Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Andreea Costin │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 144 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Carmen Graţiana Zorzon în Dosarul nr. 495/1/2019/a2 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia a II-a civilă şi în dosarele nr. 536/59/2019 şi nr. 883/59/2019 ale Curţii de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, de Ioana Sultana Stan în Dosarul nr. 564/32/2018 al Curţii de Apel Bacău - Secţia I civilă, de Nicolae Mihăilescu în Dosarul nr. 898/59/2019 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale şi de Vasile Panţuş în Dosarul nr. 484/44/2019/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă, care formează obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 1.485D/2019, nr. 1.793D/2019, nr. 2.462D/2019, nr. 3.007D/2019, nr. 3.189D/2019 şi nr. 3.434D/2019. 2. Magistratul-asistent referă asupra faptului că dezbaterile au avut loc la data de 4 aprilie 2023, în prezenţa reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu, când, prin încheierea pronunţată în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dosarele nr. 1.793D/2019, nr. 2.462D/2019, nr. 3.007D/2019, nr. 3.189D/ 2019 şi nr. 3.434D/2019 au fost conexate la Dosarul nr. 1.485D/2019. Prin aceeaşi încheiere, Curtea, constatând necesitatea lămuririi suplimentare a unor aspecte invocate în cererea transmisă de către autoarea excepţiei de neconstituţionalitate în cursul şedinţei de judecată, dar după închiderea dezbaterilor în Dosarul nr. 1.793D/2019, în temeiul art. 58 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, a dispus redeschiderea dezbaterilor pentru data de 9 mai 2023. 3. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. 4. În legătură cu citarea autoarei excepţiei de neconstituţionalitate ce formează obiectul Dosarului nr. 1.793D/2019, magistratul-asistent referă asupra faptului că dovada de înmânare a citaţiei nu cuprinde ora când citaţia a fost înmânată. De asemenea, autoarea excepţiei a depus, înaintea începerii şedinţei de judecată, un memoriu prin care menţionează că a luat cunoştinţă de noul termen de judecată, precum şi de faptul că Dosarul nr. 1.793D/2019 a fost conexat cu alte cinci dosare, însă se opune măsurii conexării. 5. Având cuvântul în privinţa acestui incident procedural, reprezentantul Ministerului Public apreciază că citarea autoarei excepţiei este legal îndeplinită, chiar în lipsa indicării orei pe dovada de înmânare a citaţiei, autoarea excepţiei având garantat dreptul la apărare prin faptul că are cunoştinţă de data la care trebuie să se prezinte în faţa Curţii. În ceea ce priveşte măsura conexării, arată că dosarele au fost conexate la termenul din data de 4 aprilie 2023. 6. Curtea, având în vedere că termenele prevăzute de lege pentru procedura jurisdicţională în faţa Curţii Constituţionale sunt stabilite pe zile, nu pe ore, apreciază, în temeiul art. 14 din Legea nr. 47/1992, că procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 7. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, arată că dispoziţiile legale criticate sunt reglementate de legiuitor în temeiul mandatului său constituţional conferit de art. 126 alin. (2) din Constituţie, fiind dreptul exclusiv al acestuia să stabilească mijloacele procedurale prin care se asigură o buna administrare a justiţiei, iar accesul liber la justiţie presupune accesul la mijloacele procedurale prin care se desfăşoară justiţia. Aceasta nu înseamnă că accesul liber la justiţie trebuie asigurat în toate structurile judecătoreşti şi în toate căile de atac prevăzute de lege. Căile de atac sunt reglementate exclusiv de legiuitor, putând fi instituite prin lege reguli deosebite în considerarea unor situaţii diferite, în acest sens fiind şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale, spre exemplu, Decizia nr. 216 din 9 aprilie 2019. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 8. Prin Încheierea din 9 aprilie 2019, Sentinţa civilă nr. 59 din 12 iunie 2019, încheierile din 17 septembrie 2019, 5 noiembrie 2019, Sentinţa civilă nr. 21 din 13 noiembrie 2018 şi Încheierea din 28 noiembrie 2019, pronunţate în dosarele nr. 495/1/2019/a2, nr. 564/32/2018, nr. 536/59/2019, nr. 883/59/2019, nr. 898/59/2019 şi nr. 484/44/2019/a1, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia a II-a civilă, Curtea de Apel Bacău - Secţia I civilă, Curtea de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 144 alin. (2) din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost invocată de Carmen Graţiana Zorzon, Ioana Sultana Stan, Nicolae Mihăilescu şi Vasile Panţuş în cadrul soluţionării unor cereri de strămutare, respectiv a unor recursuri formulate împotriva sentinţelor civile prin care au fost respinse cererile de strămutare. 