Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 265 din 4 iunie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru şi ale art. 32 lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 265 din 4 iunie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru şi ale art. 32 lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 728 din 12 august 2020

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu     │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria         │- judecător       │
│Pivniceru          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioniţa Cochinţu    │-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru şi ale art. 32 lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă, excepţie ridicată de Viorel Vonica în Dosarul nr. 11.734/236/2014 al Tribunalului Giurgiu - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.139D/2017.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, menţionând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
    4. După încheierea şedinţei de judecată, autorul excepţiei de neconstituţionalitate a depus note scrise, prin care susţine excepţia astfel cum fost formulată în faţa instanţei de judecată ordinare pe rolul căreia se află litigiul. Totodată, prin acestea, invocă temeiuri constituţionale noi şi învederează aspecte legate de aplicarea în concret a normelor legale criticate de către instanţele de judecată.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    5. Prin Încheierea din 10 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 11.734/236/2014, Tribunalul Giurgiu - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru şi ale art. 32 lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă, excepţie ridicată de Viorel Vonica într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei plângeri formulate împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a unei contravenţii întemeiate pe dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2008, context în care a fost respinsă cererea de ajutor public judiciar.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, se susţine, în esenţă, că prevederile art. 19 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 sunt neconstituţionale, deoarece instituie o taxă în contextul unei crize economice mondiale şi al politicii de reducere a numărului de taxe, ceea ce este contrar art. 1 alin. (3), art. 16 şi art. 21 alin. (1)-(3) din Constituţie, întrucât obstrucţionează accesul la justiţie pentru cei care nu au suficiente resurse financiare.
    7. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 32 lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2008, se arată că sancţiunile contravenţionale prevăzute de aceste norme pentru apelarea inutilă de către cetăţeni a Serviciului de urgenţă 112 sunt exagerate faţă de cele cuprinse în Legea nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, lege care conţine un cuantum mai mic al amenzilor aplicate pentru faptele contravenţionale prevăzute de aceasta. Faţă de această împrejurare, se apreciază că sunt încălcate prevederile art. 1 alin. (3) şi ale art. 16 din Constituţie.
    8. Tribunalul Giurgiu - Secţia civilă opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    9. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    10. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    11. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile criticate sunt constituţionale.
    12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, notele scrise depuse, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.
    14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 19 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, şi ale art. 32 lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 din 28 martie 2008, care au următorul cuprins:
    - Art. 19 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013:
    "În materie contravenţională, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, precum şi calea de atac împotriva hotărârii pronunţate se taxează cu 20 lei."

    – Art. 32 lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2008:
    "(1) Constituie contravenţii următoarele fapte şi se sancţionează după cum urmează: [...]
    b) alertarea falsă a agenţiilor specializate de intervenţie, cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei;"

