Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Valentina │- │
│Bărbăţeanu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 86 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Dumitru Cheagă în Dosarul nr. 2.389/114/2018 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.756D/2019. 2. La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepţiei, doamna avocat Andreea Gliga, în calitate de apărător ales, cu împuternicire avocaţială depusă la dosarul cauzei. Se constată lipsa celorlalte părţi. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului autorului excepţiei, care solicită admiterea acesteia, susţinând că prevederile art. 86 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 încalcă principiul egalităţii, consacrat de art. 16 din Legea fundamentală, întrucât nu enumeră şi ofiţerii de poliţie judiciară cu studii superioare, deşi aceştia se numără printre categoriile profesionale care pot intra în magistratură direct pe post, iar nu în urma absolvirii Institutului Naţional al Magistraturii, cu condiţia să aibă o vechime în specialitate de minimum 5 ani. În acest context, arată că nu există nicio raţiune pentru care legiuitorul a ales să includă în prevederile art. 33 din Legea nr. 303/2004 această categorie profesională, dar nu şi în textul de lege criticat în cauza de faţă, generând astfel o discriminare nejustificată. Precizează că există numeroase hotărâri judecătoreşti prin care s-a admis ca vechime în magistratură exercitarea acestei profesii. Invocă cele reţinute în Decizia nr. 45 din 30 ianuarie 2018 referitor la principiul egalităţii în drepturi, în contextul în care, având în vedere natura atribuţiilor de serviciu ale ofiţerilor de poliţie judiciară cu studii superioare, regăsim printre acestea mai multe atribuţii pe care le au şi celelalte categorii profesionale care au fost incluse în conţinutul normativ al textului de lege criticat şi care beneficiază de vechimea în magistratură. Aceştia apără drepturile şi libertăţile omului, au aceleaşi incompatibilităţi ca judecătorii şi procurorii, administrează probe atât în favoarea, cât şi în defavoarea persoanelor pe care le cercetează, cooperează cu judecătorii şi procurorii în procedurile speciale, dispun chiar măsuri preventive, şi anume reţinerea. Aşadar, critică existenţa unui tratament discriminatoriu pentru ofiţerii de poliţie judiciară cu studii superioare şi a unui tratament preferenţial pentru celelalte categorii profesionale din domeniul juridic. Menţionează Hotărârea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării nr. 59/2007, care viza ofiţerii de poliţie judiciară şi grefierii cu studii juridice superioare, aceştia din urmă fiind ulterior incluşi în lege, spre deosebire de primii. Mai face referire şi la deciziile Curţii Constituţionale nr. 785 din 12 mai 2009 şi nr. 176 din 26 martie 2014 care pot fi aplicabile mutatis mutandis în cauza de faţă. 4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât argumentele autorului acesteia conduc la ideea unei modificări a textului de lege criticat, în sensul de a insera printre categoriile beneficiare şi ofiţerii de poliţie judiciară cu studii superioare juridice, astfel încât, pe lângă funcţiile prevăzute de art. 86 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, vechimea în magistratură să fie recunoscută şi acestora. Or, acceptarea unei astfel de critici ar echivala cu transformarea instanţei de contencios constituţional într-un legiuitor pozitiv, ceea ce ar contraveni dispoziţiilor art. 61 din Constituţie. Invocă, în acest sens, Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.185 din 6 noiembrie 2008. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 8 mai 2019, pronunţată în Dosarul nr. 2.389/114/2018, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 86 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Dumitru Cheagă într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii formulate în vederea recunoaşterii perioadei în care autorul excepţiei a îndeplinit funcţia de ofiţer de poliţie judiciară ca vechime în magistratură. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că legiuitorul a apreciat că, alături de anumite categorii profesionale, şi ofiţerii de poliţie judiciară cu studii superioare juridice pot fi numiţi în magistratură pe bază de concurs. Cu toate acestea, în cuprinsul art. 86 alin. (1), ofiţerii de poliţie judiciară cu studii superioare juridice sunt excluşi de la beneficiul calculării ca vechime în magistratură a perioadei în care au activat în aceste funcţii, fără a exista o explicaţie, fie şi sumară, din cuprinsul căreia să rezulte ce a determinat această excludere. Se încalcă astfel prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie, dispoziţiile de lege criticate fiind neconstituţionale în măsura în care nu se aplică şi ofiţerilor de poliţie judiciară cu studii superioare juridice. Arată că, deşi iniţial toţi magistraţii se află în situaţie de egalitate, pentru admiterea în profesie fiind cerută vechime de 5 ani în diferite profesii juridice, pe parcursul desfăşurării profesiei, legea instituie o prezumţie de „necorespundere profesională“ a magistraţilor foşti ofiţeri de poliţie judiciară cu studii juridice superioare, faţă de celelalte categorii profesionale asimilate magistraţilor, anulându-li-se acestora toate beneficiile ce decurg din recunoaşterea vechimii în magistratură a perioadei în care au activat ca ofiţeri de poliţie. Ţinând cont de faptul că la momentul înscrierii la concursul de admitere în magistratură toţi candidaţii au fost consideraţi egali sub aspectul profesiei şi al vechimii necesare potrivit art. 33 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, se susţine că este inechitabilă oferirea unui asemenea tratament privilegiat la un moment ulterior celorlalte categorii de magistraţi. Nimic nu justifică apariţia unei diferenţieri între cele două momente din cariera unui magistrat, respectiv momentul admiterii în magistratură şi cel ulterior admiterii. 7. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale arată că dispoziţiile art. 86 din Legea nr. 303/2004 nu includ şi ofiţerii de poliţie judiciară cu studii juridice superioare, deşi în aceeaşi lege, conform art. 33 alin. (1), li se recunoaşte dreptul de a fi numiţi în magistratură pe bază de concurs, alături de alte categorii profesionale care însă beneficiază şi de recunoaşterea ca vechime în magistratură a perioadelor în care au activat în profesiile respective. Conchide că textul legal criticat este neconstituţional din perspectiva art. 16 din Constituţie. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 9. Avocatul Poporului apreciază că prevederile de lege sunt constituţionale, observând că susţinerea autorului excepţiei conduce, mai degrabă, la ideea unei modificări a textului legal, în sensul de a insera printre categoriile beneficiare şi ofiţerii de poliţie judiciară cu studii superioare juridice, astfel încât, pe lângă funcţiile prevăzute de art. 86 din Legea nr. 303/2004, republicată, vechimea în magistratură să le fie recunoscută şi ofiţerilor de poliţie cu studii juridice superioare. Or, acceptarea unei asemenea critici ar echivala cu transformarea instanţei de contencios constituţional într-un legislator pozitiv, ceea ce ar contraveni art. 61 din Constituţie, potrivit căruia Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a ţării, fiind în contradicţie şi cu dispoziţiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, conform cărora Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Avocatului Poporului, susţinerile reprezentatului autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 86 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, care, la data ridicării excepţiei, aveau următorul conţinut: "(1) Constituie vechime în magistratură, aplicabilă şi persoanelor prevăzute la art. 82 alin. (1) şi (2), perioada în care judecătorul, procurorul, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) sau magistratul-asistent a îndeplinit funcţiile de judecător, procuror, judecător la Curtea Constituţională, judecător financiar, procuror financiar, consilier de conturi în secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi, auditor de justiţie, personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1), magistrat-asistent, grefier cu studii superioare juridice, avocat, notar, asistent judiciar, consilier juridic, personal de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi sau al Consiliului Legislativ, cadru didactic din învăţământul juridic superior acreditat.(2) Constituie vechime, în sensul prezentei legi, perioada în care o persoană a exercitat funcţia de notar de stat, această vechime aplicându-se persoanelor prevăzute la art. 82 alin. (1)-(5), precum şi foştilor notari de stat, chiar dacă la data pensionării au altă ocupaţie." 13. Legea nr. 303/2004 a fost ulterior abrogată prin Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 16 noiembrie 2022, dar textul de lege cuprins în Legea nr. 303/2004 poate forma obiect al controlului de constituţionalitate, fiind aplicabil în cauza de pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, ţinând seama de cele statuate de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, cu referire la sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, care este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare. 14. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, art. 7 şi 23 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, art. 7 din Pactul Internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale, art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, art. 1 din Protocolul nr. 12 la aceeaşi convenţie şi art. 4 din Carta socială europeană revizuită, toate referitoare la principiul egalităţii în drepturi, fără privilegii şi fără discriminări. 15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, în jurisprudenţa sa, a reţinut că vechimea în magistratură constituie temeiul acordării unor drepturi specifice acestei categorii profesionale (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 157 din 17 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 419 din 18 mai 2005). 16. În cauza de faţă, autorul excepţiei de neconstituţionalitate critică faptul că art. 86 din Legea nr. 303/2004 nu prevede că se consideră vechime în magistratură şi perioada în care judecătorul, procurorul, personalul de specialitate juridică sau magistratul-asistent a îndeplinit funcţia de ofiţer de poliţie judiciară cu studii superioare. Or, aspectul supus controlului de constituţionalitate ţine de opţiunea legislativă şi oportunitatea reglementării, care sunt atribute exclusive ale legiuitorului, în condiţiile în care instanţa constituţională nu are competenţa de a suplini conţinutul normativ al textului criticat şi, implicit, de a include activitatea desfăşurată de o persoană în calitate de ofiţer de poliţie judiciară cu studii superioare în sfera profesiilor/ activităţilor a căror exercitare/desfăşurare se consideră a constitui vechime în magistratură, enumerate de art. 86 din Legea nr. 303/2004. 17. De altfel, Curtea a mai analizat susţineri similare, constatând că nu se critică textul de lege pentru ceea ce cuprinde, ci pentru ceea ce îi lipseşte, or, potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“, astfel că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă (a se vedea Decizia nr. 510 din 15 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 13 iulie 2006). 18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 86 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Dumitru Cheagă în Dosarul nr. 2.389/114/2018 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 9 mai 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Valentina Bărbăţeanu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
