfiinţează sentinţa primei instanţe şi dispune rejudecarea de către instanţa a cărei hotărâre a fost desfiinţată pentru motivul că judecarea cauzei la acea instanţă a avut loc în lipsa unei părţi nelegal citate sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta şi de a înştiinţa instanţa despre această imposibilitate, invocată de acea parte. Rejudecarea de către instanţa a cărei hotărâre a fost desfiinţată se dispune şi atunci când instanţa nu s-a pronunţat asupra unei fapte reţinute în sarcina inculpatului prin actul de sesizare sau asupra acţiunii civile ori când există vreunul dintre cazurile de nulitate absolută, cu excepţia cazului de necompetenţă, când se dispune rejudecarea de către instanţa competentă.“" 13. Autoarea excepţiei de neconstituţionalitate susţine că textul criticat contravine prevederilor constituţionale cuprinse în art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului. Totodată, sunt invocate prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi art. 2 paragraful 1 din Protocolul nr. 7 adiţional la Convenţie. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile art. 459 alin. (2) sunt incluse în partea specială a Codului de procedură penală, titlul III „Judecata“, capitolul V „Căile extraordinare de atac“, secţiunea a 3-a destinată revizuirii. Analizând reglementarea de ansamblu, cuprinsă în art. 452-465 din noul Cod de procedură penală, Curtea a observat caracterul de cale extraordinară de atac al revizuirii, prin folosirea căreia se pot înlătura erorile judiciare comise cu privire la faptele reţinute printr-o hotărâre judecătorească definitivă, cauzate de necunoaşterea de către instanţă a unor împrejurări de care depinde adoptarea unei hotărâri conforme cu legea şi adevărul. 15. Totodată, Curtea a reţinut faptul că soluţionarea cererii de revizuire parcurge două faze procesuale, respectiv cea a admisibilităţii în principiu, în care se examinează îndeplinirea condiţiilor cerute de lege, şi aceea a rejudecării cauzei după admiterea în principiu. Existenţa a două faze procesuale în judecarea cererilor de revizuire este o soluţie tradiţională nu numai pentru procesul penal român, examinarea admisibilităţii în principiu a cererii de revizuire fiind de natură a deschide sau nu cea de-a doua etapă a revizuirii - rejudecarea - în care, conform art. 461 alin. (1) din noul Cod de procedură penală, se aplică regulile privind judecarea în primă instanţă. 16. Curtea a reţinut că procedura admisibilităţii în principiu a cererii de revizuire, reglementată în alin. (2) al art. 459 din Codul de procedură penală, este faza procesuală în care instanţa verifică, în camera de consiliu, cu citarea părţilor şi cu participarea procurorului: dacă cererea a fost formulată în termen şi de o persoană având calitatea procesuală prevăzută de art. 455 din Codul de procedură penală; dacă au fost invocate temeiuri legale pentru redeschiderea procedurilor penale; dacă faptele şi mijloacele de probă în baza cărora este formulată cererea nu au fost prezentate într-o cerere anterioară de revizuire care a fost judecată definitiv şi, totodată, dacă acestea conduc, în mod evident, la stabilirea existenţei unor temeiuri legale ce permit revizuirea; dacă persoana care a formulat cererea s-a conformat cerinţelor instanţei şi a completat cererea, în termenul stabilit de instanţă, atât cu privire la cazurile de revizuire pe care se întemeiază, la mijloacele de probă în dovedirea acestora, cât şi cu privire la anexarea copiilor certificate de pe înscrisurile de care revizuentul înţelege a se folosi în proces. 17. În cazul în care instanţa constată că sunt îndeplinite condiţiile enumerate anterior, dispune prin încheiere definitivă admiterea în principiu a cererii de revizuire, în caz contrar dispunând, prin sentinţă, respingerea cererii de revizuire, ca inadmisibilă, aceasta din urmă fiind supusă aceloraşi căi de atac ca hotărârea la care se referă revizuirea (Decizia nr. 255 din 7 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 361 din 26 mai 2015, paragrafele 12-15). 18. Având în vedere aceste aspecte, Curtea reţine că, în condiţiile în care hotărârile la care se referă revizuirea sunt supuse căii de atac a apelului, atunci, potrivit art. 459 alin. (7) din Codul de procedură penală, şi hotărârea prin care, în cadrul etapei admisibilităţii în principiu, se respinge cererea de revizuire ca inadmisibilă este supusă acestei căi de atac. 19. Soluţionarea apelului împotriva încheierii prin care, în cadrul etapei admisibilităţii în principiu, s-a respins cererea de revizuire ca inadmisibilă presupune fie pronunţarea unei decizii de respingere a acestuia, fie pronunţarea unei decizii de admitere prin care se casează sentinţa primei instanţe şi se rejudecă cauza sub aspectul elementelor ce fac obiectul etapei admiterii în principiu. 20. Soluţionarea apelului împotriva sentinţei prin care, în cadrul etapei admisibilităţii în principiu, s-a respins cererea de revizuire ca inadmisibilă, are în vedere aceleaşi elemente pe care prima instanţă şi-a întemeiat hotărârea. Astfel, în acest cadru, instanţa de apel va verifica cererea de revizuire doar sub aspectul regularităţii sale, respectiv al îndeplinirii condiţiilor în care poate fi exercitată, hotărârile ce pot fi atacate, cazurile ce o justifică, titularii cererii şi termenul de introducere. 21. Curtea constată că, în această etapă, dispoziţiile art. 421 şi cele ale art. 459 alin. (7) din Codul de procedură penală trebuie, în mod esenţial, coroborate cu cele ale art. 458 din acelaşi act normativ, care stabilesc instanţa judecătorească competentă să judece cererea de revizuire, şi anume instanţa care a judecat cauza în prima instanţă sau, când temeiul cererii de revizuire constă în existenţa unor hotărâri ce nu se pot concilia, instanţa a cărei competenţă se determină potrivit dispoziţiilor art. 44 din acelaşi act normativ. 22. Curtea observă că, deşi nu este prevăzută expres în dispoziţiile art. 421 din Codul de procedură penală soluţia trimiterii cauzei instanţei prevăzute de art. 458 din Codul de procedură penală, ca urmare a admiterii apelului împotriva sentinţei prin care, în cadrul etapei admisibilităţii în principiu, s-a respins cererea de revizuire ca inadmisibilă, acest lucru se desprinde fără echivoc din coroborarea prevederilor procesual penale ale art. 421, 458 şi art. 459 alin. (7). Astfel, soluţionarea apelului în acest cadru priveşte exclusiv examinarea admisibilităţii exercitării unui drept, iar nu o judecată asupra temeiniciei solicitării ce face obiectul exercitării acelui drept, aşadar nu vizează însăşi soluţionarea căii extraordinare de atac a revizuirii (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 79 din 6 martie 2015, Decizia nr. 382 din 7 octombrie 2016, Decizia nr. 73 din 28 martie 2018, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală, prin care s-au admis apelurile declarate de revizuenţi, s-au desfiinţat în totalitate sentinţele şi, rejudecând, s-au admis în principiu cererile de revizuire şi s-au trimis cauzele la instanţele judecătoreşti ce au pronunţat sentinţele apelate în vederea judecării cererii de revizuire). 23. Având în vedere aceste aspecte, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 421 pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală este neîntemeiată, urmând să o respingă în consecinţă. 24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Luoana Florentina Capeţi în Dosarul nr. 4.116/109/2016 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie şi constată că dispoziţiile art. 421 pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Piteşti - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 23 aprilie 2019. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Daniela Ramona Mariţiu ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
