Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 267 din 27 aprilie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în integralitatea sa, şi, în special, a celor ale art. 39 din acest act normativ

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 267 din 27 aprilie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în integralitatea sa, şi, în special, a celor ale art. 39 din acest act normativ

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 562 din 14 iulie 2017

Comenteaza legea


┌────────────────────┬────────────────────┐
│Valer Dorneanu      │- preşedinte        │
├────────────────────┼────────────────────┤
│Marian Enache       │- judecător         │
├────────────────────┼────────────────────┤
│Petre Lăzăroiu      │- judecător         │
├────────────────────┼────────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea │- judecător         │
├────────────────────┼────────────────────┤
│Daniel-Marius Morar │- judecător         │
├────────────────────┼────────────────────┤
│Mona-Maria Pivniceru│- judecător         │
├────────────────────┼────────────────────┤
│Livia Doina Stanciu │- judecător         │
├────────────────────┼────────────────────┤
│Varga Attila        │- judecător         │
├────────────────────┼────────────────────┤
│Ingrid Alina Tudora │- magistrat-asistent│
└────────────────────┴────────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în integralitatea sa, şi, în special, a celor ale art. 39 din acest act normativ, excepţie ridicată de Adrian Gheorghe Tabora în Dosarul nr. 1.374/111/2015/A2⃰ al Tribunalului Bihor - Secţia I civilă. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.080D/2016.
    2. La apelul nominal se prezintă, personal, autorul excepţiei de neconstituţionalitate. Lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul autorului excepţiei, care solicită admiterea acesteia şi reiterează, în esenţă, cele reţinute în cuprinsul notelor scrise prin care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate. În acest sens, depune la dosar concluzii scrise.
    4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, având în vedere că atât Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, în ansamblu său, cât şi prevederile art. 39 ale acestui act normativ au mai fost supuse controlului de constituţionalitate. În acest sens, menţionează jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, concretizată, spre exemplu, prin Decizia nr. 792 din 17 noiembrie 2015 şi Decizia nr. 221 din 12 aprilie 2016.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    5. Prin Încheierea din 17 mai 2016, pronunţată în Dosarul nr. 1.374/111/2015/A2*, Tribunalul Bihor - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în integralitatea sa, şi, în special, a celor ale art. 39 din acest act normativ. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Adrian Gheorghe Tabora, cu ocazia soluţionării unei contestaţii în anulare formulate împotriva Încheierii civile din 3 decembrie 2015, prin care s-a respins cererea de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine că prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 sunt neconstituţionale, din punct de vedere extrinsec, deoarece instituie norme de natura legilor organice prin care, excedând scopului urmărit de stabilirea şi colectarea taxelor de timbru judiciar la bugetul public, au fost aduse modificări substanţiale ce ţin de procedura de judecată, respectiv, norme ce ţin de organizarea şi funcţionarea instanţelor judecătoreşti. Totodată, apreciază că prevederile art. 39 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 instituie norme de natura legii organice în judecarea cererilor de reexaminare a modului de stabilire a taxelor judiciare, care derogă de la Codul de procedură civilă şi care, nefiind adoptate cu procedura prevăzută de art. 76 alin. (1) din Constituţie, adică cu votul majorităţii fiecărei camere, contravin art. 115 alin. (6) din Constituţie.
    7. Referitor la criticile de natură intrinsecă formulate, autorul excepţiei susţine că prevederile art. 39 sunt neconstituţionale în măsura în care reglementează judecarea unor cereri prealabile accesului la justiţie, fără citarea legală a părţii interesate şi fără garantarea dreptului justiţiabilului la un recurs efectiv, fiind îngrădit, astfel, atât accesul liber la justiţie, cât şi dreptul la un proces echitabil. Apreciază că art. 39 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 este neconstituţional şi prin raportare la art. 1 alin. (5) din Constituţie, coroborat cu prevederile Legii nr. 24/2000, întrucât nu se arată clar, precis şi fără echivoc modul de finalizare a soluţionării cererii de reexaminare, prevăzută de art. 39 alin. (1) din ordonanţa de urgenţă.
    8. În fine, apreciază că art. 39 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 contravine dispoziţiilor art. 44 din Legea fundamentală, întrucât, în cuprinsul acestui text nu se menţionează faptul că la restituirea totală ori proporţională cu reducerea sumei contestate, justiţiabilul nu este despăgubit pentru această taxă, nedatorată de fapt, cu dobânda legală corespunzătoare timpului cât suma respectivă a fost gestionată de către Trezoreria Statului, în mod nejustificat.
    9. Tribunalul Bihor - Secţia I civilă apreciază că reglementarea unei cereri de reexaminare împotriva măsurii de stabilire a taxei de timbru, în condiţiile art. 39 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, nu contravine Constituţiei României. În opinia instanţei de judecată, însă, instanţa de contencios constituţional trebuie să verifice în ce măsură imposibilitatea atacării încheierii de reexaminare a taxei de timbru, pe calea unei contestaţii în anulare, nu reprezintă o încălcare a accesului la justiţie, în condiţiile în care această soluţie a instanţei de fond, pronunţată de un alt complet, nu mai poate fi atacată în căile de atac.
    10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    11. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, face referire la jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, şi anume Decizia nr. 42 din 27 ianuarie 2005, Decizia nr. 164 din 22 martie 2005 sau Decizia nr. 792 din 17 noiembrie 2015.
    12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei de neconstituţionalitate, notele scrise depuse la dosar, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în integralitatea sa, şi, în special, cele ale art. 39 din acest act normativ, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările şi completările ulterioare. Potrivit art. 39,
    "(1) Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, reclamantul poate face cerere de reexaminare, la aceeaşi instanţă, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate. Cererea de reexaminare este scutită de la plata taxei judiciare de timbru.
(2) Cererea se soluţionează în camera de consiliu de un alt complet, fără citarea părţilor, prin încheiere definitivă. Dispoziţiile art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedură civilă rămân aplicabile în ceea ce priveşte complinirea celorlalte lipsuri ale cererii de chemare în judecată. Instanţa va proceda la comunicarea cererii de chemare în judecată, în condiţiile art. 201 alin. (1) din Codul de procedură civilă, numai după soluţionarea cererii de reexaminare.
(3) În cazul admiterii integrale sau parţiale a cererii de reexaminare, instanţa va dispune restituirea taxei de timbru total ori, după caz, proporţional cu reducerea sumei contestate.
(4) În cazul taxelor datorate pentru cereri adresate Ministerului Justiţiei şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, soluţionarea cererii de reexaminare este de competenţa Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.“ "

