Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Oana-Cristina Puică│- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Maria Eleonora Centea. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 alin. (16) teza ultimă din Codul de procedură penală, excepţie ridicată, din oficiu, de judecătorul de cameră preliminară în Dosarul nr. 17.158/215/2018/a1 al Judecătoriei Craiova şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.165D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 1.941D/2019, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 alin. (16) teza finală din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Romeo Vulpe în Dosarul nr. 171/91/2019/a1 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia penală şi pentru cauze cu minori. 4. La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepţiei, avocatul Ion Rusu, având împuternicire avocaţială depusă la dosar. Lipseşte cealaltă parte, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 5. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 2.544D/2019, care are ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 alin. (16) teza a doua din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Ioan Istine în Dosarul nr. 611/279/2019 al Judecătoriei Piatra-Neamţ - Secţia penală. 6. La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 7. Curtea, având în vedere că excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 1.165D/2019, nr. 1.941D/2019 şi nr. 2.544D/2019 au obiect identic, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor. 8. Avocatul autorului excepţiei Romeo Vulpe este de acord cu conexarea dosarelor. 9. Reprezentantul Ministerului Public apreciază că sunt întrunite condiţiile pentru conexarea cauzelor. 10. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.941D/2019 şi nr. 2.544D/2019 la Dosarul nr. 1.165D/2019, care a fost primul înregistrat. 11. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul avocatului autorului excepţiei, care solicită admiterea acesteia şi depune note scrise. Susţine, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept, ale art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil, ale art. 131 alin. (1) privind rolul Ministerului Public şi ale art. 132 alin. (1) referitor la statutul procurorilor, precum şi ale art. 11 alin. (1) şi (2) privind dreptul internaţional şi dreptul intern şi ale art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, raportate la prevederile art. 6 referitor la dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi ale art. 47 paragraful 2 privind dreptul la un proces echitabil din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, întrucât, dacă judecătorul de cameră preliminară respinge o primă cerere de confirmare a unei ordonanţe a procurorului de renunţare la urmărirea penală, acesta din urmă nu mai are posibilitatea să dispună o nouă soluţie de renunţare în acelaşi dosar, fiind obligat să îl trimită în judecată pe inculpat. 12. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, arată că dispoziţiile art. 318 alin. (16) fraza a doua din Codul de procedură penală nu au legătură cu soluţionarea cauzelor în care a fost ridicată excepţia, întrucât acestea nu au ca obiect rezolvarea unei a doua cereri de confirmare a soluţiei de renunţare la urmărirea penală în respectivele dosare, astfel că nu sunt întrunite condiţiile reglementate de prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele: 13. Prin Încheierea din 22 martie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 17.158/215/2018/a1, Judecătoria Craiova a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 alin. (16) teza ultimă din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată, din oficiu, de judecătorul de cameră preliminară într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de confirmare a unei ordonanţe de renunţare la urmărirea penală. 14. Prin Încheierea din 22 mai 2019, pronunţată în Dosarul nr. 171/91/2019/a1, Curtea de Apel Galaţi - Secţia penală şi pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 alin. (16) teza finală din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Romeo Vulpe într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei împotriva încheierii prin care judecătorul de cameră preliminară, constatând legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală, a dispus începerea judecăţii într-o cauză în care, în faza de urmărire penală, a fost respinsă o cerere a procurorului de confirmare a unei soluţii de renunţare la urmărirea penală. 15. Prin Sentinţa penală nr. 755 din 26 iulie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 611/279/2019, Judecătoria Piatra-Neamţ - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 alin. (16) teza a doua din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Ioan Istine într-o cauză penală aflată în faza de judecată. 16. