Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ingrid Alina Tudora│- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 163 alin. (3), (6) şi (8) raportat la art. 154 alin. (4) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Constantin Boltaşiu în Dosarul nr. 20.337/215/2018/a1 al Judecătoriei Craiova - Secţia civilă. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.326D/2018. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca nefondată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, din perspectiva criticilor formulate de autorul excepţiei, învederează faptul că procedura comunicării prin afişare are un caracter de excepţie şi se realizează în ultimă instanţă, pentru a preîntâmpina un eventual abuz procesual, prin refuzul repetat de a primi citaţia. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 4. Prin Încheierea din 10 decembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 20.337/215/2018/a1, Judecătoria Craiova - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 163 alin. (3), (6) şi (8) raportat la art. 154 alin. (4) din Codul de procedură civilă. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Constantin Boltaşiu cu ocazia judecării unei cauze civile având ca obiect „reexaminare anulare cerere“. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine că, potrivit art. 154 alin. (4) din Codul de procedură civilă, în situaţia în care comunicarea citaţiilor şi a tuturor actelor de procedură nu se poate face prin agenţii procedurali ai instanţei sau prin orice alt salariat al acesteia, precum şi prin agenţi ori salariaţi ai altor instanţe, în ale căror circumscripţii se află cel căruia i se comunică actul, aceasta se va face prin poştă, cu scrisoare recomandată, cu conţinut declarat şi confirmare de primire, în plic închis. Aşadar, apreciază că scopul comunicării cu confirmare de primire este ca expeditorul să fie avizat că destinatarul comunicării a luat cunoştinţă de comunicare sau cel puţin ar fi putut lua cunoştinţă de aceasta (în situaţia în care refuză să primească corespondenţa). În acest context susţine că procedura afişării nu asigură în niciun caz certitudinea comunicării citaţiilor şi a actelor de procedură, ci, dimpotrivă, contrastează cu modalitatea de transmitere a actului de procedură, respectiv aceea a confirmării de primire, întrucât, afişând actul, nu există certitudinea confirmării de primire. Aşa fiind, comunicarea citaţiilor sau a actelor de procedură „cu confirmare de primire“ nu poate fi făcută, în opinia autorului excepţiei, prin afişare pentru că această ultimă modalitate este specifică unei comunicări simple, existând astfel o contradicţie evidentă între cele două, şi anume: în cazul comunicării simple, expeditorul nu doreşte să aibă certitudinea primirii comunicării de către destinatar, pe când, în cazul comunicării cu confirmare de primire, expeditorul doreşte să ştie că destinatarul comunicării a primit efectiv corespondenţa. 6. Din această perspectivă, autorul excepţiei consideră că art. 163 alin. (3), (6) şi (8) din Codul de procedură civilă contravine art. 21 din Constituţie, care consacră accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, întrucât realizarea comunicării prin afişarea actelor procedurale în cadrul procesului civil, ca modalitate subsecventă a comunicării acestora cu confirmare de primire, reprezintă un nonsens, cele două modalităţi contrastând în mod evident: ori expeditorul vrea să se asigure că a fost recepţionată comunicarea de către destinatar şi atunci apelează la o comunicare cu confirmare de primire ori pe expeditor nu îl interesează să ştie dacă destinatarul comunicării a primit corespondenţa şi atunci face o trimitere poştală simplă. 7. Judecătoria Craiova - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată şi arată că prevederile criticate din Codul de procedură civilă nu încalcă dispoziţiile constituţionale invocate, legiuitorul având dreptul de a stabili reguli clare privind modalităţile de citare şi comunicare a actelor de procedură în cadrul procesului civil. Mai mult, contrar susţinerilor autorului excepţiei, arată că citarea prin modalitatea clasică nu împiedică accesul la justiţie în condiţiile în care dacă există o cutie poştală la domiciliul acestuia, se prezumă că acesta o şi verifică periodic. Astfel, se poate observa că, raportat la volumul de activitate al instanţelor din România şi numărul foarte mare de citaţii şi comunicări, citarea prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire apare ca fiind imposibilă. Tocmai de aceea legiuitorul a ales varianta ca în momentul în care nicio persoană nu este găsită la domiciliu, în prezenţa unei cutii poştale, plicul să poată fi depus în aceasta, iar procedura să fie considerată legal îndeplinită, 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost reţinut în dispozitivul de sesizare, îl constituie prevederile art. 163 alin. (3), (6) şi (8) raportate la art. 154 alin. (4) din Codul de procedură civilă, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015. Potrivit art. 154 alin. (4): „În cazul în care comunicarea potrivit alin. (1) nu este posibilă, aceasta se va face prin poştă, cu scrisoare recomandată, cu conţinut declarat şi confirmare de primire, în plic închis, la care se ataşează dovada de primire/procesul-verbal şi înştiinţarea prevăzute la art. 163.