    15. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, în integralitatea sa, precum şi cele ale art. 39 din acest act normativ sunt contrare dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) coroborat cu prevederile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 73 alin. (3) lit. l) şi t) referitor la categoriile de legi, art. 74 alin. (3) şi (5) cu privire la iniţiativa legislativă, art. 75 referitor la sesizarea Camerelor, art. 76 alin. (1) privind adoptarea legilor şi a hotărârilor, art. 115 alin. (5) şi (6) privind delegarea legislativă, precum şi celor ale art. 126 alin. (2) referitor la instanţele judecătoreşti.
    16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 a mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, atât în integralitatea sa, cât şi pe articole. În acest sens, referitor la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, în ansamblul său, Curtea s-a mai pronunţat, spre exemplu, prin Decizia nr. 118 din 6 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 351 din 13 mai 2014, Decizia nr. 245 din 29 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 400 din 30 mai 2014, Decizia nr. 523 din 7 iulie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 610 din 12 august 2015, sau Decizia nr. 402 din 28 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 496 din 7 iulie 2015, iar în ceea ce priveşte art. 39 alin. (2) din acest act normativ, Curtea s-a pronunţat, de asemenea, prin Decizia nr. 471 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 12 noiembrie 2014, Decizia nr. 696 din 20 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 892 din 27 noiembrie 2015 şi Decizia nr. 11 din 17 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 25 aprilie 2017, decizii prin care a statuat în sensul constituţionalităţii prevederilor criticate ale acestui act normativ.
    17. Referitor la criticile de natură extrinsecă formulate, în jurisprudenţa sa, exemplu fiind Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014, Curtea a statuat că dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 115 alin. (5) condiţionează intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţă de îndeplinirea cumulativă a două cerinţe: depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgenţă la Camera competentă să fie sesizată şi publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I. Dispoziţiile constituţionale sunt transpuse la nivel legal de art. 12 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit căruia „Ordonanţele de urgenţă ale Guvernului intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, sub condiţia depunerii lor prealabile la Camera competentă să fie sesizată, dacă în cuprinsul lor nu este prevăzută o dată ulterioară“. Depunerea ordonanţei de urgenţă spre dezbatere în procedură de urgenţă la Camera competentă să fie sesizată drept condiţie necesară intrării în vigoare a actului normativ nu reprezintă altceva decât o obligaţie ce incumbă emitentului, respectiv Guvernului, în calitate de legiuitor delegat.
    18. De asemenea, referitor la criticile potrivit cărora prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 au fost aduse modificări substanţiale ce ţin de procedura de judecată, respectiv, de organizarea şi funcţionarea instanţelor judecătoreşti, prin Decizia nr. 752 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 100 din 6 februarie 2015, spre exemplu, Curtea a reţinut că, în Nota de fundamentare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, legiuitorul delegat a subliniat că modificarea cadrului legal de desfăşurare a procesului civil prin adoptarea Codului de procedură civilă, precum şi punerea în aplicare a noilor instituţii adoptate prin Codul civil impuneau revizuirea urgentă a legislaţiei şi în materia taxelor judiciare de timbru, care trebuie să reflecte noua structură şi dinamică a procesului civil, noile garanţii procedurale acordate părţilor pentru asigurarea unui proces echitabil, precum şi acoperirea costurilor suplimentare pentru dezvoltarea infrastructurii, pregătirea personalului din sistemul justiţiei etc. Sa arătat, totodată, că neadoptarea urgentă a acestui act normativ ar fi condus la conservarea unui sistem de taxare neadaptat în raport cu întreaga evoluţie în plan legislativ, cu liniile trasate prin regândirea sistemului juridic românesc odată cu adoptarea noului Cod civil şi a noului Cod de procedură civilă, în acest