Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Valentina │- │
│Bărbăţeanu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 666 alin. (6) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Asociaţia de Proprietari Str. Popăuţi nr. 7, bl. 550A, Iaşi, în Dosarul nr. 22.106/245/2018 al Tribunalului Iaşi - Secţia I civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 754D/2019. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, arată că este de competenţa legiuitorului reglementarea căilor de atac, iar în cauza de faţă nu se aduce atingere textelor constituţionale invocate de autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, ţinând cont de mecanismul specific al încuviinţării executării silite, precum şi de poziţia şi interesul procesual ale părţilor implicate în această procedură. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Decizia civilă nr. 354 din 12 februarie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 22.106/245/2018, Tribunalul Iaşi - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 666 alin. (6) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Asociaţia de Proprietari Str. Popăuţi nr. 7, bl. 550A, Iaşi, într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la executare. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia critică, în esenţă, faptul că încheierea prin care instanţa admite cererea de încuviinţare a executării silite nu este supusă niciunei căi de atac, spre deosebire de încheierea de respingere, care, potrivit alin. (7) al art. 666 din Codul de procedură civilă, poate fi atacată cu apel. Se susţine că împotriva acestor încheieri, prin care se soluţionează cereri fără citarea părţilor, conform art. 666 alin. (2) din acelaşi cod, ar fi normal ca debitorul să aibă dreptul de a contesta eficient. Totodată, este imperativ ca legea să trateze în mod egal atât creditorul, cât şi debitorul. 6. Autoarea excepţiei arată, de asemenea, că prin admiterea facilă a unor pretenţii emise cu rea-credinţă împotriva sa, în lipsa vreunui temei legitim, doar „prin utilizarea unei norme legale care constituie un atentat la proprietatea privată a unor proprietari constituiţi într-o asociaţie de proprietari, cetăţenii suportă în multe cazuri existenţa unor monopoluri în domeniul serviciilor publice“, fiind discriminaţi, întrucât nu se recunoaşte caracterul de titlu executoriu cu privire la debitorii asociaţiei al vreunei liste de plată. 7. Susţine că nu i se recunoaşte nici posibilitatea de a nu achita taxă de timbru judiciar sau de a fi scutită de la plata vreunei cauţiuni în cazul în care ar solicita suspendarea executării silite, în timp ce societăţile aflate în faliment beneficiază de scutiri de la plata taxelor de timbru judiciar. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 666 alin. (6) din Codul de procedură civilă, care au următoarea redactare: „(6) Încheierea prin care instanţa admite cererea de încuviinţare a executării silite nu este supusă niciunei căi de atac, însă poate fi cenzurată în cadrul contestaţiei la executare silită, introdusă în condiţiile prevăzute de lege. Dispoziţiile art. 712 alin. (3) rămân aplicabile.“ 12. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 11 - Dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 15 alin. (1) privind universalitatea drepturilor şi a obligaţiilor ce revin cetăţenilor, art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 44 alin. (2) privind garantarea şi ocrotirea egală a proprietăţii private, art. 57 privind exercitarea cu bună-credinţă a drepturilor şi a libertăţilor, art. 124 - Înfăptuirea justiţiei, art. 136 alin. (5) privind caracterul inviolabil al proprietăţii private şi art. 148 - Integrarea în Uniunea Europeană. Prin raportare laart. 20 alin. (1) din Constituţie, se invocă şi prevederile art. 17 privind interzicerea abuzului de drept din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile legale criticate în cauza de faţă au mai format obiect al controlului de constituţionalitate. Astfel, instanţa de contencios constituţional s-a pronunţat prin Decizia nr. 118 din 28 februarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 388 din 17 mai 2019, constatând că norma legală conform căreia încheierea prin care s-a admis cererea de încuviinţare a executării silite nu este supusă niciunei căi de atac nu contravine dispoziţiilor art. 21 şi 24 din Legea fundamentală. Sub acest aspect, Curtea a observat că art. 129 din Constituţie lasă la latitudinea legiuitorului reglementarea căilor de atac, ceea ce îi permite acestuia să excepteze de la exercitarea lor, atunci când consideră că se impune, anumite hotărâri judecătoreşti, aşa cum a procedat prin dispoziţiile de lege criticate (paragraful 15). 