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că dispoziţiile art. 318 alin. (16) fraza a doua din Codul de procedură penală încalcă principiile fundamentale privind statul de drept, egalitatea în drepturi, dreptul la un proces echitabil, restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, rolul Ministerului Public şi statutul procurorilor, întrucât exclud posibilitatea dispunerii unei noi soluţii de renunţare la urmărirea penală în aceeaşi cauză, indiferent de motivul pentru care judecătorul de cameră preliminară a infirmat prima ordonanţă de renunţare la urmărire. Arată, astfel, că, în faza de urmărire penală, în situaţia în care procurorul constată că sunt întrunite condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 318 din Codul de procedură penală, acesta este obligat să dispună o soluţie de renunţare la urmărirea penală. Or, dacă judecătorul de cameră preliminară respinge cererea de confirmare a ordonanţei procurorului, acesta din urmă nu mai are posibilitatea să dispună în aceeaşi cauză o nouă soluţie de renunţare la urmărire. Astfel, în speţă, deşi - după infirmarea de către judecător a soluţiei de renunţare la urmărirea penală - situaţia de fapt şi de drept nu s-a schimbat, iar procurorul de caz ar fi trebuit să dispună aceeaşi soluţie, acest lucru nu a fost posibil din cauza textului de lege criticat, procurorul fiind forţat să întocmească rechizitoriul şi să trimită inculpatul în judecată. Aşadar, chiar dacă cererea de confirmare a ordonanţei de renunţare la urmărirea penală este respinsă din culpa organelor judiciare, se poate ajunge în situaţia ca suspectul/inculpatul să fie trimis în judecată, deşi se apreciază că ar trebui să beneficieze de o soluţie mai blândă. Mai arată că această situaţie nu poate fi rezolvată de instanţa de judecată prin aplicarea dispoziţiilor art. 80 şi următoarele din Codul penal, deoarece nu permit limitele diferite ale maximului pedepsei prevăzute de lege pentru infracţiunea săvârşită. Astfel, în timp ce procurorul poate renunţa la urmărirea penală dacă limita maximă a pedepsei închisorii prevăzute de lege pentru infracţiunea comisă este de 7 ani, instanţa nu poate dispune renunţarea la aplicarea pedepsei dacă acest maxim este mai mare de 5 ani. Consideră că principiul legalităţii este lipsit de conţinut, întrucât procurorul de caz, deşi este convins că în cauză se impune soluţia renunţării la urmărirea penală, este obligat de textul de lege criticat să îl trimită în judecată pe inculpat. De asemenea, arată că limitarea instituită de dispoziţiile art. 318 alin. (16) fraza a doua din Codul de procedură penală creează o situaţie discriminatorie pentru suspect/inculpat. 17. Curtea de Apel Galaţi - Secţia penală şi pentru cauze cu minori, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu şi-a exprimat opinia cu privire la temeinicia excepţiei de neconstituţionalitate. 18. Judecătoria Piatra-Neamţ - Secţia penală apreciază că dispoziţiile art. 318 alin. (16) fraza a doua din Codul de procedură penală încalcă prevederile art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie. Astfel, arată că, în cazul în care există o carenţă a urmăririi penale sau a cererii de confirmare a renunţării la aceasta, ce nu poate fi remediată prin eventuale acte ulterioare ale procurorului, de exemplu, ordonanţa nu îndeplineşte criteriile legale, urmărirea penală în integralitatea sa ori doar anumite acte de urmărire sau ordonanţa de renunţare nu au fost efectuate de către organele competente, atunci judecătorul de cameră preliminară trebuie să pronunţe o soluţie de respingere a cererii, în conformitate cu prevederile art. 318 alin. (15) lit. a) din Codul de procedură penală, cauza fiind retrimisă organelor de urmărire penală. Într-o astfel de situaţie, o nouă soluţie de renunţare la urmărirea penală nu mai poate fi dispusă, chiar dacă, după refacerea actului sau actelor de urmărire penală, toate condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 318 alin. (1)-(3) din Codul de procedură penală ar fi îndeplinite şi ar rezulta, prin prisma acestor criterii, că nu există interes public în urmărirea faptei. În acest caz, chiar dacă fapta are o gravitate extrem de redusă, suspectul/inculpatul are un comportament - anterior şi ulterior faptei - exemplar, fapta nu a avut niciun fel de ecou public, încălcarea adusă valorilor sociale este minimă, urmările faptei sunt inexistente sau minime, cheltuielile ocazionate de desfăşurarea procesului penal sunt total disproporţionate cu gravitatea faptei şi a posibilelor urmări, totuşi procurorul este obligat să efectueze urmărirea penală şi să dispună trimiterea în judecată a autorului faptei. În schimb, în situaţia în care atât urmărirea penală, cât şi soluţia, respectiv cererea de confirmare a renunţării la urmărire penală sunt efectuate în totală concordanţă cu legea chiar de la momentul efectuării primei sesizări către judecătorul de cameră preliminară, autorul faptei are toate şansele ca cererea de confirmare a renunţării să fie admisă şi să nu mai sufere consecinţele unui proces penal, ceea ce este de natură să creeze o inegalitate de tratament între suspecţi/inculpaţi. 19. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 20. Avocatul Poporului, în punctele de vedere transmise în dosarele Curţii Constituţionale nr. 1.165D/2019 şi nr. 2.544D/2019, consideră că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 alin. (16) fraza a doua din Codul de procedură penală este inadmisibilă, întrucât a fost invocată în cauze în care judecătorul de cameră preliminară a fost învestit pentru prima dată cu o cerere de confirmare a soluţiei de renunţare la urmărirea penală. Prin urmare, dispoziţiile art. 318 alin. (16) fraza a doua din Codul de procedură penală nu au legătură cu soluţionarea cauzei în sensul prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. Invocă, în acest sens, şi jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, şi anume Decizia nr. 48 din 22 ianuarie 2019. 21. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, susţinerile avocatului autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 22. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 23. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 318 alin. (16) fraza a doua din Codul de procedură penală, introduse prin prevederile art. II pct. 82 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru completarea art. 31 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 23 mai 2016. Textul de lege criticat are următorul cuprins: „(16) [...] În cazul în care judecătorul a respins cererea de confirmare a soluţiei de renunţare la urmărirea penală, o nouă renunţare nu mai poate fi dispusă, indiferent de motivul invocat.“ 24. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii de lege, autorii excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept, ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, ale art. 131 alin. (1) privind rolul Ministerului Public şi ale art. 132 alin. (1) referitor la statutul procurorilor, precum şi ale art. 11 alin. (1) şi (2) privind dreptul internaţional şi dreptul intern şi ale art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, raportate la prevederile art. 6 referitor la dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi ale art. 47 paragraful 2 privind dreptul la un proces echitabil din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. 25. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 318 alin. (16) fraza a doua din Codul de procedură penală vizează imposibilitatea dispunerii unei noi soluţii de renunţare la urmărirea penală în ipoteza în care judecătorul de cameră preliminară a respins anterior o cerere de confirmare a unei astfel de soluţii în acelaşi dosar. 26. Curtea observă că dispoziţiile art. 318 alin. (16) fraza a doua din Codul de procedură penală au legătură cu soluţionarea cauzei în care este ridicată excepţia de neconstituţionalitate având ca obiect acest text de lege numai dacă excepţia este invocată în cursul fazei de urmărire penală, în cadrul procesual creat prin formularea de către procuror a unei noi cereri de confirmare a soluţiei de renunţare la urmărirea penală în respectivul dosar, cerere care, potrivit textului de lege criticat, este inadmisibilă. 27. Curtea reţine că din cele trei speţe în care a fost invocată prezenta excepţie de neconstituţionalitate numai una se află în faza de urmărire penală, însă judecătorul de cameră preliminară, autor al excepţiei, a fost învestit pentru prima dată cu o cerere de confirmare a unei soluţii de renunţare la urmărirea penală în acel dosar. Cea de-a doua speţă se află în faza de cameră preliminară, iar cea de-a treia, în faza de judecată a procesului penal. Aşa fiind, dispoziţiile art. 318 alin. (16) fraza a doua din Codul de procedură penală nu au incidenţă în speţele în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate, întrucât acestea fie nu se mai află în cursul urmăririi penale, fie se află în această fază procesuală, dar judecătorul de cameră preliminară nu a fost învestit pentru a doua oară cu o cerere de confirmare a unei soluţii de renunţare la urmărirea penală în acelaşi dosar. Or, potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti [...] privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei [...]“. 28. Curtea constată că, indiferent de soluţia pronunţată, decizia sa nu ar produce niciun efect cu privire la rezolvarea fondului cauzelor în care a fost ridicată prezenta excepţie de neconstituţionalitate, dispoziţiile art. 318 alin. (16) fraza a doua din Codul de procedură penală neavând legătură - în sensul prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 - cu soluţionarea cauzelor. Curtea Constituţională s-a mai pronunţat în jurisprudenţa sa în acest sens, de exemplu, prin Decizia nr. 48 din 22 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 321 din 24 aprilie 2019, paragrafele 39 şi 40. 29. Ţinând cont de prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 alin. (16) fraza a doua din Codul de procedură penală este inadmisibilă. 30. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 alin. (16) fraza a doua din Codul de procedură penală, excepţie ridicată, din oficiu, de judecătorul de cameră preliminară în Dosarul nr. 17.158/215/2018/a1 al Judecătoriei Craiova, de Romeo Vulpe în Dosarul nr. 171/91/2019/a1 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de Ioan Istine în Dosarul nr. 611/279/2019 al Judecătoriei Piatra-Neamţ - Secţia penală. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Craiova, Curţii de Apel Galaţi - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi Judecătoriei Piatra-Neamţ - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 17 mai 2022. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE pentru prof. univ. dr. VALER DORNEANU, în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Oana-Cristina Puică -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