sens, orice întârziere în asanarea şi sistematizarea legislaţiei în materia taxelor de timbru ar fi condus la menţinerea nepermisă a neconcordanţelor între prevederile legale în această materie cu prevederile noilor coduri, prin perpetuarea acelor norme care trebuie expres abrogate, fiind perimate sau chiar în contradicţie cu noul cadru normativ. În aceeaşi ipoteză, a neadoptării urgente a actului normativ în discuţie, legiuitorul delegat a susţinut că ar fi fost menţinute şi aspectele care impietează asupra transparenţei aplicării actualelor norme, printre care lipsa criteriilor statistice pentru o evidenţă clară asupra tuturor operaţiunilor pe care le implică sistemul de taxare actual. Totodată, consecinţele negative pe planul transparenţei şi disciplinei financiare impuse de exerciţiul colectării la buget a sumelor derivând din plata taxelor judiciare de timbru, dar şi pe planul situaţiei justiţiabililor şi al nevoilor acute ale sistemului, nu ar fi fost deloc neglijabile. Întrucât aspectele mai sus menţionate vizează un interes public şi constituie o situaţie extraordinară, a cărei reglementare nu putea fi amânată, Curtea a apreciat că sa impus adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanţei de urgenţă,cu respectarea art. 115 alin. (4) şi (6) din Constituţia României, astfel încât critica de neconstituţionalitate extrinsecă este neîntemeiată.
    19. Totodată, Curtea reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 139 din Constituţie privind stabilirea impozitelor, taxelor şi a oricăror altor venituri ale bugetelor centrale, respective a celor locale, din formularea constituţională „se stabilesc numai prin lege“ se deduce că nu este de conceput să se stabilească impozite, taxe sau alte contribuţii la bugetul de stat şi la bugetul asigurărilor sociale de stat prin hotărâre a Guvernului sau prin ordine ale miniştrilor, ci numai prin acte normative cu putere de lege. Prin urmare, stabilirea taxelor judiciare de timbru prin ordonanţă de urgenţă a Guvernului nu contravine Legii fundamentale.
    20. În ceea ce priveşte criticile de natură intrinsecă formulate, referitor la pretinsa încălcare a prevederilor constituţionale privind accesul liber la justiţie prin impunerea unor taxe judiciare de timbru, Curtea a arătat că accesul liber la justiţie nu echivalează cu gratuitatea serviciului prestat de instanţele judecătoreşti, legiuitorul având deplina legitimitate constituţională de a impune taxe judiciare de timbru (Decizia nr. 832 din 11 octombrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 824 din 7 decembrie 2012). Curtea a reţinut, de asemenea, că nicio dispoziţie constituţională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiţie, regula fiind cea a timbrării acţiunilor în justiţie, iar excepţiile sunt posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor.
    21. Curtea Constituţională a statuat în jurisprudenţa sa că accesul liber la justiţie nu înseamnă accesul la toate structurile judecătoreşti şi la toate gradele de jurisdicţie. Acest drept poate fi supus unor condiţionări de fond şi de formă, iar existenţa uneia ori a mai multor căi de atac nu este impusă, pentru toate cazurile, nici de Constituţie şi nici de vreun tratat internaţional la care România este parte. Totodată, condiţiile de exercitare a dreptului de acces liber la justiţie, precum şi căile de atac sunt prevăzute de norme juridice procedurale. Astfel, conform dispoziţiilor art. 126 alin. (2) din Constituţie, „Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“, iar art. 129 din Legea fundamentală prevede că, „Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căite de atac, în condiţiile legii“.
    22. Referitor la art. 39 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, în jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că acesta reprezintă o normă procedurală care reglementează soluţionarea cererii de reexaminare împotriva încheierii de stabilire a taxei judiciare de timbru, aşadar un incident procedural prealabil antamării fondului de către instanţa de judecată. Întrucât în discuţie este o chestiune prealabilă, soluţionarea acesteia este guvernată de principiul celerităţii, care ar fi grav afectat prin aplicarea în materie a principiilor oralităţii şi contradictorialităţii, a obligativităţii citării părţilor, ca şi a posibilităţii exercitării unei căi de atac împotriva încheierii de soluţionare a cererii de