“; - Art. 163: "(3) Dacă destinatarul refuză să primească citaţia, agentul o va depune în cutia poştală. În lipsa cutiei poştale, va afişa pe uşa locuinţei destinatarului o înştiinţare care trebuie să cuprindă: a) anul, luna, ziua şi ora când depunerea sau, după caz, afişarea a fost făcută; b) numele şi prenumele celui care a făcut depunerea sau, după caz, afişarea şi funcţia acestuia; c) numele, prenumele şi domiciliul sau, după caz, reşedinţa, respectiv sediul celui înştiinţat; d) numărul dosarului în legătură cu care se face înştiinţarea şi denumirea instanţei pe rolul căreia se află dosarul, cu indicarea sediului acesteia; e) arătarea actelor de procedură despre a căror comunicare este vorba; f) menţiunea că după o zi, dar nu mai târziu de 7 zile de la afişarea înştiinţării ori, când există urgenţă, nu mai târziu de 3 zile, destinatarul este în drept să se prezinte la sediul instanţei de judecată pentru a i se comunica citaţia. Când domiciliul sau reşedinţa ori, după caz, sediul acestuia nu se află în localitatea unde instanţa de judecată îşi are sediul, înştiinţarea va cuprinde menţiunea că pentru a i se comunica citaţia destinatarul este în drept să se prezinte ia sediul primăriei în a cărei rază teritorială locuieşte sau îşi are sediul; g) menţiunea că, în cazul în care, fără motive temeinice, destinatarul nu se prezintă pentru comunicarea citaţiei în interiorul termenului de 7 zile sau, după caz, al termenului de 3 zile prevăzut la lit. f), citaţia se consideră comunicată la împlinirea acestui termen; h) semnătura celui care a depus sau afişat înştiinţarea [...](6) Dacă destinatarul nu este găsit la domiciliu ori reşedinţă sau, după caz, sediu, agentul îi va înmâna citaţia unei persoane majore din familie sau, în lipsă, oricărei alte persoane majore care locuieşte cu destinatarul ori care, în mod obişnuit, îi primeşte corespondenţa. [...](8) În cazul în care lipsesc persoanele prevăzute la alin. (6) şi (7), precum şi atunci când acestea, deşi prezente, refuză să primească actul, sunt aplicabile dispoziţiile alin. (3)-(5)." 12. Din motivarea excepţiei de neconstituţionalitate Curtea observă că invocarea art. 154 alin. (4) din Codul de procedură civilă este realizată de către autorul excepţiei exclusiv pentru a-şi argumenta criticile formulate cu privire la art. 163 alin. (3), (6) şi (8) din acelaşi act normativ, aşa încât, în realitate, obiect al controlului de constituţionalitate îl constituie numai prevederile art. 163 alin. (3), (6) şi (8) din Codul de procedură civilă, asupra cărora Curtea urmează a se pronunţa. 13. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 care consacră accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, precum şi celor ale art. 6 - Dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 163 alin. (3), (6) şi (8) din Codul de procedură civilă au mai constituit obiect al controlului de constituţionalitate din perspectiva unor critici similare celor formulate în prezenta cauză, în acest sens fiind Decizia nr. 795 din 17 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 20 ianuarie 2016, Decizia nr. 586 din 21 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 967 din 6 decembrie 2017, Decizia nr. 17 din 15 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 7 august 2019, Decizia nr. 131 din 7 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 366 din 10 mai 2019, şi Decizia nr. 365 din 28 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 710 din 29 august 2019, decizii prin care Curtea a constatat că acestea sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. 15. Analizând prevederile legale criticate, Curtea a reţinut că în vederea asigurării contradictorialităţii procesului civil şi respectării dreptului de apărare al părţilor, legiuitorul a reglementat astfel, în mod distinct, citarea părţilor, înţeleasă ca actul procedural prin care se transmite citaţia ce înştiinţează partea de existenţa unui proces, precum şi, într-un sens mai larg, comunicarea oricăror acte de procedură care trebuie aduse la cunoştinţa participanţilor la proces. 