14. Totodată, prin Decizia nr. 229 din 15 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 400 din 30 mai 2014, Curtea s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor legale criticate, care, anterior modificării prin art. I pct. 29 din Legea nr. 138/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative conexe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 753 din 16 octombrie 2014, se regăseau, într-o redactare similară, în art. 665 alin. (6) din Codul de procedură civilă. 15. Cu privire la acestea, Curtea a statuat (paragrafele 14 şi 15 din decizia sus-menţionată) că raţiunea pentru care legiuitorul a înlăturat, atât pentru creditor, cât şi pentru debitor, calea de atac împotriva încheierii de încuviinţare a cererii de executare silită este aceea a celerităţii ce se justifică în această etapă procesuală. Or, creditorul nu are interes să atace o hotărâre prin care i s-a admis cererea, iar debitorul are posibilitatea de a-şi apăra drepturile, în raport cu orice incident de executare silită, pe calea contestaţiei la executare, în cursul soluţionării căreia îşi poate formula toate apărările pe care înţelege să se sprijine, astfel încât nici din această perspectivă dreptul la apărare nu este încălcat. 16. Totodată, Curtea a reţinut că, la rândul său, debitorul nu are interesul de a ataca încheierea de respingere a cererii de încuviinţare a executării silite, prin urmare nici nu a fost prevăzută pentru el calea de atac a apelului. În schimb, creditorul are posibilitatea de a-şi apăra drepturile prin exercitarea căii de atac a apelului, posibilitate pe care în domeniul executării silite debitorul o are asigurată prin dreptul de a formula contestaţii împotriva oricărui act de executare. 17. În acelaşi sens sunt şi Decizia nr. 812 din 3 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 530 din 29 iulie 2010, Decizia nr. 1.063 din 14 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 763 din 28 octombrie 2011, sau Decizia nr. 1.065 din 11 decembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 din 1 februarie 2013, pronunţate cu privire la prevederile art. 373^1 din Codul de procedură civilă din 1865, care conţineau aceeaşi soluţie legislativă. 18. În plus, prin Decizia nr. 540 din 26 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.033 din 23 decembrie 2019, paragraful 20, Curtea a constatat că prevederile art. 666 alin. (6) din Codul de procedură civilă nu sunt de natură să contravină dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 alin. (3), care consacră dreptul la un proces echitabil. Aceasta, deoarece, prin trimiterea la dispoziţiile art. 712 alin. (3) din Codul de procedură civilă, prevederile de lege criticate permit celor interesaţi sau vătămaţi să ceară, pe calea contestaţiei la executare, anularea încheierii prin care se admite cererea de încuviinţare a executării silite dacă a fost dată fără îndeplinirea condiţiilor legale. Prin urmare, această încheiere nu este sustrasă controlului judecătoresc, ci există posibilitatea cenzurării sale, în cursul etapei contestaţiei la executare, instanţa de control urmând să se pronunţe într-un cadru procesual în care ambele părţi, legal citate, pot formula apărările pe care le consideră necesare şi utile, uzând de toate mijloacele procedurale pe care legea le pune acestora la dispoziţie pentru valorificarea drepturilor lor procesuale. 19. Cu privire la încălcarea art. 16 din Constituţie, Curtea a constatat (paragraful 16 din Decizia nr. 229 din 15 aprilie 2014, precitată) că reglementarea dedusă controlului se aplică tuturor celor aflaţi în situaţia prevăzută în ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare. 20. În acelaşi sens sunt şi Decizia nr. 540 din 26 septembrie 2019, precitată, şi Decizia nr. 232 din 3 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 660 din 1 iulie 2022. 21. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea acestei jurisprudenţe, soluţia şi considerentele deciziilor citate îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţă. Celelalte nemulţumiri exprimate de autoarea prezentei excepţii vizează aspecte concrete ale cauzei, fără să reprezinte critici propriu-zise de neconstituţionalitate. 22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Asociaţia de Proprietari Str. Popăuţi nr. 7, bl. 550A, Iaşi, în Dosarul nr. 22.106/245/2018 al Tribunalului Iaşi - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 666 alin. (6) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Iaşi - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 9 mai 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Valentina Bărbăţeanu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
