Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Andreea Costin │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 322 pct. 7 din Codul de procedură civilă din 1865, excepţie ridicată de Societatea RER Ecologic Service Bucureşti Rebu - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 1.619/1/2019/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.753D/2020. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autoarea excepţiei a depus la dosar note scrise, prin care solicită admiterea excepţiei şi judecarea cauzei în lipsă. 4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, în principal, pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât criticile autoarei acesteia vizează, în realitate, modalitatea de aplicare şi interpretare a acestora în cauză de către instanţa judecătorească. 5. Pe fond, pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei, având în vedere că pretinsa discriminare rezultă, aşa cum susţine autoarea excepţiei, din legea aplicabilă litigiului raportat la legea în vigoare la data introducerii cererii de executare. Spre deosebire de vechea reglementare procesual civilă, potrivit căreia legea nouă se aplică şi proceselor şi executărilor începute pe legea veche, noul Cod de procedură civilă reglementează o soluţie nouă, potrivit căreia dispoziţiile acestuia se aplică doar proceselor şi executărilor începute după intrarea sa în vigoare. Or, autoarea excepţiei solicită Curţii o interpretare a textelor legale în sensul cuprins în noua reglementare, considerată ca fiind mai favorabilă. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 6. Prin Încheierea din 24 septembrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 1.619/1/2019/a1, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 322 pct. 7 din Codul de procedură civilă din 1865. Excepţia a fost invocată de Societatea RER Ecologic Service Bucureşti Rebu - S.A. din Bucureşti într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de revizuire. 7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale în măsura în care acestea se interpretează în sensul inadmisibilităţii căii de atac a revizuirii pe motivul contrarietăţii de hotărâri în situaţia în care se invocă încălcarea efectului pozitiv al autorităţii de lucru judecat. 8. Normele criticate creează o discriminare în ceea ce priveşte admisibilitatea căii de atac a revizuirii între hotărârile pronunţate după intrarea în vigoare a Legii nr. 310/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative într-un proces început sub imperiul Codului de procedură civilă din 1865 şi hotărârile pronunţate după intrarea în vigoare a Legii nr. 310/2018 într-un proces început sub imperiul actualului Cod de procedură civilă. Prin aplicarea dispoziţiilor legale criticate se produce o discriminare între persoanele care au iniţiat procese sub imperiul Codului de procedură civilă din 1865 şi cele care au demarat procesele după intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă. 9. Se mai susţine că exercitarea căii extraordinare de atac a revizuirii reprezintă o componentă a accesului liber la justiţie şi nu ar trebui să depindă de legea aplicabilă la momentul iniţierii litigiului, ci de legea în vigoare la momentul în care s-a născut efectiv dreptul de a exercita calea de atac. 10. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază că nu este întemeiată excepţia de neconstituţionalitate invocată. 11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 322 pct. 7 din Codul de procedură civilă din 1865, care au următorul cuprins: „Revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri date de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul se poate cere în următoarele cazuri: (...) 7. dacă există hotărâri definitive potrivnice date de instanţe de acelaşi grad sau de grade deosebite, în una şi aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate. Aceste dispoziţii se aplică şi în cazul când hotărârile potrivnice sunt date de instanţe de recurs. În cazul când una dintre instanţe este Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cererea de revizuire se va judeca de această instanţă;“. 15. În legătură cu obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, potrivit căruia „dispoziţiile Codului de procedură civilă se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acestuia în vigoare“, precum şi Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea Constituţională a reţinut că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, Curtea reţine ca obiect al excepţiei dispoziţiile art. 322 pct. 7 din Codul de procedură civilă din 1865. 16. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 21 - Accesul liber la justiţie, art. 124 - Înfăptuirea justiţiei şi în art. 129 - Folosirea căilor de atac. De asemenea, se invocă şi prevederile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că autoarea acesteia consideră dispoziţiile legale criticate ca fiind neconstituţionale în măsura în care acestea se interpretează în sensul inadmisibilităţii căii de atac a revizuirii pe motivul contrarietăţii de hotărâri în situaţia în care se invocă încălcarea efectului pozitiv al autorităţii de lucru judecat. 18. Aceste susţineri nu reprezintă veritabile critici de neconstituţionalitate, ci se circumscriu sferei interpretării şi aplicării prevederilor criticate, în concret, la speţa dedusă judecăţii. În ceea ce priveşte interpretarea şi aplicarea legii, Curtea a reţinut în jurisprudenţa sa că acestea acoperă identificarea normei aplicabile, analiza conţinutului său şi o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit, iar instanţa judecătorească este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide cu privire la aceste aspecte (a se vedea Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009). Printr-o jurisprudenţă constantă, Curtea s-a pronunţat cu privire la competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşti de a soluţiona probleme care ţin de interpretarea şi/sau aplicarea legii. Astfel, prin Decizia nr. 504 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, paragraful 14, Curtea s-a pronunţat în sensul că, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, aceasta asigură controlul de constituţionalitate a legilor, a ordonanţelor Guvernului, a tratatelor internaţionale şi a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispoziţiile şi principiile Constituţiei. Aşadar, aplicarea şi interpretarea legii nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curtea Constituţională, acestea fiind de resortul exclusiv al instanţei judecătoreşti care judecă fondul cauzei, precum şi, eventual, al instanţelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) şi (3) din Constituţie. 19. Totodată, Curtea reţine că instanţa judecătorească învestită cu soluţionarea cauzei în care a fost invocată prezenta excepţie de neconstituţionalitate este cea care va determina legea aplicabilă speţei, inclusiv sub aspectul exercitării căilor de atac. 20. Raportarea dispoziţiilor cuprinse în Codul de procedură civilă din 1865 la noua reglementare procesual civilă, cu modificările şi completările ulterioare, Curtea reţine că în jurisprudenţa sa constantă (a se vedea, în acest sens, spre exemplu Decizia nr. 44 din 12 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 338 din 10 iunie 2013) a statuat că examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispoziţiile constituţionale pretins încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele şi raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparaţie la dispoziţii ori principii ale Constituţiei. Totodată, în acest context, trebuie reamintit că cetăţenii se pot afla în situaţii diferite în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 785 din 23 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 14 februarie 2022, paragraful 34, Decizia nr. 244 din 3 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 9 august 2022, paragraful 20, sau Decizia nr. 173 din 29 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 378 din 17 mai 2016, paragraful 35). Prin urmare, trebuie avut în vedere tratamentul pe care legea îl prevede faţă de cei cărora li se aplică în decursul perioadei în care reglementările sale sunt în vigoare, iar nu în raport cu efectele produse prin reglementările legale ulterioare. 21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 322 pct. 7 din Codul de procedură civilă din 1865, excepţie ridicată de Societatea RER Ecologic Service Bucureşti Rebu - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 1.619/1/2019/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 28 mai 2024. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Andreea Costin -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