9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, în condiţiile în care cererea de strămutare trebuie motivată, însă instanţa învestită cu soluţionarea acesteia pronunţă o încheiere definitivă, fără să fie obligată să o motiveze, ceea ce încalcă egalitatea în drepturi şi dreptul la un proces echitabil. De asemenea, dispoziţiile legale criticate sunt discriminatorii în raport cu judecătorii, care sunt privilegiaţi prin nemotivarea încheierii de strămutare. Faptul că hotărârea pronunţată asupra cererii de strămutare este definitivă încalcă accesul liber la justiţie, iar prin respingerea cererii de strămutare la primul termen de judecată, deşi a fost cerută amânarea pentru a fi dovedite motivele pe care se fundamentează lipsa de imparţialitate a judecătorilor, a fost încălcat dreptul la un proces echitabil. 10. Se mai arată că dispoziţia legală criticată care îi permite judecătorului să hotărască într-o cauză fără motivare, părtinitor şi chiar abuziv, încalcă accesul liber la justiţie prin eliminarea unui recurs efectiv, dreptul la apărare, principiul universalităţii, al statului de drept, precum şi dreptul la un proces echitabil. Această dispoziţie legală este neconstituţională şi în măsura în care nu îndeplineşte normele de claritate, precizie şi previzibilitate. 11. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia a II-a civilă apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, întrucât soluţia legislativă de a lăsa la aprecierea completului de judecată admiterea sau respingerea cererii de strămutare, fără motivare, nu relevă o contradicţie cu textul de lege privind egalitatea cetăţenilor în faţa legii. Raţiunea nemotivării soluţiei date în strămutare vizează protejarea prestigiului de care trebuie să se bucure justiţia. Prerogativa ce permite completului de judecată ca, în funcţie de motivele de strămutare invocate, de seriozitatea şi credibilitatea lor, să pronunţe o soluţie asupra cererii de strămutare fără a o motiva nu conduce la încălcarea principiului constituţional al egalităţii cetăţenilor în faţa legii. 12. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. 13. Curtea de Apel Bacău - Secţia I civilă apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Lipsa unei căi de atac în materia cererilor de strămutare a cauzelor nu aduce atingere dreptului de acces efectiv la o instanţă, în substanţa sa. De asemenea, se arată că prevederile criticate nu au nicio legătură cu dreptul de proprietate privată. 14. Curtea de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. 15. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 16. Avocatul Poporului, în Dosarul nr. 1.793D/2019, apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Arată că motivele invocate constituie, în realitate, critici cu privire la modul de soluţionare a unei cereri de strămutare. În esenţă, susţine că instituirea unui singur grad de jurisdicţie în materia cererilor de strămutare nu conduce la încălcarea art. 21 din Constituţie, în condiţiile în care prevederile legale criticate au ca finalitate asigurarea celerităţii procesului civil. Totodată, prevederile legale criticate nu au legătură cu art. 44 din Constituţie referitor la garantarea dreptului de proprietate, criticile autoarei excepţiei neputând fi reţinute. 17. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 18. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 19. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 144 alin. (2) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „Hotărârea asupra strămutării se dă fără motivare şi este definitivă.“ Dispoziţiile legale criticate au fost modificate prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1074 din 18 decembrie 2018, având în prezent următorul cuprins: „Încheierea asupra strămutării se dă fără motivare şi este definitivă.“ 20. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 - Statul român, ale art. 4 - Unitatea poporului şi egalitatea între cetăţeni, ale art. 11 - Dreptul internaţional şi dreptul intern, ale art. 15 - Universalitatea, ale art. 16 - Egalitatea în drepturi, ale art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 21 - Accesul liber la justiţie, ale art. 24 - Dreptul la apărare, ale art. 44 - Dreptul de proprietate privată, ale art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi ale art. 148 - Integrarea în Uniunea Europeană. 21. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că dispoziţiile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituţionalitate prin raportare la critici similare cu cele formulate în prezenta cauză, prin Decizia nr. 216 din 9 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 548 din 3 iulie 2019, constatând constituţionalitatea acestora. 22. Curtea a reţinut că strămutarea este un incident procedural cu privire la instanţa sesizată, care urmăreşte asigurarea unor condiţii optime pentru desfăşurarea activităţii de judecată, înlăturând orice suspiciune legată de nepărtinire şi obiectivitate în soluţionarea cauzelor deduse judecăţii. Ca atare, pronunţarea asupra cererii de strămutare nu implică judecarea aspectelor ce privesc fondul cauzei, astfel încât, în vederea împiedicării tergiversării soluţionării aspectelor care privesc drepturile şi obligaţiile ce rezultă din raporturile juridice deduse judecăţii, legiuitorul a instituit o procedură simplificată de judecată, ce implică judecarea cererii de strămutare în camera de consiliu, dând expresie în acest fel principiului contradictorialităţii şi al respectării dreptului la apărare. 