reexaminare. Curtea a mai observat că raţiuni ce ţin de necesitatea soluţionării într-un termen rezonabil a cauzelor aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti justifică în mod obiectiv soluţia legislativă criticată, care asigură în mod eficient un raport rezonabil de proporţionalitate între scopul urmărit - stabilirea corectă a taxelor judiciare de timbru - şi mijloacele procedurale utilizate. Totodată, Curtea a statuat că acest cadru legislativ, în deplin acord cu normele fundamentale, creează premisele necesare ce permit instanţei judecătoreşti să examineze circumstanţele specifice fiecărui caz şi să realizeze un just echilibru între interesele individuale şi cele privind administrarea justiţiei, astfel încât solicitantului să îi fie asigurat accesul efectiv la justiţie.
    23. În acest context, Curtea apreciază că nu pot fi reţinute nici criticile privind neconstituţionalitatea art. 39 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 faţă de art. 1 alin. (5) din Constituţie, coroborat cu prevederile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
    24. Curtea observă, de asemenea, că, astfel cum prevede art. 45 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie, după caz, integral, parţial sau proporţional, la cererea petiţionarului. Aşadar, judecătorul urmează să aprecieze care este cuantumul sumei care va fi reţinută, corespunzător, în funcţie de specificitatea cauzei şi a activităţilor desfăşurate până la momentul la care acesta constată că devine aplicabil vreunul dintre cazurile de restituire, integrală sau parţială, a sumei plătite de reclamant cu titlu de taxă judiciară de timbru. Cât priveşte susţinerile autorului potrivit cărora, în cuprinsul art. 39 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 nu se prevede faptul că, odată cu „restituirea taxei de timbru total ori, după caz, proporţional cu reducerea sumei contestate“, justiţiabilul - privat în prealabil de dreptul de proprietate asupra banilor săi prin plata unei sume nedatorate - nu este despăgubit pentru aceasta cu dobânda legală corespunzătoare, Curtea apreciază că o atare critică vizează o omisiune legislativă, care nu intră în sfera de competenţă a instanţei de contencios constituţional. De altfel, taxele judiciare de timbru constituie o contraprestaţie raportat la actul de justiţie, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităţilor judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiţie.
    25. De altfel, cu privire la instituirea taxelor judiciare de timbru, Curtea Constituţională are o bogată jurisprudenţă, în acord cu cea a Curţii Europene a Drepturilor Omului, prin care s-a statuat că accesul la justiţie nu presupune gratuitatea actului de justiţie şi nici, implicit, realizarea unor drepturi pe cale judecătorească în mod gratuit. În cadrul mecanismului statului, funcţia de restabilire a ordinii de drept, ce se realizează de către autoritatea judecătorească, este, de fapt, un serviciu public ale cărui costuri sunt suportate de la bugetul de stat. În consecinţă, legiuitorul este îndreptăţit să instituie taxe judiciare de timbru pentru a nu se afecta bugetul de stat prin costurile procedurii judiciare deschise de părţile aflate în litigiu.
    26. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudenţa Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele deciziilor menţionate îşi păstrează aplicabilitatea şi în prezenta cauză.
    27. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Adrian Gheorghe Tabora în Dosarul nr. 1.374/111/2015/A2* al Tribunalului Bihor - Secţia I civilă şi constată că prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în integralitatea sa, şi, în special, cele ale art. 39 din acest act normativ sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Bihor - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 27 aprilie 2017.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Ingrid Alina Tudora

    ----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 267 din 27 aprilie 2017

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ DECIZIA nr. 267 din 27 aprilie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în integralitatea sa, şi, în special, a celor ale art. 39 din acest act normativ

Comentarii

Atentie, Juristi!

DECIZIA nr. 267 din 27 aprilie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în integralitatea sa, şi, în special, a celor ale art. 39 din acest act normativ