16. În ceea ce priveşte modalitatea de comunicare, Curtea a subliniat că regula este cea stabilită de art. 154 alin. (1) din Codul de procedură civilă, potrivit căruia comunicarea citaţiilor şi a tuturor actelor de procedură se face din oficiu, prin agenţii procedurali ai instanţei sau prin oricare alt salariat al acesteia, precum şi ai altor instanţe în ale căror circumscripţii se află cel căruia i se comunică actul şi, numai atunci când această modalitate nu este posibilă, art. 154 alin. (4) reglementează comunicarea prin poştă sau servicii de curierat rapid, în condiţiile prevăzute de art. 154 alin. (5), cu scrisoare recomandată, cu conţinut declarat şi confirmare de primire, în plic închis, la care se ataşează, de asemenea, ca şi în cazul citării prin agenţii procedurali ai instanţelor, dovada de înmânare/procesul-verbal şi înştiinţarea prevăzute la art. 163. 17. Curtea a reţinut astfel că prevederile art. 163 din Codul de procedură civilă reglementează procedura de comunicare a citaţiei prin depunere în cutia poştală ori prin afişarea unei înştiinţări, ceea ce reprezintă o soluţie de comunicare a actului de procedură în situaţia în care destinatarul refuză primirea acestuia, când nu există o cutie poştală, când nu poate fi înmânat uneia dintre persoanele prevăzute la art. 163 alin. (6) şi (7) din Codul de procedură civilă ori acestea refuză să îl primească. O asemenea procedură reprezintă o modalitate derogatorie de îndeplinire a procedurii de citare, determinată de situaţia obiectiv diferită a persoanelor citate, însă nu este de natură să afecteze drepturile constituţionale invocate. Totodată, Curtea a precizat că obligaţia părţilor de a-şi exercita drepturile procesuale cu respectarea dispoziţiilor stabilite de lege, referitoare la comunicarea actelor de procedură, reprezintă expresia aplicării principiului privind dreptul persoanei la judecarea procesului său în mod echitabil şi într-un termen rezonabil, potrivit prevederilor art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, instituirea unor reglementări care să prevină abuzurile servind unei bune administrări a justiţiei, precum şi necesităţii aplicării şi respectării drepturilor şi garanţiilor procesuale ale părţilor. 18. Analizând art. 163 din Codul de procedură civilă, intitulat Procedura de comunicare, Curtea a reţinut că citaţia/orice act de procedură se înmânează personal destinatarului, care va semna dovada de înmânare certificată de „agentul însărcinat cu înmânarea“. În acest caz, legea nu distinge în sensul că agentul însărcinat cu înmânarea este agentul procedural al instanţei, astfel încât acesta poate fi şi funcţionarul poştal, în condiţiile art. 154 alin. (4) din Codul de procedură civilă. În cazul în care destinatarul primeşte citaţia, dar refuză/nu poate semna dovada de înmânare, agentul întocmeşte un proces-verbal în care arată aceste împrejurări. Dacă destinatarul refuză chiar primirea citaţiei, agentul o depune în cutia poştală sau, în lipsa acesteia, va afişa pe uşa locuinţei destinatarului o înştiinţare prin care îi aduce la cunoştinţă că după o zi, dar nu mai târziu de 7 zile de la afişarea înştiinţării sau nu mai puţin de 3 zile, în cazuri urgente, destinatarul trebuie să se prezinte fie la sediul instanţei de judecată care a emis citaţia, dacă aceasta îşi are sediul în aceeaşi localitate cu destinatarul, fie la sediul primăriei din localitatea în a cărei rază teritorială locuieşte sau îşi are sediul destinatarul, pentru a i se comunica citaţia. De asemenea, odată cu afişarea înştiinţării, agentul întocmeşte un proces-verbal în care consemnează refuzul de primire a citaţiei. Potrivit art. 163 alin. (5) şi art. 164 alin. (4) coroborate cu art. 269 şi 270 din Codul de procedură civilă, procesul-verbal întocmit de agent asupra împrejurărilor care au determinat citarea prin depunerea citaţiei în cutia poştală ori prin afişarea înştiinţării are valoare de act autentic cu privire la situaţiile verificate şi atestate nemijlocit de către acesta şi face dovada până la înscrierea în fals cu privire la cele constatate. Dacă destinatarul nu este găsit la domiciliu/reşedinţă/sediu, agentul îi înmânează citaţia/actul de procedură unei persoane majore din familie/care locuieşte împreună cu acesta/care îi primeşte corespondenţa în mod obişnuit sau administratorului/portarului, în cazul unui hotel/unei clădiri cu mai multe apartamente, întocmind un proces-verbal cu privire la această împrejurare, cu precizarea identităţii primitorului. Dacă persoanele menţionate lipsesc sau dacă, deşi prezente, refuză să primească actul, agentul va lăsa citaţia în cutia poştală sau va afişa înştiinţarea prevăzută de art. 163, cu toate consecinţele prevăzute de acest text de lege [art. 163 alin. (6)-(9) din acelaşi cod]. 