    15. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi şi ale art. 21 alin. (1)–(3) referitor la accesul liber la justiţie.
    16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că dispoziţiile art. 19 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 au mai format obiect al controlului de constituţionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 135 din 20 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 479 din 11 iunie 2018, Decizia nr. 118 din 6 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 351 din 13 mai 2014, şi Decizia nr. 832 din 11 octombrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 824 din 7 decembrie 2012, Curtea a arătat că accesul liber la justiţie nu echivalează cu gratuitatea serviciului prestat de instanţele judecătoreşti, legiuitorul având deplina legitimitate constituţională de a impune taxe judiciare de timbru fixe sau calculate la valoare în funcţie de obiectul litigiului. Nicio dispoziţie constituţională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiţie, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităţilor judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiţie. Regula este cea a timbrării acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiţie sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constituţie, cetăţenii sunt obligaţi să contribuie prin impozite şi taxe, stabilite în condiţiile legii (Decizia nr. 832 din 11 octombrie 2012), fiind în consonanţă şi cu dispoziţiile art. 15 din Legea fundamentală, în virtutea cărora cetăţenii au obligaţiile prevăzute de Constituţie şi legi, obligaţia de plată a taxelor judiciare de timbru fiind una dintre acestea.
    17. Prin urmare, având în vedere că, potrivit art. 139 alin. (1) din Constituţie, impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege, rămâne la latitudinea legiuitorului să stabilească scutiri de taxe ori impozite sau, dimpotrivă, să instituie asemenea taxe cum este cea criticată în prezenta cauză (în acest sens, a se vedea şi Decizia nr. 135 din 20 martie 2018).
    18. În acest context, Curtea reţine că echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor stabilite de instanţa de judecată prin hotărârea pe care o pronunţă în cauză, astfel că plata acestora revine părţii care cade în pretenţii.
    19. În materie contravenţională, potrivit art. 19 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, precum şi calea de atac împotriva hotărârii pronunţate se taxează cu 20 lei. Prin cadrul legislativ actual aceste cereri nu mai sunt scutite de taxa judiciară de timbru, astfel cum era statuat în art. 36 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, în forma sa iniţială. În acest context, Curtea observă că taxa instituită prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 este însă una fixă şi nu depinde în niciun fel de tipul contravenţiei împotriva căreia se depune plângerea şi nici de cuantumul amenzii.
    20. Faţă de această împrejurare, Curtea reţine că o atare soluţie legislativă este justificată atât timp cât legiuitorul optează, în materie contravenţională, pentru sistemul unei taxe fixe, şi nu la valoare (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 510 din 5 decembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 94 din 6 februarie 2014, şi Decizia nr. 232 din 19 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 5 iulie 2016), neputându-se reţine încălcarea principiului accesului liber la justiţie, astfel cum este consacrat de prevederile constituţionale.
    21. În ceea ce priveşte principiul egalităţii şi nediscriminării, în jurisprudenţa Curţii Constituţionale s-a arătat că încălcarea acestui principiu există atunci când se aplică un tratament diferenţiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă şi rezonabilă, sau dacă există o disproporţie între scopul urmărit prin tratamentul inegal şi mijloacele folosite (Decizia nr. 599 din 14 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 329 din 18 mai 2009, sau Decizia nr. 1.354 din 20 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 761 din 15 noiembrie 2010). Or, din evaluarea prevederilor legale criticate, Curtea observă că acestea au în vedere toate plângerile formulate împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, precum şi calea de atac împotriva hotărârii pronunţate, acestea fiind taxate cu suma fixă de 20 lei, nefiind, aşadar, instituit un tratament diferenţiat.
    22. Cu privire la invocarea în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 din Constituţie prin prisma faptului că este obstrucţionat accesul la justiţie al persoanelor care nu au suficiente resurse financiare, Curtea constată că legiuitorul a adoptat reglementări care vizează şi acele situaţii în care partea nu poate face faţă cheltuielilor unui proces din cauza lipsei mijloacelor materiale. Astfel, potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, justiţiabilii pot obţine scutiri, reduceri, amânări sau eşalonări de la plata taxelor judiciare de timbru. De asemenea, prin dispoziţiile art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 se instituie posibilitatea instanţei de judecată de a acorda scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, la solicitarea justificată a părţilor interesate.
    23. Faţă de această împrejurare, având în vedere faptul că principiul egalităţii presupune ca la situaţii egale să se aplice un tratament juridic egal, fără nicio discriminare pe criterii arbitrare, şi, în acelaşi timp, presupune şi dreptul la diferenţiere în tratament juridic, dacă situaţiile în care se află cetăţenii sunt diferite, nu se poate reţine pretinsa discriminare pe criteriul averii, întrucât există mijloace legale prin care se asigură protecţia drepturilor fundamentale, legiuitorul adoptând mecanisme de protecţie a persoanelor vulnerabile din punct de vedere financiar, ceea ce constituie o garanţie a accesului liber la justiţie.
    24. Având în vedere faptul că nu s-a constatat încălcarea principiilor şi a valorilor constituţionale, astfel cum acestea sunt consacrate de Constituţie, nu se poate reţine nici încălcarea art. 1 alin. (3) privind statul de drept, care asigură supremaţia Constituţiei, corelarea tuturor legilor şi a actelor normative cu aceasta, prin prisma principiului legalităţii.
    25. Cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32 lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2008, Curtea observă că pretinsa neconstituţionalitate a acestor dispoziţii este dedusă de către autorul excepţiei prin raportare la dispoziţiile Legii nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 125 din 18 februarie 2020.
    26. Astfel, este adusă în discuţie compararea cuantumului amenzilor prevăzute de cele două acte normative, respectiv contravenţiile şi pedepsele aplicabile, care au regimuri juridice diferite. Or, pe lângă faptul că este atributul exclusiv al legiuitorului să sancţioneze anumite fapte antisociale în funcţie de gravitatea faptelor şi de valorile sociale ocrotite, Curtea reţine că examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispoziţiile constituţionale pretins a fi încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele şi raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparaţie la dispoziţii ori principii prevăzute de Legea fundamentală.
    27. Prin urmare, având în vedere cele prezentate, precum şi dispoziţiile art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora Curtea Constituţională asigură controlul constituţionalităţii legilor şi a ordonanţelor Guvernului în raport cu normele sau principiile Constituţiei, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 32 lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2008, astfel cum este formulată, urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.
    28. În ceea ce priveşte notele scrise depuse la Curtea Constituţională după închiderea dezbaterilor, prin care se invocă temeiuri constituţionale noi, respectiv art. 15 alin. (2) din Constituţie, Curtea arată că, pe de o parte, potrivit art. 394 alin. (3) din Codul de procedură civilă, după închiderea dezbaterilor, părţile nu mai pot depune niciun înscris la dosarul cauzei, sub sancţiunea de a nu fi luat în seamă, iar, pe de altă parte, Curtea reiterează jurisprudenţa sa constantă, potrivit căreia litigiul constituţional se desfăşoară numai în limitele determinate prin încheierea de sesizare, fără ca acestea să poată fi modificate de vreuna dintre părţi. Aşa fiind, critica formulată prin notele scrise depuse la Curtea Constituţională este inadmisibilă în contextul dat (în acest sens, a se vedea Decizia nr. 400 din 6 iunie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 939 din 22 noiembrie 2019, şi Decizia nr. 1.069 din 14 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 638 din 7 septembrie 2011).
    29. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    1. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Viorel Vonica în Dosarul nr. 11.734/236/2014 al Tribunalului Giurgiu – Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 19 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    2. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32 lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă, excepţie ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Giurgiu - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 4 iunie 2020.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Ioniţa Cochinţu

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 265 din 4 iunie 2020

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"