23. Dispoziţiile legale criticate sunt reglementate de legiuitor în temeiul mandatului său constituţional conferit de art. 126 alin. (2) din Constituţie, fiind dreptul exclusiv al acestuia să stabilească mijloacele procedurale prin care se asigură o bună administrare a justiţiei, prin instituirea unor reglementări care să prevină exercitarea abuzurilor în exercitarea drepturilor procesuale, în vederea asigurării judecării procesului în mod echitabil şi într-un termen rezonabil. Aşadar, nu poate fi reţinută încălcarea art. 1 şi 15 din Constituţie. 24. De asemenea, prin decizia menţionată, făcând referire la jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că accesul liber la justiţie presupune accesul la mijloacele procedurale prin care se înfăptuieşte justiţia, dar aceasta nu înseamnă că trebuie asigurat la toate structurile judecătoreşti şi la toate căile de atac prevăzute de lege, deoarece căile de atac sunt stabilite exclusiv de legiuitor, putând fi instituite prin lege reguli deosebite, în considerarea unor situaţii diferite. Astfel, este dreptul exclusiv al legiuitorului să stabilească regula potrivit căreia hotărârea de strămutare a pricinii este definitivă, în considerarea faptului că, prin aceasta, instanţa nu se pronunţă asupra fondului, iar exercitarea unor căi de atac ar prelungi nejustificat judecarea definitivă a cauzelor, antrenând, totodată, cheltuieli materiale suplimentare pentru justiţiabili. Aşa fiind, dispoziţiile art. 144 alin. (2) din Codul de procedură civilă nu sunt contrare accesului liber la justiţie şi nici dispoziţiilor art. 129 din Constituţie, care prevăd că exercitarea căilor de atac se face „în condiţiile legii“. 25. În continuare, referitor la critica de neconstituţionalitate raportată la art. 16 alin. (1) din Constituţie, Curtea a statuat în mod constant în jurisprudenţa sa că principiul constituţional al egalităţii în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite. Or, pronunţarea asupra cererii de strămutare nu implică judecarea aspectelor ce privesc fondul cauzei, astfel încât soluţia legislativă diferită referitoare la motivarea hotărârii asupra strămutării nu încalcă principiul egalităţii în faţa legii, astfel cum a fost dezvoltat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale. 26. Art. 144 alin. (2) din Codul de procedură civilă nu încalcă nici dispoziţiile constituţionale ale art. 24 privind dreptul la apărare. Dreptul la apărare se realizează cu prilejul judecării în fond a cauzei şi al soluţionării căilor de atac. Cu alte cuvinte, de vreme ce nu se judecă fondul pricinii, nu se poate susţine că interesele celor în cauză ar fi prejudiciate, aspectele asupra cărora este chemată să se pronunţe instanţa competentă să judece cererea de strămutare neţinând de pricina însăşi, ci de asigurarea condiţiilor de nepărtinire şi obiectivitate în soluţionarea pricinilor, condiţii care vizează toate părţile din proces, indiferent de calitatea lor procesuală. 27. Întrucât nu au intervenit elemente noi de natură să schimbe jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, considerentele şi soluţia cuprinse în decizia menţionată îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză. 28. Referitor la invocarea încălcării dreptului de proprietate privată, Curtea reţine că art. 44 din Constituţie nu are incidenţă în cauză, neavând legătură cu soluţionarea cererii de strămutare, iar în privinţa prevederilor art. 148 din Constituţie referitoare la caracterul obligatoriu al dreptului european, autorii excepţiei nu motivează pretinsa contrarietate dintre dispoziţiile legale criticate şi aceste prevederi constituţionale. 29. De asemenea, Curtea reţine că dispoziţiile art. 53 nu au incidenţă în cauză, de vreme ce nu s-a reţinut restrângerea exerciţiului vreunui drept sau al vreunei libertăţi fundamentale. 30. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Carmen Graţiana Zorzon în Dosarul nr. 495/1/2019/a2 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia a II-a civilă şi în dosarele nr. 536/59/2019 şi nr. 883/59/2019 ale Curţii de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, de Ioana Sultana Stan în Dosarul nr. 564/32/2018 al Curţii de Apel Bacău - Secţia I civilă, de Nicolae Mihăilescu în Dosarul nr. 898/59/2019 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale şi de Vasile Panţuş în Dosarul nr. 484/44/2019/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 144 alin. (2) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia a II-a civilă, Curţii de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale şi Curţii de Apel Bacău - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 9 mai 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Andreea Costin ------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