19. În acest context, Curtea a reţinut că, în toate cazurile de refuz de primire sau de lipsă a destinatarului/altor persoane care pot primi corespondenţa, legiuitorul a reglementat posibilitatea afişării unei înştiinţări a părţii despre posibilitatea de a-şi ridica personal citaţia, sub sancţiunea operării prezumţiei relative de comunicare, dacă destinatarul nu şi-a ridicat actul de la instanţa emitentă sau de la primărie, în termenul prescris de lege. Aşa cum a statuat Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa, în aceste cazuri, afişarea „are în vedere o situaţie cu caracter de excepţie şi urmăreşte să prevină şi să limiteze eventualele abuzuri în exercitarea drepturilor procesuale, de natură să determine tergiversarea soluţionării cauzei, pe calea menţinerii cu rea-credinţă a unei permanente lipse de procedură“ (Decizia nr. 108 din 2 aprilie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 367 din 31 mai 2002). De asemenea, în acest caz, afişarea „contribuie la protejarea dreptului persoanei la respectarea vieţii private, de vreme ce documentul afişat nu-l mai reprezintă însăşi citaţia, ci o înştiinţare care cuprinde elemente suficiente de identificare a destinatarului, a celui care a făcut înştiinţarea, a dosarului la care se referă actul procedural, a locului de unde şi a datei până la care poate fi ridicată citaţia, precum şi menţiunea referitoare la consecinţele procedurale ale neprezentării pentru comunicare“ (a se vedea Decizia nr. 795 din 17 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 20 ianuarie 2016). Ori de câte ori se afişează înştiinţarea, agentul trebuie să depună citaţia şi procesul-verbal respectiv la sediul instanţei care a emis actul ori la sediul primăriei în a cărei rază teritorială locuieşte sau îşi are sediul destinatarul, dacă în localitate nu există instanţă; în acest ultim caz, funcţionarul anume desemnat din cadrul primăriei înaintează instanţei emitente dovada de înmânare semnată de destinatar, procesul-verbal întocmit de agent sau, după caz, dacă destinatarul nu se prezintă să ridice corespondenţa, procesul-verbal întocmit cu această ocazie. 20. Aşa fiind, Curtea a constatat că procedura de citare realizată prin depunerea citaţiei în cutia poştală ori prin afişare nu este de natură să aducă atingere dreptului la un proces echitabil, ci, mai mult, contribuie la protejarea dreptului persoanei la respectarea vieţii private, de vreme ce documentul afişat nu-l mai reprezintă însăşi citaţia, ci o înştiinţare care cuprinde elemente suficiente de identificare a destinatarului, a celui care a făcut înştiinţarea, a dosarului la care se referă actul procedural, a locului de unde şi a datei până la care poate fi ridicată citaţia, precum şi menţiunea referitoare la consecinţele procedurale ale neprezentării pentru comunicare. De asemenea, asupra împrejurărilor care au determinat citarea prin depunerea citaţiei în cutia poştală ori prin afişarea înştiinţării, agentul procedural va întocmi un proces-verbal care face dovada până la înscrierea în fals cu privire la cele constatate. Astfel, reglementarea contribuie la consolidarea prezumţiei legale relative referitoare la comunicarea citaţiei. 21. Curtea a reţinut, totodată că, în contextul realităţii sociale care vizează faptul că, de regulă, destinatarul nu se află la domiciliu/reşedinţă în timpul programului de lucru al agentului procedural/funcţionarului poştal, având propriul program de lucru, obligatoriu, la rândul său, este rezonabilă prezumţia instituită de legiuitor, în vederea evitării perpetuării unei neregularităţi procedurale în materia citării şi a comunicării actelor de procedură. Mai mult, din întreaga reglementare a procedurii aplicabile în cazul în care destinatarul nu poate primi personal corespondenţa, respectiv lipsesc şi persoanele majore din familie/care convieţuiesc cu destinatarul/care îi primesc în mod obişnuit corespondenţa, reiese preocuparea legiuitorului de a asigura protejarea dreptului persoanei la respectarea vieţii private, prin asigurarea confidenţialităţii actelor comunicate, având în vedere că nu se procedează la afişarea a însuşi actului procedural care trebuie comunicat, ci a unei înştiinţări, care îi indică destinatarului că trebuie să se prezinte personal la sediul instanţei sau al primăriei din raza de domiciliu/reşedinţă, după caz, pentru comunicare. 22. Faţă de toate aceste considerente, Curtea a statuat că această modalitate de comunicare nu este de natură să aducă atingere drepturilor fundamentale invocate de autorul excepţiei, ci, dimpotrivă, contribuie la realizarea eficientă a principiului contradictorialităţii şi a dreptului la apărare, garanţii ale dreptului la un proces echitabil, în deplină concordanţă cu art. 21 alin. (3) şi art. 24 din Constituţie, referitoare la dreptul la un proces echitabil şi dreptul la apărare. 23. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză. 24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Constantin Boltaşiu în Dosarul nr. 20.337/215/2018/a1 al Judecătoriei Craiova - Secţia civilă şi constată că prevederile art. 163 alin. (3), (6) şi (8) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Craiova - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 22 aprilie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
